Partea practica - violenta domestica

Studii de caz privind abuzul si neglijarea copilului in familie.

Motivatia cercetarii: Dorinta de a ma informa mai mult in ceea ce priveste fenomenul violentei in familie.

Scopul cercetarii: Identificarea situatiilor de risc ce conduc la abuzul, neglijarea si maltratarea copilului.

Ipoteza cercetarii: Prin scoaterea copilului abuzat, neglijat, maltratat si, uneori,si a mamei acestuia din mediul familial conflictual si oferirea de servicii sociale, copilul poate fi reabilitat.

Metodologia folosita: Analiza documentelor, culegerea informatiilor de la personalul implicat.

Studiul 1

Copilul S.I. cu handicap locomotor provine dintr-o familie legal constituita cu dese conflicte intrafamiliale pe fondul consumului de alcool al tatalui si dezorganizata prin parasirea domiciliului de catre mama.

Minorul a intrat in atentia D.G.A.S.P.C. Dolj ca urmare a sesizarii efectuata de mama sa, care a semnalat faptul ca atat ea, cat si fiul ei de 5 ani au fost agresati fizic de catre S.P, tatal copilului, care se afla sub influenta bauturilor alcoolice.

La data evaluarii initiale, copilul prezenta semne evidente ale abuzului fizic: echimoze si ecoriatii la nivelul pleoapelor si la nivel frontal superior.

Familia acestuia este constituita din patru membri:

- mama- S.S.

- tata- S. P.

- baiatul-S.I.

- fetita-S.E.D.

Locuinta este constituita din 5 camere de caramida, acoperita cu tabla, racordata la reteaua de curent electric, mobilata si ingrijita.

Veniturile familiei oscileaza, tatal fiind proprietarul unui magazin din localitate.

D.G.A.S.P.C. Dolj considera ca cei doi copii sunt in pericol la tata si se impune luarea unei masuri de plasament in regim de urgenta, pe cale de ordonanta presedintiala fara somatie si de indata.

In urma analizarii actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine ca in familia minorilor exista deseori situatii conflictuale, certuri, scandaluri care se produc pe fondul consumului excesiv de alcool al tatalui, acesta fiind violent cu sotia sa si cu minorii, atat verbal cat si fizic.

Prin urmare, avand in vedere ca in cauza este dovedit abuzul fizic si emotional exercitat asupra minorilor si mamei de catre tatal lor care consuma bauturi alcoolice, violent si care, evident, nu se poate ocupa de cresterea si educarea minorilor, tribunalul apreciaza ca se impune, in interesul superior al copilului, luarea masurii plasamentului in regim de urgenta la Centrul de Urgenta pentru Copilul Abuzat din Craiova.

Obiectivul general al planului individualizat de protectie aplicat minorului S.I. este asigurarea unui mediu protectiv si securizant.

Serviciile de care a beneficiat copilul pe durata plasamentului au fost:

protectia copilului;

educatia formala si informala/nonformala;

servicii de sanatate;

reabilitare;

socializare si petrecerea timpului liber;

mentinerea legaturilor cu familia.

Pe perioada plasamentului la centru, sotii S. au pastrat legatura cu copilul lor, iar tatal a fost inclus intr-un program individualizat de consiliere, in vederea responsabilizarii acestuia cu privire la repercursiunile negative ale comportamentului sau asupra dezvoltarii psiho-emotionale a copilului.

Acesta a participat la o singura sedinta de consiliere individuala, si-a asumat, in aparenta, responsabilitatea pentru actiunile sale agresive asupra familiei, manifestand o tendinta spre disimulare.

Mamei ii este teama sa revina momentan la domiciliul conjugal si de aceea a solicitat reintegrarea minorului la ea, la parintii sai din localitatea S.

La raportul de vizita mama ne-a relatat ca a hotarat sa se impece cu sotul sau si ca de la data revenirii la domiciliu nu au mai existat probleme intre ei, deoarece acesta s-a angajat si datorita serviciului nu a mai consumat bauturi alcolice.

Studiul 2

Minorul A.M.L. nevazator provine dintr-o famile legal constituita in urma cu aproximativ 28 de ani si in urma careia s-au nascut trei copii.

In decursul timpului cei doi soti s-au confruntat cu situatii dificile care au dus la violenta in familie, fapt ce a determinat-o pe mama ca in urma cu 9 luni sa plece impreuna cu copilul de la domiciliul fostului sot.

Acestia au divortat in 1998, continuand insa sa traiasca in concubinaj.

Cazul a intrat in atentia D.G.A.S.P. printr-o sesizare telefonica anonima, prin care s-a semnalat ca o mama si un copil in varsta de 7 ani, dorm de cateva zile in scara unui bloc.

Familia minorului este compusa din patru membri:

P.F. tatal;

P.T. baiatul cel mare;

A.A. mama;

A.( P.)M.L. baiatul minor.

Minorul locuia intr-o garsoniera, proprietatea tatalui.

Venitul familiei este constituit din salariul tatalui: 1200 RON.

Copilul si mama au fost plasati in regim de urgenta la Centrul de Urgenta pentru Copilul Abuzat.

Investigatia psihologica aplicata minorului a evidentiat o dezvoltare cognitiva sub media corspunzatoare varstei cronologice, gandire greoaie, incoerenta, memorie de scurta durata, vocabular deficitar, explicare lacunara, atentie fluctuanta.

Copilul prezenta nevoie accentuata de un mediu securizant si protectie, atasament sigur, atat fata de mama, cat si fata de tata.

Propunerile in vederea rezolvarii acestui caz sunt reintegrarea in familia naturala si o mai buna relationare intre membrii familiei.

Minorul a beneficiat pe durata plasamentului de aceleasi servicii ca si minorul din cazul 1:

protectia copilului;

educatia formala si informala/nonformala;

servicii de sanatate;

reabilitare;

socializare si petrecerea timpului liber;

mentinerea legaturilor cu familia;

Obiectivul general al planului individualizat de protectie al cuplului mama-copil a fost asigurarea protectiei si securitatii acestuia. Finalitatea urmarita a fost identificarea unei alternative de locuit pentru cuplul mama-copil.

Parintii au reusit sa ajunga la un compromis si anume acela ca mama cu copilul sa se reintoarca la domiciliul fostului sot, respectiv tatal copilului P.F. pana cand mama va reusi sa-si gaseasca un loc de munca, fapt ce-i va permite inchirierea unui alt imobil unde sa locuiasca cu copilul.

Studiul 3

Minorele C.A. si C.D.A.suferind de surditate provin dint-o relatie de concubinaj, conflictuala.

Cazul a fost sesizat de politie, care a semnalat ca fetitele sunt neglijate de parinti, iar mama acestora este abuzata de concubin pe fondul consumului de alcool al acestuia.

La evaluarea initiala, fetita era la stabunica paterna, mama fiind plecata prin oras, iar tatal nu se stia unde este.

Familia este constituita din 5 membri:

mama- C.M;

tatal- G.A;

minora-C.A, 3 luni;

minora- C.D.A., 3 ani;

bunicul patern.

Locuinta este constituita din 3 camere, bucatarie si sala pezentand conditii insalubre.

Desi aveau 3 camere, membrii familiei foloseau o singura camera in care era o mizerie crunta. La intrarea in sala exista un beci mare neacoperit care constituia un real pericol pentru fetita cea mare care se juca in voie pe unde dorea.

Fetitele nu erau inregistrate la starea civila, nu erau inscrise la nici un medic de familie si nu aveau alocatii.

Parintii nu aveau ajutor social, sigurul venit al familiei fiind realizat de tatal minorelor prin munci ocazionale.

Asistentii sociali i-au consiliat si informat pe parinti cu privire la responsabilitatea in cresterea si educarea minorelor, oferindu-le in acelasi timp consiliere juridica cu privire la serviciile de care pot beneficia in conditiile in care fetitele sunt inscrise la starea civila, la medicul de familie si daca depun dosarul pentru acordarea ajutorului social.

La o vizita ulterioara, asistentul social a constat urmatoarele:

camerele au fost renovate, mobilate si in conditii bune de locuit;

fetitele au fost inscrise la starea civila si aveau certificate de nastere;

fetitele au fost inscrise la medicul de familie si cea mica beneficia de lapte praf;

au depus actele pentru ajutorul social.

Studiul 4

Minorii K.A., nanism hipofizar K..I. retard si K.C. cu acondroplazie provin dintr-o relatie de concubinaj destramat, cu paternitate recunoscuta.

Acest caz a fost sesizat de F.M., mama copiilor, care a semnalat faptul ca a fost alungata de acasa de concubinul ei si se afla intr-un parculet cu copiii.

La evaluarea initiala mama prezenta urme de violenta, iar copiii indicatori ai neglijarii grave.

Familia lor era constituita din 4 membri:

F.M., mama;

K.A., minor, 6 ani;

K.I., minora, 8 ani;

K.C, minor,4 ani.

Tatal copiilor nu mai locuia de mult cu ei. Mama era singura, neavand nici o relatie de concubinaj.

Veniturile familiei erau costituite din veniturile ocazionale realizate de mama din munca la negru, din ajutorul social si din alocatiile copiilor.

Locuinta era constituita din 2 camere si bucatarie, conditiile de locuit fiind precare.

Mama si copiii au fost plasati in regim de urgenta la Centrul de Urgenta pentru Cuplul mama-copil, victime ale abuzului.

Serviciile de care au beneficiat atat mama cat si copiii pe durata plasamentului au fost:

educatia formala si informala/nonformala;

servicii de sanatate;

reabilitare;

prevenirea separarii copiilor de mama.

Obiectivele urmarite au fost:

* mentinerea minorilor in familie;

* responsabilizarea mamei cu privire la obligatiile parintesti;

* responsabilizarea mamei cu privire la drepturile copilului;

* acordarea de servicii si prestatii pentru prevenirea separarii minorilor de familie .

Mama a fost externata la solicitarea ei si a promis ca se va ocupa in mod corespunzator de cresterea, ingrijirea si educatia copiilor si nu ii va mai supune pe copii abuzului sau neglijarii.

La data vizitei, minorii erau bine ingrijiti si mama a relatat ca fostul concubin nu a mai venit acasa si nu i-a mai facut probleme. A urmat monitorizarea cazului, in vederea urmaririi in continuare a modului in care mama isi asuma responsabilitatea cresterii si ingrijirii copiilor.

Studiul 5

Minorul S.C. provine dintr-o relatie de concubinaj si este recunoscut legal de catre tatal sau.

Acest caz a intrat in atentia D.G.A.S.P.C. printr-o sesizare telefonica a unui vecin.

S.C. avand retard acentuat este fiul unei mame iresponsabile, imature si al unui tata alcoolic, care face reclamatii in permaneta, sub influenta alcoolului, semnand cu numele mamei copilului.

Familia este constituita din 5 membri:

* mama;

* tatal;

* S.C., 8 ani;

* S.M., 6 ani;

* C.F.,10 ani.

Initial, acestia locuiau in comuna M., intr-o singura camera in conditii mizere, insalubre.

Despartindu-se de tatal copiilor, mama a plecat cu F. si M. in comuna G., traind intr-o relatie de concubinaj .

Minorul C. a ramas la tata care avea o relatie de concubinaj cu B.M.., oligofrena.

Dupa sesizarea cazului, la evaluarea initiala, minorul a fost gasit stand intr-un bar cu tatal lui.

Copilul prezenta semne de abuz fizic si indicatori ai neglijarii grave; nu-i erau asigurate conditiile minime de existenta, conditiile igienico- sanitare ale locuintei fiind insalubre.

Tatal nu a prezentat nici un interes pentru cresterea copilului, abuzandu-l fizic in mod frecvent pe fondul consumului de alcool.

S-a impus masura plasamentului in regim de urgenta la Centrul pentru Copilul Abuzat.

La evaluarea psihologica s-a observat ca minorul avea un deficit de atentie, se plictisea, avea carente educative, memorie de scurta durata, era agresiv.

Opinia psihologului a fost ca se impune luarea copilului din mediul familial, actual deoarece prezinta indicatori ai neglijarii, necesita suport afectiv emotional, un mediu stabil, securizant.

Opinia autoritatilor locale este aceea ca se impune incredintarea minorului la mama, care doreste sa se ocupe de ingrijirea si cresterea copilului.

Copilul a beneficiat pe durata plasamentului de servicii medicale, de consiliere individuala, de educatie formala si nonformala, de reabilitare.

La incetarea masurii plasamentului, copilul a fost reintegrat la mama, dar sta atat la mama, cat si la tata.

Studiul 6

Minorul N.A. suferind de handicap locomotor asociat cu incontinenta a ajuns in atentia D.G.A.S.P.C. in urma plangerii depuse de mama acestuia.

N.A. provine dintr-o familie de concubinaj cu paternitate recunoscuta .Locuinta in care minorul sta impreuna cu tatal si cu mama sa era formata din 2 camere si bucatarie, mobilate, cu conditii igienico- sanitare bune.

Veniturile familiei erau constituite din ajutorul social, alocatia copilului si din munci ocazionale prestate de parintii copilului.

Mama s-a prezentat la unul dintre sediile D.G.A.S.P.C. afirmand ca a fost legata de maini si de picioare de catre concubin, care este violent atat cu ea, cat si cu copilul lor N.A.

Aceasta a fost admisa impreuna cu copilul in Centrul de Urgenta pentru Cuplul Mama-Copil Abuzat..

La evaluarea psihologica a minorului s-a constatat ca acesta prezenta semne de abuz emotional, datorat conflictelor intrafamiliale, era foarte agitat, agresiv, hiperkinetic.

Pe durata plasamentului mama, si copilul au beneficiat de consiliere familiala, consiliere individuala, servicii de sanatate, servicii de educatie formala si nonformala, reabilitare.

Minorul a urmat si un tratament medical deoarece era hiperkinetic.

Tatal a fost inclus intr-un program de consiliere in vederea responsabilizarii acestuia cu privire la implicarea in cresterea si educarea fiului sau si, mai ales, cu privire la efectele dezastruoase pe care le are comportamentul sau asupra dezvoltarii fizice si psihice a copilului.

Mama si-a retras cererea si s-a intors impreuna cu minorul in familie.

Studiul 7

Minorul G.L. cu maladia Little provine dintr-o relatie de concubinaj, dar este recunoscut legal de tata.

Minorul locuia cu parintii sai intr-un imobil cu 3 camere si bucatarie, proprietate a tatalui.

Conditiile de locuit erau bune, locuinta fiind mobilata, ingrijita, racordata la energie electrica.

Veniturile familiei erau constituite din alocatia copilului si din banii proveniti din munca cu ziua a mamei.

Tatal copilului nu lucra si nu dorea sa munceasca.

Acest caz a ajuns in atentia D.G.A.S.P.C. ca urmare a prezentarii mamei la sediul Centrului de Urgenta pentru Cuplul Mama-Copil Abuzat impreuna cu minorul G.L. care a declarat ca a fost batuta si alungata de concubin.

Pe mama o deranja faptul ca era batuta de concubin si ca acesta era iresponsabil si nu muncea.

Acestia au fost admisi in centru si au fost inclusi intr-un program de consiliere, urmarindu-se imbunatatirea relatiilor intrafamiliale si reintegrarea in familie.

La evaluarea psihologica a copilului diagnosticul dat de psiholog a fost abuz emotional pe fondul deselor conflicte dintre parinti si a relatiilor tensionate dintre acestia.

Diagnosticul dat de specialist mamei copilului a fost abuz fizic si emotional.

Copilul a beneficiat pe durata masurii plasamentului de urmatoarele servicii:

de sanatate;

de reabilitare;

de educatie formala si informala;

de protectie.

socializare si petrecerea timpului liber;

mentinerea legaturilor cu familia.

Obiectivul general al planului individualizat de protectie al cuplului mama-copil a fost asigurarea protectiei si securitatii acestora.

Tatal minorului a fost si el inclus intr-un program de consilere in vederea responsabilizarii acestuia cu privire la implicarea in cresterea si educarea fiului sau si, mai ales, cu privire la efectele dezastruoase pe care le are comportamentul sau asupra dezvoltarii psihice a copilului.

Dupa incheierea plasamentului, mama si minorul s-au intors in familie.

La vizita de monitorizare mama ne-a declarat ca nu au mai fost probleme.

Cazul a ramas in continuare monitorizat de D.G.A.S.P.C.

Studiul 8

Minorii G.L.M.suferind de autism si G.A. provin dintr-o familie legal constituita, cu dese conflicte intrafamiliale, lipsa de consideratie si respect reciproc a parintilor, lipsa de empatie a mamei fata de nevoile afective ale minorei, cu tendinte depresive ale acesteia.

Cazul a ajuns in atentia D.G.A.S.P.C. in urma prezentarii la sediul institutiei a sotilor G.P. si G.I. impreuna cu minora G.L.M. si minorul G.A.

S-a discutat situatia familiala a acestora in urma sesizarii facute de catre sot privind agresarea fizica a minorei din partea mamei.

In urma discutiilor purtate s-au constat urmatoarele:

intre cei doi soti exista o relatie tensionata, conflictuala, cronicizata de-a lungul timpului, cu pierderea totala a respectului reciproc si respingere afectiva;

acestia au facut din copilul de sex opus "aliatul" in "lupta" cu partenerul; s-au creat astfel doua "tabere familiale", fiecare dintre soti proiectandu-si frustarile legate de partener asupra copilului "aliat";

relatia dintre frati a fost deteriorata cu "ajutorul" parintilor, fiecare dintre ei avand o imagine distorsionata despre celalalt;

in seara in care mama si-a lovit fiica avusese loc un nou scandal intre soti, iar aceasta si-a descarcat frustarile pe minora;

mama sustine ca i-a dat fiicei sale doua palme peste fata pentru ca incepuse sa absenteze de la scoala, sa o ignore si pentru ca a gasit-o fumand.

Concluziile evaluarii initiale au fost:

comunicarea dintre mama si fiica este extrem de defectuoasa, mama empatizand prea putin cu nevoile afective ale minorei, iar aceasta a afisat la randul ei, o atitudine de totala respingere la adresa mamei;

factorii de risc sunt: conflictele intrafamiliale, lipsa de consideratie si respect reciproc a parintilor, lipsa de empatie a mamei fata de nevoile afective ale minorei, cu tendinte depresive ale acesteia;

ambii minori sunt afectati de relatiile defectuase din cadrul familiei. A prezinta o tendinta spre cleptomanie si auto agresivitate, iar L.M prezinta serioase tendinte depresive cu pierderea apetitului alimentar, insomnii, izolare etc.

Cei doi minori au fost inclusi intr-un program de consiliere psihologica pentru a inlatura efectele abuzului emotional.

Parintii si minorii au fost de acord sa fie inclusi intr-un program de consiliere psihologica in vederea imbunatatirii relatiei intrafamilale.

La acest program, atat parintii, cat si minorii s-au prezentat de cateva ori, dupa care au renuntat sa mai vina.

Studiul 9

Copiii N.G., 17 ani suferind de distrofie musculara si N.B.G., 18 ani, provin dintr-o relatie legal constuita, dezorganizata prin divort si sunt recunoscuti legal de tatal lor.

Cazul a fost sesizat de mama copiilor care a declarat ca tatal copiilor este alcoolic, ca nu contribuie material la ingrijirea copiilor de 6 ani, ca sustrage din casa bani si bunuri, inclusiv banii proveniti din premiile castigate de copii din diverse premii si concursuri, ca nu comunica cu minorii, ca nu-si controleaza nevoile fiziologice, din cauza consumului de alcool, nici in prezenta copiilor si nici a colegilor acestora.

Locuinta in care copiii locuiesc impreuna cu tatal si mama lor (desi acestea sunt legal divortati de 2 ani) este compusa din 2 camere, in una locuind mama cu cei doi copii, iar in cealalta tatal singur.

Veniturile familiei sunt constituite din 1120 RON, salariul mamei si din alocatia copiilor. Tatal are un salariu de 310 RON, dar nu contribuie la cheltuielile familiei.

Copiii sunt elevi, in clasa a-XII-a, respectiv a-X-a si sunt premianti.

Starea de sanatate a copiilor este buna.

Din fisa de evaluare psihologica a copiilor observam urmatoarele:

copiii prezinta sentimente de nemultumire si neincredere in sine aparute pe fondul conflictelor familiale;

copiii prezinta atasament fata de mama si respingere, anxietate, timiditate fata de tata.

In urma evalurilor psihologice a celor doi copii, psihologul a hotarat includerea acestora intr-un program personalizat de consiliere. Se va incerca si colaborarea cu tatal copiilor pentru ca si acesta sa participe la consiliere.

Relatiile intrafamiliale sunt urmatoarele:

relatiile dintre parinti sunt tensionate, au existat nenumarate dispute aprinse, comunicarea dintre acestia nemaifiind posibile deoarece acestia au divortat;

relatiile dintre mama si copii sunt bune, cordiale, este vizibila afectiunea reciproca;

relatiile copiilor cu tatal sunt grav deteriorate, copiii il resping, este vizibila neimplicarea acestuia in cresterea si educarea lor si dezinteresul pentru nevoile afective, educationale si materiale ale copiilor.

Factorii de risc sunt lipsa de comunicare dintre tata si copii, neimplicarea acestuia si dezinteresul lui.

Obiectivele consilierii sunt:

cresterea stimei de sine;

optimizarea comunicarii intrafamiliale;

identificarea strategiilor de coping folosite pentru a depasi situatia.

In urma sedintelor de consiliere desfasurate pe prcursul unui an si doua luni s-a realizat:

imbunatatirea situatiei copiilor;

s-au identificat noi strategii de coping;

minorii s-au prezentat mult mai increzatori in fortele proprii si optimisti, fiind cooperanti si receptivi.

Studiul 10

Minorul N.N.C. dislexic este fiul lui N.V. si N.M. Acum 6 ani acestia au divortat, copilul fiind incredintat mamei.

Copilul a intrat in atentia D.G.A.S.P.C. ca urmare a sesizarii politiei, fiind informata ca minorul a parasit domiciliul mamei in mai multe randuri datorita comportamentului "ciudat" al mamei.

Copilul locuieste la bunica materna de cateva zile, deoarece nu a mai suportat tensiunile din mediul familial si crizele mamei. Acesta a plecat in mai multe randuri de acasa, datorita faptului ca in urma cu un an N.M., mama copilului, a facut o depresie si de atunci are crize repetate, are un comportament ciudat, este foarte agitata, il bate pe copil si vorbeste singura.

Bunica materna a incercat sa o convinga pe fiica ei sa mearga la Laboratorul se Sanatate Mintala pentru Adulti( L.S.M.) pentru consultatie si tratament, dar nu a reusit.

De la minor s-au aflat urmatoarele:

minorul se teme de mama sa intrucat aceasta vorbeste singura, il loveste, ii vorbeste urat, toate acestea avand loc atunci cand se declanseaza crizele acesteia;

copilul doreste sa locuiasca la bunica materna pana cand mama lui se va face bine;

copilul a spus ca are si el probleme de sanatate afimand ca " i se pare ca aude vocea mamei, chiar daca aceasta nu este in preajma lui si ca i se pare ca este urmarit de ea".   

Copilul a ramas in continuare la bunica materna pana cand a venit mama lui pentru a-l lua, facand scandal si creand o stare tensionata in permanenta. In urma acestora, copilul a facut in repetate randuri accese de furie necontrolate, concretizate prin violenta fizica asupra bunicii si a mamei: a spart geamurile casei si a amenintat ca se sinucide.

Copilul a ajuns la clinica de psihiatrie si i s-a recomandat un tratament. El prezenta decompensare psihotica, agitatie.

Mama a manifestat un comportament iresponsabil fata de situatia copilului, refuzand orice discutie cu D.G.A.S.P.C , iar in momentele de agitatie si violenta ale copilului, aceasta radea.

Urmarea situatiei de urgenta, concretizata prin neglijarea grava din partea mamei a starii de sanatate a copilului si a atitudinii iresponsabile a acesteia fata de problemele lui si datorita abuzului emotional, s-a dispus plasamentul copilului in regim de urgenta la Centrul de Urgenta pentru Copilul Abuzat, Neglijat.

Copilul a fugit, in prezent aflandu-se la domiciliul mamei.

Tribunalul a dispus incetarea masurii plasamentului in regim de urgenta a minorului si a dispus reintegrarea acestuia in familia mamei N.M.

Mama refuza sa-i administreze copilului tratamentul si orice dialog cu D.G.A.S.P.C.

Copilul nu mai frecventeaza cursurile scolare.

Scurta analiza si interpretare a studiilor de caz.

Viabilitatea cercetarii este confirmata de rezultatele observate, respectiv:

* Cea mai mare parte a cazurilor de violenta si neglijare in familie a ajuns in atentia D.G.A.S.P.C. prin prezentarea victimelor in cauza ( mama si copil/copii ), doar 20% din cazuri fiind semnalate de politie. Acest lucru releva faptul ca implicarea comunitatii este redusa si, uneori, absenta.

* 60% dintre copii prezinta semne de abuz fizic si 40% prezinta indicatori ai neglijarii, in special emotionala. De asemenea, toate cazurile prezinta abuz emotional, violenta fizica sau neglijarea, producand consecinte negative la nivelul dezvoltarii emotionale a copiilor.

* Cea mai mare parte a victimelor sunt minori pana in varsta de 8 ani, total nevinovati si care nu se pot apara sub nici o forma.

* Masura de protectie dispusa de Comisia de Protectie a Copilului in marea majoritate a cazurilor a fost plasamentul in regim de urgenta, fie la Centrul de Urgenta pentru Copilul Abuzat, fie la Centrul de Urgenta pentru Cuplul Mama-Copil Abuzat. Obiectivul principal urmarit in toate cazurile a fost asigurarea unui mediu protectiv si securizant.

* In ceea ce priveste tipul de servicii sociale de care au beneficiat copiii care au fost plasati in regim de urgenta, acestea au fost: protectia copilului, educatia formala si informala, sanatate, reabilitare, socializare si petrecere a timpului liber, mentinerea legaturilor cu familia, reintegrarea in familie.

* Multe cazuri au fost finalizate datorita consilierii sociale, prin care s-a urmarit responsabilizarea parintilor cu privire la obligatia cresterii, ingrijirii si eduactiei copiilor. O alta parte a cazurilor a fost finalizata prin oferirea consilierii juridice in vederea intocmirii actelor necesare pentru obtinerea ajutorului social si pentru inregistrarea copiilor la starea civila in vederea obtinerii certificatului de nastere.

* In urma analizarii cazurilor prezentate, am identificat urmatoarele cauze ale violentei si neglijarii in familie:

- consumul excesiv de alcool;

- neasumarea responsabilitatii si imaturitatea parintilor;

- conflictele maritale;

- boala psihica;

- mentalitate permisiva (acceptarea violentei), inclusiv mentalitatea educativa punitiva;

- lipsa de empatie fata de nevoile copilului;

- comunicare ineficienta;

- eficienta scazuta a sistemului de protectie a copilului, incluzand aici si slaba eficienta a fortelor de ordine.

* Violenta fizica si neglijarea are consecinte asupra dezvoltarii fizice, dar mai ales asupra dezvoltarii emotionale a copiilor si marcheaza victima pe viata.

* Dintre consecintele emotionale observate in cazurile prezentate mentionam:

pierderea respectului de sine;

neincrederea in fortele proprii, nemultumire de sine;

tendinte depresive;

dezvoltare cognitiva sub medie corespunzatoare;

atentie fluctuanta, incoerenta;

insomnii;

izolare;

apatie;

boli psihice;

accese de furie necontrolate;

imitarea comportamentului.

Abuzul si neglijarea copilului poate avea efecte traumatizante asupra copilului, acesta ramanand cu sechele pe tot restul vietii, dar o consecinta la fel de grava o poate constitui imitarea comportamentului violent al parintilor si folosirea lui in relatiile viitoare ale copilului.

CONCLUZII

Desi familia ar trebui asociata cu stabilitatea, echilibrul, moralitatea si durabilitatea, in multe situatii ea devine opusul acestora, instabilitatea ei putand fi determinata de o multitudine de cauze interne si macrosociale care pot degenera de cele mai multe ori in violenta, abuz, abandon, divort, ducand la slabirea functiilor familiei.

Violenta asupra copiilor, desi sanctionata de legi sau conventii internationale, reprezinta inca o practica "obisnuita" ce afecteaza in mod dramatic vietile copiilor, traumele produse fiind uneori aproape imposibil de suportat.

De cele mai multe ori, violenta are drept cauza incapacitatea adultului de a- si controla propriul comportament, frustrarile sau conflictele, dar si insuficienta cunoastere a unor metode alternative de educare a copilului.

Consecintele unor comportamente abuzive in relatia cu copilul, care se afla in plin proces de dezvoltare, sunt extrem de grave.

Lovindu-i pe copii, parintii cred ca au rezolvat problema in cel mai optim mod, dar nu se gandesc la cat rau le pot face propriilor copii, atat din punct de vedere fizic, dar mai ales psihic.

Tinand cont de cauzele si, mai ales, de consecintele pe care le are violenta si neglijarea asupra copiilor, este nevoie sa se dezvolte o strategie coerenta de prevenire, combatere si recuperare a copiilor abuzati, care sa cuprinda:

elaborarea unui cadru legislativ care sa poata defini conceptele de abuz si sanctiunile adecvate;

dezvoltarea procedurilor de interventie in aceste situatii;

crearea de servicii specializate care sa permita interventia specialistilor in astfel de cazuri;

dezvoltarea sistemului de asistenta sociala comunitara, care are un rol fundamental in prevenirea si interventia situatiilor de abuz;

definirea institutiilor, a competentelor si responsabilitatilor in interventia in cazul situatiilor de abuz;

dezvoltarea de proceduri de interventie in diferite situatii;

formarea specialistilor- asistenti sociali, psihologi, psihiatrii, pedagogi, dar si a juristilor- care urmeaza sa intervina in aceste situatii;

dezvoltarea unei activitati de sensibilizare a colectivitatii cu privire la problematica abuzului asupra copilului, a consecintelor acestuia si a masurilor de prevenire si combatere;

dezvoltarea sistemului institutional de suport al activitatii de interventie: "case sigure", echipe de interventie, echipe de educatie a copiilor si a familiilor , de terapie;

sistemul de asistenta sociala are un rol crucial in prevenirea si interventia in situatiile de abuz asupra copilului.

Pe langa solutiile propuse de legislatia in vigoare, cred ca cel mai bine ar fi sa ne aplecam asupra a ceea ce spun chiar copiii.Astfel in revista "Copiii spun Nu violentei"!,sunt mentionate anumite "solutii" ale acestora:

" e nevoie de educarea parintilor.O solutie ar fi crearea unei scoli pentru parinti , ar trebui facuta o scoala specialaobligatorie pentru femeile insarcinate"

"Pentru stoparea agresiunii sau a exploatarii copilului, legea trebuie sa fie mai severa cu cei care abuzeaza de copil.De asemenea, terapia pshihologica pentru abuzatori este esentiala pentru ca acestia sa nu- si mai repete faptele. Schimbarea mentalitatii adultilor prin educatie este la fel de importanta".

"Nu sunt de acord cand parintii isi agreseaza copiii, ei trebuie sa comunice cu copiii pentru ca acestia sa inteleaga, deoarece cu bataia tot nu inteleg si nu se rezolva nimic"

"As vrea sa mi se spuna ce este bine sa faci si ce nu ai voie sa faci si sa fiu lamurit in legatura cu tot ce mi s-ar putea intampla".

"Oamenii care isi bat copiii fara mila ar trebui sa fie pedepsiti aspru pentru ca iau zambetul, pentru ca iau bucuria si chiar viata celei mai pure fiinte, copilul".

"Sa fie luati de la parintii vinovati de folosirea violentei asupra copilului si dusi in centre speciale unde cei ce vor un copil sa-i poata adopta cu conditia sa nu fie violenti".

"Inchisoarea nu e suficienta, e necesara si o consiliere a abuzatorului pentru ca si el are probleme".

"Pentru a nu mai exista violenta trebuie ajutati oamenii care produc violenta".

De asemenea un ajutor real si eficient in vederea prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie il constituie implicarea activa a comunitatii.

Crestinul trebuie sa renunte la egoismul propriu care il face sa asiste pasiv la nevoile si necazurile semenilor lui si sa-si urmareasca doar satisfacerea propriilor interese si dorinte.

Mantuitorul Iisus Hristos ne porunceste sa ne iubim aproapele, deci nu trebuie sa ramanem indiferenti la problemele aproapelui.

In ultimii ani, disfunctionalitatile aparute in functionarea familiei au atras o serie de consecinte negative, dar toate aceste modificari in sens negativ intereseaza atat biserica, in sensul unei mai bune intelegeri intre oameni, care ar trebui sa se iubeasca, sa se ajute si, mai presus de acestea, sa urmeze "caile Domnului", cat si asistenta sociala care incearca sa intervina prin diminuarea sau inlaturarea disfunctionalitatilor acolo unde apar.

Legatura stransa dintre biserica si asistenta sociala este evidentiata prin scopurile pe care le au ambele - ajutorarea celor aflati in nevoie- prin interventia directa a persoanelor abilitate.

Binecuvantarea familiei de catre Domnul nostru Iisus Hristos la nunta din Cana Galileii constituie pentru noi, crestinii, o puternica baza a sperantei crestine. Astfel, Hristos care a schimbat apa in vin, poate schimba criza intr-o speranta noua, poate aduce bucuria acolo unde ameninta lipsurile, violenta si tristetea.

Pastrarea coeziunii, solidaritatii si stabilitatii familiale si indepartarea crizei prin care trece familia astazi, ar putea fi inlaturate printr-un mare efort de ne a apropia de Dumnezeu.

B I B L I O G R A F I E

Abraham , Pavel , Legislatie in asistenta sociala, Editura National, Bucuresti, 2000.

Agabrian, Mircea, Sociologie, Editura Didactica, Alba-Iulia, 1999.

Bocancea, Cristian, Neamtu, George, coord., Elemente de asistenta sociala, Polirom, Iasi, 1999.

Bogdan, Adrian, Drepturile omului, Editura Universitaria, Craiova, 2007.

Buzducea, Doru, Aspecte contemporane in asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, 2005.

Capraru, Emil, Capraru, Herta , Mama si copilul, Editura Medicala, Bucuresti, 1978.

Cerasela Porumb, Codul etic al profesiei de asistent social, in Asistentul social.

Filipescu, Ion, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 1997.

Goodman, Norman, Introducere in sociologie, Editura Lider, Bucuresti, 1996.

Hill, Reuben Teoria sistemelor si familiei in Revista de referate, recenzii si sinteze - Sociologie, volumul IX, nr. 3, 1972

Ilut, Petre, Cunoastere si asistenta, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1995.

Ionescu, Serban, coord. Maltratarea in Copilul maltratat, , Editura Fundatia Internationala pentru copil si familie, Bucuresti, 2001.

Killen ,Kari, Copilul maltratat, Editura Eurobit, Bucuresti, 2004.

Law Nolte, Dorothy, Cum se formeaza copiii nostri: personalitate, familie, educatie, Editura Humanitas, Bucuresti, 2001.

Manoiu, Florica, Epuran ,Viorica, Asistenta sociala in Romania, Editura All, Bucuresti, 1996.

Mitrofan, Iolanda, Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane, Editura Polirom, Iasi, 2003.

Mitrofan, Iolanda, Ciuperca, Cristian, Incursiune in psihologia si psihosexologia familiei, Editura Press. M,, Bucuresti, 1992.

Mitrofan, Iolanda, Dragostea si casatoria, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984.

Mitrofan, N., Functiile familiei si conduita de rol marital, in Psihologie si viata cotidiana, Editura Academiei, Bucuresti, 1988.

Muntean, Ana, Violenta in familie si maltratarea copilului in Tratat de asistenta, coordonator George Neamtu, Editura Polirom, Iasi, 2003.

Neamtu, George, coord., Asistenta sociala. Studii si aplicatii, Editura Polirom, Iasi, 2005.

Roth-Szamosközi, Maria, Copii si femei-victime ale violentei, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2005.

Sorescu, Maria Emilia, Berila, Ioan, Asistenta sociala - sistem si profesie, Editura Universitaria, Craiova, 2005.

Spanu, Mariana, Introducere in asistenta sociala a familiei si protectia copilului, Editura Tehnica, Chisinau, 1998.

Stanciulescu, Elisabeta, Sociologia educatiei familiale, Editura Polirom, Iasi, 1997.

Tugui, Rodica, Criza familiei-concept si realitate sociala in Arhivele Olteniei, Seria noua, nr. IX, 1994.

Voinea, Mihaela, Sociologia familiei, Editura Universitatii, Bucuresti, 1993.

Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, Dictionar de filosofie, Editura Politica, Bucuresti, 1979.

Zamfir, Catalin, Vlasceanu, Lazar, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1998.

Zamfir, Catalin, Zamfir, Elena, Politici sociale - Romania in context european, Editura Alternative, Bucuresti, 1999.

***, Copiii spun NU violentei, Editura Salvati copiii, Bucuresti, 2005.

***, Copiii de azi sunt parintii de maine, nr. 10, iulie, 2002.

***, Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Editura Academiei, Bucuresti, 2003.

***, In interesul copilului, nr. 1, 2001.

***, Revista de asistenta sociala, nr. 1-2/2005, Editura Polirom, Iasi.

***, Rupeti tacerea, Ghid practic de semnalare a riscului de maltratare a copilului, 2003.

***, Studii, Nr. 3/ 2005.

***, Stim sa protejam copiii?, Editura Salvati copiii, Bucuresti, 2004.

www.anpf.ro

www.copii.ro