Imbatranirea demografica a populatiei

Imbatranirea demografica a populatiei

Un factor de risc legat de evolutia populatiei si a structurii acesteia frecvent mentionat de literatura de specialitate este procesul de imbatranire demografica. Modificarile majore in structura populatiei Romaniei pe grupe mari de varste implica o serie de probleme, cu importante consecinte in toate sferele vietii umane.

Parerile specialistilor se situeaza intre doua limite ale unui continuum.

O buna parte din autori vehiculeaza o perspectiva pesimista, chiar catastrofica vizavi de evolutia structurii populatiei pe grupe de varsta. Acestia considera ca imbatranirea populatiei reprezinta o amenintare globala la adresa civilizatiei, civilizatie care s-ar afla in pericolul de a nu mai putea evolua din cauza imbatranirii membrilor sai; un alt pericol la care ei sustin ca vom fi expusi in scurt timp este colapsul sistemului de pensii si al celui de asigurari de sanatate.

Sunt alti autori care propun o pozitie mai realista, bazata pe analiza socio-demografica a fenomenelor. Ei realizeaza o analiza detaliata atat a naturii procesului, a mecanismelor demografice care-l sustin si, mai ales, a consecintelor sociale ce-l insotesc. Concluzia la care au ajuns acesti analisti este aceea ca "problemele (reale) pe care le au societatile occidentale in legatura cu cresterea ponderii si a numarului varstnicilor sunt probleme sociale, cu solutii sociale, si nu atat probleme demografice, ce ar necesita masuri de politica demografica" (Rotariu, 2006, p. 1).

In timp ce imbatranirea (in sensul ajungerii la stadiul de batranete) in cazul unei persoane presupune o degradare ireversibila cu un final ineluctabil, imbatranirea populatiei se refera doar la cresterea ponderii unui grup de varsta in totalul acesteia (o pondere mai mare de 12,0 % corespunde unei populatii imbatranite demografic), "proces practic inevitabil pentru populatiile moderne, in deceniile ce vor urma, dar care, in sine, nu este ireversibil si nu conduce cu necesitate la un colaps demografic" (Rotariu, 2006, p. 7).

Europa inregistreaza cel mai inalt grad de imbatranire demografica comparativ cu celelalte continente, considerandu-se ca a atins deja un stadiu critic. Chiar daca in prezent procesul de imbatranire este mai putin pronuntat in tarile Europei Centrale si de Est ne asteptam ca, pe termen lung, largirea Uniunii Europene sa determine o uniformizare a situatiei, extinderea neridicand probleme serioase in aceasta privinta. In documentele europene sunt prevazute masuri de marire a varstei de pensionare, legale si de facto, si de crestere a ratei de ocupare a populatiei feminine in general si a celei masculine de varsta adulta superioara (50-65 ani). Se pune accent pe flexibilizarea momentului pensionarii, prin eliminarea interdictiilor de munca dupa o anumita varsta si atragerea varstnicilor in activitati cu program redus de lucru, compensand astfel o parte din pensie cu castig salarial

Romania se confrunta aproximativ cu aceeasi problematica demografica specifica tarilor membre ale UE-25 (declinul populatiei totale, cresterea ponderii populatiei varstnice si a duratei medii a vietii, "imbatranirea demografica a batranilor", feminizarea imbatranirii), insa nivelul mai scazut al performantelor economiei romanesti face ca resursele sa fie mai reduse si impactul social estimat, mai ales in perspectiva urmatorilor ani, sa fie mai puternic pentru tara noastra. Se subliniaza necesitatea ajustarii solutiilor la contextul specific si la potentialul de resurse de care dispunem. Toate prognozele demografice privitoare la Romania arata ca vom asista in deceniile urmatoare la o expansiune rapida si masiva a populatiei varstnice. Populatia de 60 de ani si peste va creste de la 4,2 (2005) la 6,5 milioane (2050) (de la 19,3% la 33,3%, ca pondere in totalul populatiei) (Ghetau, 2007, p. 28-29).

Problemele care deriva din cresterea ponderii si numarului varstnicilor sunt "probleme sociale, cu solutii sociale, si nu atat probleme demografice, ce ar necesita masuri de politica demografica" (Rotariu, 2006, p. 1) (de exemplu, solutia la problema cresterii presiunii pensionarilor asupra populatiei ocupate nu se gaseste in plan demografic ci implica masuri sociale legate de activitate si de gestionarea sistemului de asistenta a persoanelor varstnice). Solutiile / masurile prevazute in documentele europene precum ridicarea varstei de pensionare, sporirea ratelor de activitate, chiar si cresterea contributiei celor activi la constituirea fondurilor de pensii sunt fezabile si nu conduc automat la inrautatirea situatiei celor in cauza.

Procesele demografice din tara noastra incep sa se inscrie in modelul tranzitiei demografice, inregistrat in ultimele decenii in tarile dezvoltate, si caracterizat de specialisti prin trecerea de la niveluri inalte ale mortalitatii si natalitatii la niveluri scazute. Se accepta ca tranzitia demografica comporta particularitati nationale, dar ea are un caracter inexorabil, fiind legata de tendinta generala de modernizare a societatii. In tranzitia structurii populatiei pe varste,caracteristica principala este imbatranirea demografica.

    Se apreciaza ca numarul persoanelor in varsta se va tripla pana in anul 2030 si majoritatea cresterii se va produce in tarile in curs de dezvoltare. Intr-un Raport al Bancii Mondiale (Preintampinarea crizei varstei a treia) se apreciaza ca 'nesiguranta venitului la batranete este o problema a intregii lumi, dar manifestarile ei difera in parti diferite ale lumii'.

    Imbatranirea demografica si reducerea numarului locurilor de munca produc modificari structurale, din punct de vedere socioeconomic, asupra populatiei active si inactive. Conform datelor INSE, in totalul populatiei inactive pensionarii detin ponderea cea mai importanta, numarul acestora inregistrand, in ultimii ani, o traiectorie constant ascendenta.

Strehler a identificat patru criterii pentru a defini procesul de imbatranire si pentru a-l distinge de patologia cronica. Procesul de imbatranire este:

-Universal-schimbarile apar la toti membrii speciei, dar pot afecta indivizii in grad diferit;

- Intrinsec-imbatranirea este un proces care apare chiar si atunci cand toate influentele mediului sunt eliminate;

- Progresiv-aparitia procesului este graduala si schimbarile sunt cumulative; a nu se confunda acesta cu conditii, ca de exemplu, cancerul, care are o incidenta mai mare, mai ales la o anumita varsta, dar care se dezvolta sporadic si rapid;

- Deteriorant-un fenomen de imbatranire ar trebui, eventual, sa fie daunator pentru organism. Multe din schimbarile datorate varstei sunt o progresie simpla a schimbarilor care au fost utile organismului in perioada de crestere si dezvoltare; schimbari care au drept finalitate scurtarea vietii.

1.1.De ce imbatranim?

Exista trei viziuni: 

1. Imbatranirea este pretul inevitabil pe care organismul il plateste pentru complexitate. In timp, uzura si repararea se manifesta in declinul functiilor si moarte, eventual. 

2. Viziunea evolutionista adaptativa  imbatranirea este selectiv avantajoasa pentru specii. Ea este un eveniment programat care previne aglomerarea si competitia pentru resurse.

3. Viziunea evolutionista non-adaptativa  imbatranirea apare din cauza fortei selectiei naturale care scade odata cu varsta sau din cauza genelor care sunt utile in prima parte a vietii si mai tarziu se dovedesc a fi daunatoare. 

Imbatranirea organismului 

Procesul imbatranirii se manifesta la nivelul numeroaselor programe. Sistemul nervos central ( creierul in special ), cel imunitar, endocrin si cardiovascular sunt cele mai afectate de procesul imbatranirii. 

Imbatranirea creierului.

Afectarea creierului datorata numai procesului de imbatranire (prin opozitie cu imbatranirea patologica) este minima. Desi creierul care imbatraneste poate pierde 100 000 neuroni pe an, el pare sa compenseze aceste pierderi. Aceasta compensatie ar putea fi influentata pozitiv prin provocarea intelectului (prin exercitii mentale).
Creierul este cel care da abilitatea de a exista un control asupra imbatranirii. El este singurul organ care teoretic nu poate fi inlocuit  deoarece exista organe care nu pot fi inlocuite din punct de vedere tehnic creierul nostru ne reprezinta, el este eul. Putem inlocui inima, rinichii sau alte organe in limitele tehnologiei dar nu putem inlocui creierul sau nu vom putea fi noi pentru mai mult timp. Prioritatea noastra ar trebui sa fie evitarea imbatranirii creierului; evitarea imbatranirii in restul organismului este secundara in afara de cazul, desigur, cand este necesara actiunea de a pastra creierul. 

Pierderea memoriei de scurta durata, schimbarile cognitive si de personalitate aparute odata cu inaintarea in varsta, dementa, declinul senzorilor si al sistemului nervos ca si alte schimbari par sa apara in imbatranire (Hayflick, 1994). Cauza principala a acestor schimbari pare sa fie pierderea neuronilor.