Cadrul legislativ si institutional din domeniul violentei in familie

1. Drepturile copilului

1.1. Generalitati privind drepturile copilului

Copiii trebuie sa beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toti indreptatiti, inca din momentul nasterii. Drepturile omului inseamna sa-i tratezi pe ceilalti asa cum ti-ar placea tie sa fii tratat, si anume cu demnitate, respect, egalitate si dreptate si se aplica fara deosebire de cetatenie, nationalitate, rasa, etnie, limba, sex, orientare sexuala, abilitati sau orice alt statut.

Pe de alta parte, copiii difera de adulti. Ei sunt vulnerabili, trebuie sa se joace, sunt in proces de dezvoltare si au nevoie de oarecare autonomie. De aceea, ei au nevoie de drepturi proprii, cu caracter special.

Drepturile copilului pot fi grupate in trei categorii

1) drepturi de protectie - se refera la protectia impotriva oricarei forme de abuz fizic sau emotional, precum si impotriva oricarei forme de exploatare;

2) drepturile de dezvoltare - se refera la disponibilitatea si accesul la toate tipurile de servicii de baza, precum educatia si serviciile de ingrijire medicala;

3) drepturile de participare - se refera la dreptul copilului de a fi implicat in deciziile care il privesc.

Necesitatea adoptarii unei legislatii care sa protejeze drepturile copilului s-a impus datorita evolutiei si transformarilor pe care le-a suferit societatea omeneasca.

Aceasta necesitate deriva si din faptul ca acesti copii reprezinta cetatenii de maine, aceia care vor prelua in viitor atributiile pe care, in prezent, le indeplinesc parintii lor.

Asigurand o protectie eficienta a acestor copii, cresc sansele ca evolutia viitoare a societatii omenesti sa fie mai accelerata, intrucat copiii reprezinta viitorul omenirii

Din punct de vedere normativ, putem vorbi de drepturile copilului odata cu proclamarea, la 10 decembrie 1948, de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Astfel, in art. 25 al acestei declaratii se stipuleaza ca: "mama si copilul au dreptul la ajutor de ocrotire deosebita. Toti copiii, fie ca sunt nascuti in cadrul unei casatorii sau in afara casatoriei, se bucura de aceeasi protectie sociala".

Protectia drepturilor copilului are la baza urmatoarele principii

1) Principiul nondiscriminarii si egalitatii sanselor

- Protectia drepturilor copilului se face indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica, nationalitatea, apartenenta etnica si sociala, infirmitatea sau nasterea sa.

2) Principiul interesului superior al copilului

- Conform acestui principiu, in luarea deciziilor care privesc direct copilul, se va tine seama cu precadere de interesul acestuia.

3) Principiul responsabilitatii parintilor

- Parintii sunt primii chemati sa asigure copilului o exercitare deplina a drepturilor sale. In cazul in care nu o pot asigura, pot apela la ajutorul organelor abilitate ale statului, care au obligatia sa le acorde sprijin in acest scop.

Prin aplicarea eficienta a acestor principii se urmaresc urmatoarele obiective:

a) crearea pentru copil a unui mediu familial favorabil dezvoltarii depline si armonioase a personalitatii sale;

b) considerarea copilului drept membru activ al societatii, atat in familie, cat si la scoala si in societate;

c) posibilitatea participarii copilului la luarea deciziilor care il privesc, in functie de varsta si maturitatea sa;

d) asigurarea educatiei scolare pentru toti copiii si, ulterior, integrarea lor intr-o activitate utila.

1.2. Drepturile fundamentale ale copilului

Dreptul copilului la viata

Conform art. 22, alin. 1, din Constitutia Romaniei, dreptul la viata, precum si dreptul la integrarea fizica si psihica a persoanei sunt garantate. In acest sens, legislatia stabileste ca dreptul la viata apare in momentul in care copilul, separat de corpul mamei, isi incepe existenta sa proprie.

Dreptul la viata inceteaza odata cu producerea fenomenului natural al mortii.

Acest drept este protejat si de dreptul penal care, prin intermediul infractiunilor prevazute de art. 174/179 Cod penal, pedepseste orice actiune sau inactiune care ar duce la incalcarea dreptului la viata.

Dreptul la nume

Dreptul la nume reprezinta un drept fundamental al copilului, intrucat in cadrul societatii identificarea unei persoane se realizeaza si pe baza numelui.

Numele poate fi definit ca fiind cuvantul sau totalitatea cuvintelor prin care este individualizata o persoana.

In legislatia romaneasca, dreptul la nume este prevazut in art. 12 din Decretul nr. 31/1954, potrivit caruia "orice persoana are dreptul la numele stabilit sau dobandit potrivit legii".

Dobandirea numelui are loc, de regula, in momentul nasterii copilului.

Dreptul de a dobandi o cetatenie

In legislatia romaneasca, cetatenia isi gaseste reglementarea juridica in cadrul Legii nr. 21/1991 privind cetatenia romana.

In cadrul art. 4 sunt enumerate modurile de dobandire a cetateniei, si anume: prin nastere; prin adoptie; prin repatriere; prin acordarea la cerere.

Dreptul copilului de a-si cunoaste parintii si de a fi crescut de acestia

De regula, orice copil beneficiaza de acest drept.

Exceptiile vizeaza urmatoarele situatii: copilul gasit, copilul abandonat, copiii din institutiile de ocrotire; copiii cu handicap incredintati unor institutii specializate.

Exista prezumtia ca parintii sunt aceia care s-ar ocupa cel mai bine de cresterea si educarea copilului, intrucat acestia ii doresc binele si realizarea lui in viata sociala.

Dreptul copilului de a-si pastra identitatea

Prin intermediul legislatiei interne a oricarui stat, se ocroteste acest drept, prin el intelegandu-se faptul ca, in principiu, copilul trebuie sa-si pastreze cetatenia, numele si prenumele, precum si relatiile familiale stabilite, de regula, intre el si rudele de sange.

Exista situatii speciale in care copilul isi poate schimba cetatenia, numele si relatiile familiale, dar toate acestea nu constituie incalcari ale drepturilor copilului de a-si pastra identitatea, ci reprezinta niste exceptii de la aplicarea acestui drept.

Dreptul copilului de a nu fi separat de parintii sai impotriva vointei lor

Acest drept reprezinta unul dintre cele mai importante drepturi ale copilului, in considerarea faptului ca, intre parinti si copii se leaga o stransa legatura afectiva care, daca ar fi distrusa, ar duce la dezechilibrare psihologica in comportamentul si dezvoltarea ulterioara a copilului.

Totusi, exista si exceptii de la aplicarea acestui drept, toate acestea fundamentandu-se pe interesul superior al copilului.

O astfel de exceptie o poate constitui situatia in care parintii isi maltrateaza copiii, fapt ce duce la dezechilibru in dezvoltarea armonioasa a acestuia.

"Relele tratamente" aplicate minorului sunt prevazute si pedepsite de art. 306 Cod penal.

Dreptul copilului de a intretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parinti ai sai

Acest drept are o aplicare mai limitata, datorita faptului ca el se aplica numai in anumite cazuri, si anume, atunci cand copilul este separat de cei doi parinti ai sai sau numai de unul dintre ei, mai ales in situatia in care parintii copilului divorteaza.

Legislatia noastra consacra in cadrul art. 43, alin. ultim din Codul familiei, dreptul parintelui divortat, caruia nu i s-a incredintat copilul, sa aiba relatii personale si contacte directe cu acesta.

Dreptul copilului de a parasi orice tara

Dreptul copilului de a parasi orice tara vizeaza libertatea de deplasare care, in Romania, este protejata de existenta unei norme penale care incrimineaza orice actiune de lipsire de libertate a unei persoane in mod ilegal

De asemenea, in Constitutia Romaniei este garantat dreptul la libera circulatie, in cadrul art. 25, alin. 1

Dreptul copilului de a-si exprima liber opinia asupra oricaror probleme care il privesc

In sensul exercitarii acestui drept, copilul are posibilitatea ca, in cadrul unei proceduri juridice, sau chiar administrative, sa fie ascultat, iar opinia lui sa fie luata in considerare, dar avandu-se in vedere atat gradul sau de maturitate, cat si varsta sa.

Dreptul copilului la libertatea de exprimare

Conform art. 10 din Conventia Europeana a drepturilor omului, libertatea de exprimare presupune posibilitatea persoanei de a primi sau comunica idei sau informatii in public ori in particular, atat verbal, cat si in scris.

Constitutia Romaniei, in art. 30, alin. 1, garanteaza libertatea de exprimare.

Dreptul copilului la libertatea de gandire, de constiinta si religie

In legislatia noastra, o prima garantie a exercitarii acestui drept o regasim in Constitutia Romaniei care, in art. 29, stipuleaza ca: libertatea gandirii si a opiniei, precum si "libertatea credintelor religioase" nu pot fi ingradite sub nici o forma.

Constitutia mentioneaza, de asemenea, ca nimeni nu poate fi constrans sa adopte o credinta, opinie impotriva convingerilor sale.

Dreptul copilului la libertatea de asociere si la libertatea de reuniune pasnica

Exercitarea acestui drept presupune posibilitatea de a se constitui asociatii sau de a se afilia la acestea, precum si libertatea reuniunilor si a manifestatiilor prin care se pune in practica dreptul la libera exprimare.

Constitutia Romaniei garanteaza libertatea reuniunilor pasnice, sub numele de "libertatea intrunirilor"

Tot in acelasi act normativ este garantata si libertatea de asociere.

Dreptul copilului la protectia legii contra unor imixtiuni sau atacuri privind viata sa personala, corespondenta, onoarea sau reputatia

Acest drept este garantat de Constitutie in art. 26, alin. 1, precum si in art. 28.

Onoarea si reputatia copilului sunt ocrotite prin instituirea in Codul Penal a art. 205 referitor la insulta si art. 206 referitor la calomnie.

Prin intermediul prevederii acestor infractiuni, legea asigura persoanei respectul demnitatii si onoarei, privite atat din punct de vedere al sentimentului de autopretuire, cat si din punct de vedere al stimei si consideratiei, precum si al respectului de care se bucura persoana in cadrul societatii.

Dreptul copilului de a avea acces la informare

Acest drept se refera la posibilitatea ca minorul sa aiba acces la mijloacele de informare in masa, care furnizeaza informatii menite sa promoveze bunastarea sa sociala, educatia spirituala si morala, precum si sanatatea fizica si mentala.

Dreptul copilului de a beneficia de serviciile si de institutiile de ingrijire a copiilor

Pragmatic, acest drept vizeaza posibilitatea ca acei copii ai caror parinti muncesc sa poata merge la camine sau la gradinite, pe perioada de timp in care parintii lor lucreaza.

Dreptul copilului de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, de vatamare sau de abuz

Statul, prin organele sale abilitate, este cel care ia masurile de protectie pentru a-l feri pe copil de orice actiuni care ar aduce atingere atat dezvoltarii sale fizice si psihice, cat si procesului instructiv-educativ.

Protectia statului impotriva oricaror forme de violenta se materializeaza prin existenta, in cadrul Codului penal, a unei serii de infractiuni care incrimineaza faptele comise cu violenta.

Concret, este vorba de infractiunea de lovire sau alte violente, prevazute si pedepsite de art. 180 Cod penal, de infractiunea de vatamare corporala, prevazuta si pedepsita de art. 181 Cod penal, de infractiunea de vatamare corporala grava, prevazuta si pedepsita de art. 182 Cod penal.

Dreptul copilului de a beneficia de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare

Acest drept se aplica numai in situatia in care copilul are statutul de refugiat sau cauta sa obtina acest statut.

Statul pe teritoriul caruia se refugiaza copilul considerat refugiat trebuie sa-i acorde acestuia protectie si asistenta umanitara, in conformitate cu reglementarile internationale, indiferent daca acest copil este insotit sau nu de ambii parinti, ori de unul dintre acestia: "In Romania, statutul de refugiat se acorda, la cerere, strainului care dovedeste ca in tara sa de origine are temeri justificate de a fi persecutat pentru considerente de rasa, nationalitate, religie, apartenenta la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice"

Dreptul copiilor de a li se asigura o viata plina si decenta

Acest drept se aplica numai la anumite categorii de copii, si anume copiilor cu handicap fizic si mental.

In conformitate cu acest drept, ei trebuie sa duca o viata in care sa aiba garantat un minim de demnitate si sa participe, pe cat posibil, la viata sociala.

Dreptul copiilor cu handicap de a beneficia de ingrijiri speciale

Acest drept presupune atat acordarea unui ajutor financiar copiilor cu handicap, care indeplinesc anumite conditii, cat si posibilitatea acestora de a avea acces la educatie, la ingrijirea sanatatii, la pregatirea pentru angajarea in munca.

Dreptul copilului de a beneficia de securitate sociala

Acest drept urmareste protectia copilului, inclusiv prin intermediul asigurarilor sociale.

Intra in aceasta categorie acordarea alocatiei, precum si a altor ajutoare financiare din partea statului, in conformitate cu situatia copilului si cu resursele de care acesta beneficiaza.

Dreptul copilului la un nivel de viata suficient pentru a permite dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala

Exercitarea acestui drept naste obligatii, atat in sarcina parintilor, care trebuie sa ia toate masurile pentru a asigura conditiile de viata necesare copilului, cat si in sarcina statului, care trebuie sa vina sa asigure, in caz de nevoie, o asistenta materiala concretizata, in principal, in acordarea de alimente, imbracaminte si locuinta.

Dreptul copilului la educatie

Acest drept reprezinta un drept fundamental al copilului, intrucat, in absenta educatiei, viitorului acestuia s-ar prezenta intr-o lumina sumbra.

Accesul la educatiei se face pe baza principiului egalitatii de sanse.

Dreptul la educatie este consacrat in Constitutia Romaniei sub denumirea de "dreptul la invatatura".

Conform art. 32, alin. 1 din Constitutie, "dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si perfectionare".

Acelasi act normativ mai prevede ca invatamantul de stat este gratuit, precum si faptul ca libertatea invatamantului religios este asigurata.

Dreptul copilului de a avea propria sa viata culturala, de a profesa si de a practica propria sa religie sau de a folosi propria sa limba in comun cu alti membri ai grupului sau

Exercitarea acestui drept se face in raport cu dezvoltarea fizico-intelectuala a individului, de maturizarea sa.

Libertatea religioasa este garantata de catre Constitutia Romaniei, art. 29, alin. 1, sub denumirea "libertatea constiintei".

Dreptul copilului la odihna si la vacanta

Dreptul la odihna se refera, in principal, la necesitatea de a dormi, necesitate care variaza de la individ la individ, fiind, in general, cuprinsa intre 6 si 10 ore pe zi.

Dreptul la vacanta este un drept complementar dreptului la invatatura si vizeaza o perioada variabila de timp, in cadrul careia copilul nu mai pastreaza activitate scolara.

Dreptul copilului de a participa in mod deplin la viata culturala si artistica

Conform acestui drept, accesul copiilor la viata culturala si artistica este garantat, statele avand obligatia sa actioneze in directia organizarii unor activitati recreative, artistice si culturale.

Dreptul copilului de a fi protejat impotriva exploatarii economice

Constitutia Romaniei garanteaza protectia copiilor impotriva exploatarii economice in cadrul art. 45.

Astfel, in art. 45, alin. 3 se stipuleaza ca: "exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise".

Dreptul copilului de a fi protejat impotriva oricarei forme de exploatare si de violenta sexuala

Legislatia noastra incrimineaza toate practicile sexuale ilegale in Codul penal  - partea speciala, sectiunea a V-a numita "Infractiuni privitoare la viata sexuala".

O prima infractiune care incrimineaza violenta sexuala este violul, care consta in raportul sexual cu o persoana de sex feminin, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima dorinta

Aceasta infractiune se refera numai la minore, neaplicandu-se minorilor.

O alta infractiune se refera la persoanele de sex feminin care nu sunt majore; este cunoscuta sub numele de "Seductie", si consta "in fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex feminin, mai mica de 18 ani, de a avea cu el raport sexual

Art. 201 din Codul penal incrimineaza actele de perversiune sexuala.

Coruptia sexuala este una din infractiunile care protejeaza pe minor impotriva oricaror acte sexuale si este prevazuta in art. 202 Cod penal.

O alta infractiune care protejeaza libertatea sexuala este prostitutia, care consta in fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta practicand, in acest scop, raporturi sexuale cu diferite persoane

Dreptul copilului de a fi protejat impotriva rapirii, vanzarii si comertului cu copii

In tara noastra a fost incriminata actiunea de rapire, sub denumirea de lipsire de libertate in mod ilegal.

Vanzarea si comertul cu copii, de multe ori se face sub forma aparent legala a unei adoptii.

De aceea, in dreptul international exista o serie de tratate si conventii referitoare la adoptia minorilor.

Dreptul copilului de a fi protejat impotriva oricarei forme de exploatare daunatoare oricarui aspect al bunastarii sale

Acest drept priveste, in special, protectia copilului impotriva torturii, a privarii de libertate in mod ilegal, a pedepselor sau tratamentelor crude si inumane.

Pe plan international, exista o serie de documente care interzic folosirea torturii, cum ar fi: Conventia impotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (1987); Pactul international cu privire la drepturile civile si politice; Conventia privind drepturile copilului.

Dreptul copilului de a nu participa direct la ostilitati

Este vorba, in principal, de dreptul copiilor pana la 15 ani de a nu fi incorporati.

Acest drept nu se aplica decat in situatiile conflictuale, cand sunt angrenate in ciocniri militare doua sau mai multe state.

Dreptul copilului la un tratament conform cu demnitatea si valoarea personala

Acest drept se aplica numai in situatia in care un copil este banuit, acuzat sau chiar condamnat pentru savarsirea unei infractiuni.

Acest drept se refera, in principal, la acordarea prezumtiei de nevinovatiei, la prezentarea materialului acuzarii intr-un termen scurt, judecarea in regim de urgenta a cauzei minorului, sa aiba posibilitatea sa aduca dovezi in aparare, sa aiba dreptul la apel etc.

2. Reglementari internationale privind protectia drepturilor copilului

Principalul document cu vocatie universala din acest domeniu este Conventia privind drepturile copilului, care a fost adoptata de Adunarea Generala O.N.U. la data de 20 noiembrie 1989 si a intrat in vigoare la data de septembrie 1990, Romania ratificand aceasta conventie la data de 27 septembrie 1990.

In cadrul acestui document sunt enumerate o serie de drepturi si libertati ale copiilor, printre care amintim: dreptul la viata, dreptul la nume, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la libertatea de gandire, de constiinta si de religie, dreptul de a beneficia de protectie si asistenta umanitara, dreptul de a beneficia de securitate sociala, dreptul la educatie, dreptul la odihna si la vacanta etc.

De asemenea, a fost infiintat si un mecanism de supraveghere a drepturilor Conventiei, numit Comitetul Drepturilor Copilului.

Structural, acest comitet este alcatuit din 10 membri alesi de catre statele parti la Conventie.

Acesti membri sunt experti de o inalta moralitate, care au o competenta recunoscuta in acest domeniu.

Comitetul Drepturilor Copilului alege un Birou pentru o perioada de doi ani.

Comitetul de reuneste anual pentru a dezbate o serie de probleme, precum:

- examinarea indeplinirii obligatiilor statelor parti la Conventie;

- examinarea rapoartelor periodice pe care statele parti au obligatia sa le inainteze acestui organism.

Comitetul elaboreaza la fiecare doi un raport asupra activitatii sale, care il va prezenta Adunarii generale O.N.U.

3. Cadrul legislativ din domeniul violentei in familie in Romania

Ca demers legislativ, Romania beneficiaza, in momentul de fata, de acte normative destinate sa reglementeze fenomenul de violenta in familie

In cadrul procesului de reforma a sistemului de protectie sociala romanesc, a fost adoptata Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie, ca parte componenta a strategiilor care vizeaza protectia familiei, aceasta stabilind cadrul dezvoltarii practicilor de combatere si prevenire a fenomenului violentei in familie.

Infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, prin Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie, reprezinta un prim pas in organizarea unui sistem eficient de servicii sociale specializate in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie la nivel national.

Prin adoptarea Legii 197/2000, de modificare si completarea a Codului Penal, au fost prevazute masuri si pedepse pentru persoanele care savarsesc acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice, savarsite asupra membrilor familiei.

De asemenea, noul Cod penal, aprobat prin Legea nr. 301/2004, prevede la articolul 134, ca o masura de siguranta speciala pentru prevenirea violentei in familie, interdictia de a reveni la locuinta familiei, la cererea partii vatamate, aceasta masura putand fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii".

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, prin care se garanteaza accesul la educatie, cultura si la informare fara discriminare, precum si Legea nr. 116/2002 privind combaterea marginalizarii sociale, prin care se faciliteaza accesul la un loc de munca si la o locuinta, completeaza cadrul legislativ necesar pentru o implementare cat mai eficienta a legislatiei in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

Ordinul nr. 383/2004 privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie, prin articolul 2 prevede ca persoanele implicate in organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie au obligatia de a respecta standardele prevazute in prezentul ordin.

Prin articolul 3 al aceluiasi ordin, se stabileste ca Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, directiile de munca, familie si egalitatea de sanse judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Ordinul nr. 384/306/993 din 12 iulie 2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare cu prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie prevede aprobarea Procedurii de conlucrare in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie si de institutii vor duce la indeplinire prezentul ordin.

In Hotararea nr. 686/2005 pentru aprobarea strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie se aproba strategia nationala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie si Planul de masuri pentru implementarea strategiei nationale in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului violentei in familie pe perioada 2005-2007.

Ordonanta nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare prevede o serie de drepturi garantate de principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii.

Hotararea nr. 197/2006 priveste aprobarea programelor de interes national in domeniul protectiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum si in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice, persoanelor fara adapost si persoanelor victime ale violentei in familie si a finantarii acestor programe.

Anexa nr. 8 a acestei hotarari prevede sustinerea sistemului de servicii specializate, prin finantarea in parteneriat de proiecte destinate dezvoltarii si mentinerii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

Anexa nr. 9 a aceleiasi hotarari are ca program de interes national "Dezvoltarea serviciilor de recuperare si reintegrare sociale destinate agresorilor familiali".

Ordinul nr. 304/2004 priveste aprobarea Instructiunilor de organizare si functionare a unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

In articolul 2 al acestui ordin sunt prevazute obligatiile persoanelor implicate in organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.

In articolul 3 sunt prevazute institutiilor care vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Hotararea nr. 539/2005 priveste aprobarea Nomenclatorului institutiilor de asistenta sociala si a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare si functionare a institutiilor de asistenta sociala

In articolul 2 al acestei hotarari sunt stipulate categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de asistenti sociali.

Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala reglementeaza organizare, functionarea si finantarea sistemului national de asistenta sociala in Romania.

Articolul 17 al acestei legi prevede prestatiile sociale destinate familiei.

Hotararea nr. 938/1998 privind infiintarea Centrului de Informare si Consultanta pentru Familie stipuleaza in articolul 2 obiectele de activitate ale Centrului de Informare si Consultanta pentru Familie, si anume: asigurarea respectarii drepturilor membrilor familiei, stabilitatea cuplului familial, reducerea dificultatilor psihosociale ale acesteia.

Hotararea nr. 1438/2004 prevede aprobarea regulamentelor-cadru de organizare si functionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sai.

Ordinul nr. 383/2004 privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie, prin art. 1 aproba standardele de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie.

Art. 2 al aceluiasi ordin prevede ca persoanele implicate in organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie au obligatia de a respecta standardele prevazute in art. 1 al prezentului ordin.

Ordinul nr. 177/2003 prevede aprobarea standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere pentru copil abuzat, neglijat si exploatat, precum si a standardelor minime obligatorii privind centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului

Ordinul nr. 89/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind centrul de primire in regim de urgenta pentru copil abuzat, neglijat si exploatat prevede prin standardul 3 planificarea protectiei copilului abuzat, neglijat si exploatat.

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, prevede in art. 1 reglementarea cadrului legal privind respectarea, promovarea si garantarea drepturilor copilului.

In articolul 3 se prevad beneficiarii dispozitiilor prezentei legi si in articolul 6 sunt prevazute principiile conform carora se realizeaza respectarea si garantarea drepturilor copilului.

Institutii cu atributii in prevenirea violentei in familie in Romania

Institutiile cu atributii in domeniul familiei prevazute de legile in vigoare sunt urmatoarele:

A) Institutii la nivel central:

. Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

- Autoritatea Nationala pentru Protectia Familiei;

- Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

B) Institutii la nivel judetean:

. Consiliul judetean, prin:

- Comisia pentru Protectia Copilului;

- Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

C) Institutii la nivel local:

. Consiliul local, prin:

- Serviciul public local de asistenta sociala;

- Autoritatea tutelara;

. Institutii de asistenta sociala aflate in subordinea consiliului judetean sau a celui local

. Organizatii ale societatii civile: organizatii neguvernamentale, unitati de cult etc.

A) Institutii la nivel central:

- Autoritatea Nationala pentru Protectia Familiei - organ de specialitate al administratiei publice centrale care functioneaza in subordinea Ministerului Muncii, Familiei Si Egalitatii de Sanse.

Colaboreaza cu:

- Ministerul Administratiei si Internelor in elaborarea si difuzarea de materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie;

- Ministerul Educatiei si Cercetarii care realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie;

- Ministerul Sanatatii.

Obiectivele agentiei:

a) promovarea valorilor familiale, a intelegerii si intrajutorarii in familie, prevenirea si combaterea violentei in relatiile dintre membri;

b) sprijinirea membrilor de familie aflati in dificultate ca urmare a actelor de violenta in familie;

c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala;

d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice;

e) protejarea victimelor si, in special, a minorilor prin masuri de pastrare a confidentialitatii identitatii lor, precum si prin masuri de protectie psihologica a acestora, in timpul instrumentarii cazului;

f) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale, in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie;

In Legea nr. 217/2003, art. 9 sunt prevazute atributiile Autoritatii Nationale pentru Protectia Familiei:

a) elaborarea, fundamentarea si aplicarea strategiei si a programelor in domeniul  ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie;

b) controlarea aplicarii reglementarilor din domeniul propriu, precum si a activitatii unitatilor care isi desfasoara activitatea sub autoritatea sa;

c) finantarea sau, dupa caz, cofinantarea programelor specifice in domeniul apararii si consolidarii familiei, precum si a ingrijirii si protectiei victimelor violentei in familie;

d) infiintarea de adaposturi si de linii telefonice de urgenta pentru victimele violentei in familie;

e) instruirea, autorizarea si coordonarea activitatii profesionale a asistentilor familiali;

f) organizarea de cursuri de cunoastere a formelor de violenta in familie;

g) efectuarea de studii si cercetari, elaborarea de strategii, prognoze, realizarea si publicarea de materiale stiintifice si promotionale specifice;

h) realizarea bazei de date pentru gestionarea situatiilor de violenta in familie;

i) implicarea si sprijinirea initiativelor partenerilor sociali in rezolvarea problemei violentei in familie;

j) infiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;

k) infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor.

B) Institutii la nivel judetean:

Se incheie protocoale de colaborare privind prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta intre:

1. Inspectoratele de politie judetene, Directia generala de politie a municipiului Bucuresti;

2. Comandamentele judetene de jandarmi, respectiv Comandamentul de jandarmi al municipiului Bucuresti;

3. Directiile de sanatate publica judetene, respectiv Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti;

Directiile de Munca, Familie si Egalitatii de Sanse judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prin compartimentele cu atributii in combaterea violentei in familie;

5. Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie de la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti.

Protocoalele de colaborare stabilesc:

a) prevenirea violentei in familie prin organizarea de dezbateri publice, elaborarea si difuzarea de materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie, realizarea de programe educative pentru parinti si copii;

b) realizarea bazei de date pentru gestionarea situatiilor de violenta in familie prin centralizarea informatiilor primite din teritoriu la nivelul compartimentelor cu atributii in combaterea violentei in familie din cadrul Directiilor de Munca, Familie si Egalitatii de Sanse judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;

c) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii, la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora;

d) accesul si schimbul reciproc de informatii intre persoanele desemnate sa instrumenteze cazurile de violenta in familie;

e) sesizarea compartimentelor cu atributii in combaterea violentei in familie in cadrul Directiilor de Munca Familie si Egalitatii de Sanse judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a asistentilor familiali in instrumentarea propriu-zisa a cazurilor de violenta in familie;

f) colaborarea dintre medici, politisti, jandarmi, persoanele din cadrul compartimentelor cu atributii in combaterea violentei in familie din cadrul Directiilor de Munca, Familie si Egalitatii de Sanse judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si a asistentilor familiali in instrumentarea propriu-zisa a cazurilor, tinand cont de specificitatea fiecarui caz;

g) indrumarea partilor implicate in conflict, respectiv a agresorului si a victimei, spre servicii sociale si medicale de specialitate;

h) schimbul periodic de informatii privind situatiile de risc si cazurile concrete de violenta in familie;

i) informarea si sprijinirea politistilor si jandarmilor care, in cadrul activitatii lor specifice, se confrunta cu situatii de violenta in familie;

j) colaborarea cu serviciile specializate pentru protectia copilului de la nivel judetean si raportarea cazurilor de violenta in familie, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Directia de Munca Familie si Egalitate de Sanse, reprezinta principala institutie  cu responsabilitati in domeniul combaterii si prevenirii violentei in familie, revenindu-i urmatoarele atributii:

- initierea si coordonarea parteneriatelor sociale in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie;

- sprijinirea membrilor familiei aflati in dificultate ca urmare a actelor de violenta in familie;

- sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala;

- protejarea victimelor prin masuri de pastrare a confidentialitatii identitatii lor, precum si prim masuri de protectie psihologica a acestora;

- instruirea, autorizarea si coordonarea activitatii profesionale a asistentilor familiali;

- organizarea de cursuri de cunoastere a formelor de violenta in familie;

- realizarea bazei de date pentru gestionarea situatiilor de violenta in familie;

- implicarea si sprijinirea initiativei partenerilor sociali in rezolvarea problemei violentei in familie;

- monitorizarea cazurilor de violenta in familie la nivelul teritoriului deservit;

- informarea si sprijinirea lucratorilor politiei si organelor juridice;

- identificarea situatiilor de risc si indrumarea partilor implicate in conflict catre servicii specializate;

- colaborarea cu autoritatile locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor catre acestea;

- indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii.

C) Institutii la nivel local

- Primariile si consiliile locale;

- Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie:

. centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie;

. centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;

. centre de asistenta destinate agresorilor.

Colaborari la nivel local:

- Unitatile de politie;

- Corpurile gardienilor publici;

- Organizatii de cult;

- Organizatii neguvernamentale;

- Persoane juridice si persoane fizice implicate in activitati caritabile.

Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

Sunt institutii de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, publice, private sau in parteneriat public-privat, infiintate numai cu avizul Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.

Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie publice se infiinteaza prin hotarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, ale consiliilor locale.

Aceste institutii sunt obligate sa aiba un regulament propriu de organizare si functionare, care sa includa si drepturile si obligatiile beneficiarilor, in conformitate cu standardele de calitate pentru serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in familie.

Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi:

. centre pentru adapostirea victimelor violentei in familie;

. centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;

. centre de asistenta destinate agresorilor.

Centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie (adaposturi)

Atributii:

a) asigura protectia victimelor violentei in familie si a copiilor aflati in ingrijirea lor in situatii de urgenta, prin gazduirea acestora in adaposturi pe o perioada determinata, cuprinsa intre 7 si 60 de zile;

b) ofera ingrijire medicala, asistenta psihologica si consiliere juridica victimelor;

c) colaboreaza cu politistii si jandarmii pentru initierea procedurilor legale, la solicitarea victimei;

d) asigura consilierea membrilor de familie aflati in dificultate;

e) sesizeaza Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului, respectiv serviciul public specializat de la nivel local, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva copiilor, si colaboreaza cu serviciile publice specializate pentru protectia copilului de la nivel judetean si local, in vederea asigurarii protectiei copiilor gazduiti in adapost;

f) asigura protejarea victimelor violentei in familie, cu acordul acestora, prin masuri de izolare a victimelor de agresori;

g) elaboreaza lunar rapoarte statistice privind activitatile desfasurate si categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de adapost (numar de beneficiari, varsta, sex, mediul din care provin, nivel de instruire, ocupatie, venituri, stare civila, numar de copii aflati in intretinerea lor, relatia de rudenie cu agresorul, frecventa si natura agresiunii);

h) pot initia si derula programe speciale de protectie si asistenta a victimelor violentei in familie;

i) asigura indeplinirea standardelor de calitate a serviciilor si a standardelor ocupationale specifice personalului angajat;

j) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice centrale si locale implicate in combaterea violentei in familie, precum si cu organizatii neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniu;

k) colaboreaza cu compartimentele specializate din cadrul directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si cu alte organisme implicate in campaniile de informare si educare a comunitatilor-tinta, precum si pentru elaborarea materialelor promotionale specifice;

l) colaboreaza cu autoritatile publice centrale si locale in vederea solutionarii unor cazuri speciale privind situatia juridica a persoanelor care beneficiaza de serviciile oferite in cadrul adapostului.

Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie

Atributii:

a) asigura gazduirea si ingrijirea victimelor violentei in familie pentru o perioada de maximum 90 de zile; in situatii exceptionale se poate aproba prelungirea acestei perioade pana la 180 de zile, numai cu aprobarea conducerii centrului de recuperare;

b) asigura, prin consiliere juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia sociala si profesionala a victimelor;

c) sesizeaza Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului, respectiv serviciul public specializat de la nivel local, in cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva copiilor, si colaboreaza cu serviciile publice specializate pentru protectia copilului de la nivel judetean si local, in vederea asigurarii protectiei copiilor gazduiti in adapost;

d) promoveaza pe de reinsertie sociala a victimelor violentei in familie;

e) identifica medii in care pot fi integrate victimele violentei in familie;

f) pot initia si derula programe speciale de protectie si asistenta a victimelor violentei in familie;

g) elaboreaza lunar rapoarte statistice privind activitatile desfasurate si categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de adapost (numar de beneficiari, varsta, sex, mediul din care provin, nivel de instruire, ocupatie, venituri, stare civila, numar de copii aflati in intretinerea lor, relatia de rudenie cu agresorul, frecventa si natura agresiunii);

h) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice centrale si locale implicate in prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si cu organizatii neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniu;

i) colaboreaza cu compartimentele specializate din cadrul directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si cu alte organisme implicate in campaniile de informare si educare a comunitatilor-tinta, precum si pentru elaborarea materialelor promotionale specifice;

j) colaboreaza cu autoritatile publice centrale si locale in vederea solutionarii unor cazuri speciale privind situatia juridica a persoanelor care beneficiaza de serviciile oferite in cadrul centrului de recuperare.

Centrele de asistenta destinate agresorilor

Atributii:

a) asigura si faciliteaza accesul agresorilor la tratamente psihologice, psihiatrice, de dezalcoolizare sau de dezintoxicare, dupa caz;

b) ofera servicii de consiliere si mediere a conflictului pentru partile implicate, in vederea depasirii situatiilor de risc;

c) elaboreaza lunar rapoarte statistice privind activitatile desfasurate si categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de adapost (numar de beneficiari, varsta, sex, mediul din care provin, nivel de instruire, ocupatie, venituri, stare civila, numar de copii aflati in intretinerea lor, relatia de rudenie cu victima, frecventa si natura agresiunii);

d) colaboreaza cu autoritatile administratiei publice centrale si locale implicate in prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si cu organizatii neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniu;

e) colaboreaza cu compartimentele specializate din cadrul directiilor de Munca, Solidaritate Sociala si Familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si cu alte organisme implicate in campaniile de informare si educare a comunitatilor-tinta, precum si pentru elaborarea materialelor promotionale specifice;

f) colaboreaza cu autoritatile publice centrale si locale in vederea solutionarii unor cazuri speciale privind situatia juridica a persoanelor care beneficiaza de serviciile oferite in cadrul centrului de asistenta destinat agresorilor.

5. Institutii cu atributii in domeniul protectiei copilului

A) Institutii la nivel central:

. Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse:

- Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului;

- Comitetul national director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca.

. Oficiul Roman pentru Adoptii

B) Institutii la nivel judetean:

. Consiliul judetean, prin:

- Comisia pentru Protectia Copilului;

- Directia Generala de Asistenta sociala si Protectia Copilului;

. Directia Judeteana de Munca, Familie si Egalitate de Sanse

C) Institutii la nivel local:

. Primaria si Consiliul local, prin:

- Serviciul public local de asistenta sociala;

- Autoritatea tutelara;

. Institutii de asistenta sociala aflate in subordinea consiliului judetean sau a celui local sau sustinute de organizatii neguvernamentale si unitati de cult.

. Organizatii ale societatii civile: organizatii neguvernamentale, unitati de cult etc.

A) Institutii la nivel central:

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

In cadrul administratiei publice centrale, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea care elaboreaza politica de asistenta sociala, stablieste strategia nationala de dezvoltare in domeniu si promoveaza drepturile familiei, copilului, persoanelor singure, persoanelor varstnice, presoanelor cu handicap si ale oricaror alte persoane aflate in nevoie.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului

Este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica. Aplica politicile si elaboreaza strategiile in domeniul promovarii drepturilor copilului, ingrijirii si protectiei copiilor aflati in dificultate si a celor cu handicap, precum si in domeniul adoptiei.

Pentru realizarea obiectivelor in domeniul protectiei drepturilor copilului, autoritatea indeplineste urmatoarele functii:

a) de strategie, prin care se asigura fundamentarea, elaborarea si aplicarea strategiei si a programelor de reforma in domeniul protectiei drepturilor copilului, inclusiv prin adoptie;

b) de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ necesar in vederea realizarii obiectivelor si programelor;

c) de administrare, prin care se asigura gestionarea bunurilor din domeniul public si privat al statului, pe care le are in administrare sau in folosinta, dupa caz, precum si a serviciilor publice in domeniul protectiei drepturilor copilului, inclusiv prin adoptie;

d) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern;

e) de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea aplicarii reglementarilor din domeniul propriu, controlul respectarii aplicarii acestora, precum si al activitatilor institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea sa.

Oficiul Roman pentru Adoptii

Este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, format prin reorganizarea Comitetului Roman pentru Adoptii, condus de un secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.

Oficiul a preluat atributiile in domeniul adoptiei ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si ale Comitetului Roman pentru Adoptii. Oficiul coordoneaza si supravegheaza activitatile de adoptie si realizeaza cooperarea internationala in domeniul adoptiei.

Functii:

a) de autoritate de stat, prin care se asigura aplicarea reglementarilor in materia adoptiei si coordonarea activitatii desfasurate de persoane juridice de drept public sau privat in acest domeniu;

b) de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern in domeniul adoptiei;

c) de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ necesar in vederea armonizarii legislatiei interne in materia adoptiei cu normele si principiile prevazute de tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, precum si in vederea aplicarii efective a acestora;

d) de administrare, prin care se asigura gestionarea bunurilor din domeniul public si privat al statului, pe care le are in administrare sau in folosinta, dupa caz.

Atributii principale:

a) constituie evidenta centralizata a copiilor pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii de adoptie;

b) tine evidenta cererilor familiilor sau ale persoanelor care si-au manifestat dorinta de a adopta copii si care sunt apte sa adopte;

c) indruma si sprijina in mod corespunzator aceste familii sau persoane in vederea efectuarii procedurii necesare adoptiei;

d) incheie acorduri de colaborare cu autoritatile centrale, cu organismele private autorizate sau acreditate din alte state care au atributii in domeniul adoptiei, fie direct, fie prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, prin schimb de note sau scrisori diplomatice;

e) autorizeaza organismele private si straine sa desfasoare activitati in domeniul adoptiei;

f) recomanda directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului familii ori persoane care doresc sa adopte;

g) efectueaza notificarile si comunicarile prevazute de Legea nr. 272/2004;

h) urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta i adoptator sau familia adoptatoare straina, pe o perioada de cel putin 2 ani de la incuviintarea unei adoptii internationale, prin autoritatea publica centrala competenta sau organizatia acreditata ori autorizata din statul primitor;

i) transmite instantelor judecatoresti competente cererile familiilor sau ale persoanelor care doresc sa adopte copii aflati in evidenta sa, in cazul adoptiei internationale;

j) participa in cauzele care au drept obiect solutionarea cererilor privind incuviintarea adoptiei internationale aflate pe rolul instantelor judecatoresti;

k) stabileste masurile necesare pentru evitarea incuviintarii unor adoptii supuse esecului, a obtinerii oricaror foloase materiale necuvenite si a oricaror tendinte de trafic de copii;

l) elibereaza certificate care atesta ca adoptia a fost incuviintata conform normelor impuse de Conventia de la Haga;

m) depune diligentele necesare pe langa autoritatile statului al carui cetatean a adoptat un copil aflat in evidenta sa, pentru ca acesta sa beneficieze de garantiile si normele echivalente celor existente in cazul unei adoptii nationale;

n) tine evidenta centralizata a tuturor adoptiilor incuviintate;

o) elaboreaza proiecte de acte normative, norme si metodologii in domeniul adoptiei.

Comitetul national director pentru prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca

Este un organism de coordonare si monitorizare a programelor desfasurate in Romania pentru prevenirea si eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului, in coordonarea ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse.

Are rolul de a revizui si aproba planurile operative si strategice periodice ale Programului International privind Munca Copilului, de a stabili prioritatile de politica si programele, inclusiv zonele, sectoarele unde trebuie dezvoltate programe de actiune, precum si de a obtine sprijin guvernamental si resurse pentru aceste programe de actiune.

Atributii principale:

a) formuleaza orientari de politica pentru programele menite sa elimine cele mai grave forme ale muncii copilului si pentru integrarea activitatilor Programului International privind Munca Copilului in celelalte eforturi nationale pentru combaterea celor mai grave forme ale muncii copilului;

b) indruma cu privire la domeniile prioritare pentru programele privind prevenirea si eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului, precum si cu privire la sprijinul acordat prin Programul International privind Munca Copilului in acest domeniu;

c) analizeaza, monitorizeaza si evalueaza periodic activitatile Programului International privind Munca Copilului, propunand revizuirea acestora acolo unde este necesar;

d) sprijina indeplinirea de catre Guvern si agentiile responsabile a obiectivelor si scopurilor stabilite prin programele Biroului International al Muncii in domeniul eliminarii celor mai grave forme ale muncii copilului;

e) formuleaza propuneri privind modificarea si completarea legislatiei in domeniul eliminarii celor mai grave forme ale muncii copilului.

B) Institutii la nivel judetean:

Comisia pentru Protectia Copilului

Acte normative:

- Hotarare nr. 1437 din 2 septembrie 2004 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 872 din 24 septembrie 200

Definire:

Comisia pentru protectia copilului este organul de specialitate, fara personalitate juridica, al consiliului judetean, respectiv al consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, cu activitate decizionala in materia protectiei si promovarii drepturilor copilului.

Comisia se intruneste lunar in sedinte ordinare si ori de cate ori este nevoie, in sedinte extraordinare, iar sedintele nu sunt publice.

Comisia competenta sa solutioneze cauzele privitoare la copiii aflati in dificultate este aceea in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau, dupa caz, in cea a carei raza teritoriala copilul a fost gasit lipsit de supraveghere sau parasit.

Cauzele sunt solutionate in termen de 15 zile de la data sesizarii.

Atributii principale:

. stabileste incadrarea copiilor cu dizabilitati intr-un grad de handicap si, dupa caz, orientarea scolara a acestora;

. stabileste masurile de protectie speciala a copiilor, in conditiile legii;

. reevalueaza periodic hotararile privind masurile de protectie, precum si incadrarea in grad de handicap si orientarea scolara a copiilor, pe baza sesizarii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, denumita in continuare Directia;

. revoca sau inlocuieste masura stabilita, in conditiile legii, daca imprejurarile care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;

. solutioneaza cererile privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist;

. solutioneaza plangerile adresate de copii, in masura in care solutionarea acestora nu este stabilita de lege in competenta altor institutii;

. promoveaza drepturile copilului in toate activitatile pe care le intreprinde

. informeaza parintii cu privire la conditiile plasamentului asupra raporturilor pe care le au cu copiii, inclusiv drepturile si obligatiile pe care le au fata de copil pe durata masurii plasamentului;

. stabileste, in conditiile legii, cuantumul contributiei lunare a parintilor la intretinerea copilului pentru care s-a decis plasamentul.

Directia Generala de Asistenta sociala si Protectia Copilului

Directia generala este institutia publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti, prin comasarea serviciului public de asistenta sociala si a serviciului public specializat pentru protectia copilului de la nivelul judetului, respectiv al sectorului municipiului Bucuresti, prin preluarea, in mod corespunzator, a atributiilor si functiilor acestora

Serviciul de evaluare complexa a copilului se organizeaza in vederea exercitarii, in mod corespunzator, a atributiilor ce revin Comisiei pentru Protectia Copilului.

Atributii:

a) identifica copiii cu dizabilitati si dificultati de invatare si adaptare socioscolara, care necesita incadrare intr-un grad de handicap si orientare scolara/profesionala, in urma solicitarilor directe, a referirilor din partea specialistilor care vin in contact cu copiii cu dizabilitati si a sesizarilor din oficiu;

b) verifica indeplinirea conditiilor privind incadrarea copilului intr-un grad de handicap si orientarea scolara/profesionala a acestuia;

c) in situatii exceptionale, efectueaza evaluarea complexa a copilului sau componente ale acesteia la sediul serviciului sau la domiciliul copilului;

d) intocmeste raportul de evaluare complexa si planul de recuperare a copilului cu dizabilitati si propune Comisiei incadrarea copilului intr-un grad de handicap si orientarea scolara/profesionala; aceste propuneri se fac in baza raportului de evaluare complexa si prin aplicarea criteriilor de incadrare intr-un grad de handicap, respectiv a celor de orientare scolara/profesionala;

e) intocmeste, in conditiile legii, planul individualizat de protectie pentru copilul cu dizabilitati;

f) urmareste realizarea planului de recuperare a copilului cu dizabilitati, respectiv a planului individualizat de protectie, aprobat de Comisie;

g) efectueaza reevaluarea anuala a conditiilor privind incadrarea copilului intr-un grad de handicap, la cererea parintelui sau a reprezentantului legal, formulata cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului. Cererea de reevaluare poate fi formulata si inainte de expirarea acestui termen daca s-au schimbat conditiile pentru care s-a eliberat certificatul de incadrare intr-un grad de handicap. La cererea de reevaluare se anexeaza documentele prevazute de legislatia in vigoare;

h) comunica in scris parintilor sau reprezentantului legal data stabilita pentru reevaluare;

i) efectueaza reevaluarea pe ciclu scolar a conditiilor privind orientarea scolara/profesionala a copiilor cu dizabilitati, la cererea parintelui sau a reprezentantului legal, ori a comisiei interne de evaluare continua; cererea este formulata cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului sau in situatia in care se constata schimbarea conditiilor pentru care s-a eliberat certificatul de expertiza si orientare scolara/profesionala.

Componenta:

Serviciul cuprinde, in mod obligatoriu, cate un specialist din uratoarele categorii profesionale:

. mediac pediatr;

. psiholog;

. psihopedagog;

. asistent social;

. neuropsihiatru sau, dupa caz, neurolog pentru copii ori psihiatru pentru copii sau alt specialist, dupa caz.

Acesti specialisti trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii pentru angajare:

a) studii superioare de lunga durata;

b) vechime in specialitate de cel putin 3 ani; in cazul medicilor se ia in considerare si vechimea ca medic rezident in specialitatea respectiva.

Directia Judeteana de Munca, Familie si Egalitate de Sanse.

- Asigura reprezentarea in teritoriu a Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familie;

- Plateste alocatia de stat pentru copii;

- Plateste alocatia lunara de intretinere pentru copiii incredintati sau dati in plasament.

C) Institutii la nivel local:

Autoritatile administratiei publice locale

Atributii principale:

a) asigura incadrarea cu personal suficient si cu pregatire corespunzatoare pentru serviciile de specialitate din aparatul propriu cu atributii in domeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilor copilului;

b) asigura infiintarea, organizarea, dezvoltarea si functionarea unor servicii publice de specialitate, de sprijin si asistenta pentru prevenirea situatiilor ce pun in pericol securitatea si dezvoltarea copilului;

c) asigura orice alte servicii care sa conduca la bunastarea copilului, alaturi de parintii sai;

d) indeplinesc si alte atributii, stabilite prin acte normative, hotarari ale consiliilor judetene sau ale comisiei.

Serviciul public local de asistenta sociala

Serviciul public local are rolul de a identifica si de a solutiona problemele sociale ale comunitatii din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror alte persoane aflate in nevoie.

Activitati in domeniul protectiei copilului

- monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva, respectarea si realizarea drepturilor lor, asigura centralizarea si sintetizarea acestor date si informatii;

- identifica copiii aflati in dificultate, elaboreaza documentatia pentru stabilirea masurilor speciale de protectie a acestora si sustine in fata organelor competente masurile de protectie propuse;

- realizeaza si sprijina activitatea de prevenire a abandonului copilului;

- actioneaza pentru clarificarea situatiei juridice a copilului, inclusiv pentru inregistrarea nasterii acestuia, in vederea identificarii unei solutii cu caracter permanent pentru protectia copilului;

- exercita dreptul de a reprezenta copilul si de a administra bunurile acestuia, in situatiile si conditiile prevazute de lege;

- organizeaza si sustine dezvoltarea de servicii alternative de tip familial;

- identifica, evalueaza si acorda sprijin material si financiar familiilor cu copii in intretinere; asigura consiliere si informare familiilor cu copii in intretinere asupra drepturilor si obligatiilor acestora, asupra drepturilor copilului, asupra serviciilor disponibile pe plan local, asupra institutiilor speciale etc.;

- asigura si urmareste aplicarea masurilor educative stabilite de organele competente pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal;

- asigura si urmareste aplicarea masurilor de prevenire si combatere na consumului de alcool si droguri, precum si a comportamentului delicvent;

- colaboreaza cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in vederea identificarii situatiilor deosebite care apar in activitatea de protectie a copilului, a cauzelor aparitiei acestor situatii si a stabilirii masurilor pentru imbunatatirea acestei activitati;

- realizeaza parteneriate si colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale si cu reprezentantii societatii civile, in vederea dezvoltarii si sustinerii masurilor de protectie a copilului;

- asigura relationarea cu diverse servicii specializate;

- sprijina accesul in institutiile de asistenta sociala destinate copilului sau mamei si copilului si evalueaza modul in care sunt respectate drepturile acestora;

- asigura realizarea activitatilor in domeniul asistentei sociala, in conformitate cu responsabilitatile ce ii revin, stabilite de legislatia in vigoare.

Autoritatea tutelara are urmatoarele atributii:

- Indeplineste sarcinile date de primar in exercitarea atributiilor de autoritate tutelara;

- Viziteaza copiii la domiciliul lor si realizeaza informarea primarului asupra modului in care acestia sunt ingrijiti;

- Identifica copii de pe raza comunei, orasului si municipiului ce necesita o masura de protectie sau interventie pentru realizarea drepturilor lor;

- Realizeaza demersurile necesare pentru prevenirea institutionalizarii copilului, respectiv sustinerea reintegrarii copilului in familie si face propuneri in acest sens primarului;

- Identifica persoanele domiciliate in raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea si care pot fi numite tutore;

- Formuleaza propuneri catre primar in cazul in care nu s-a putut stabili pe plan local o masura de protectie adecvata;

- Viziteaza periodic la domiciliu copiii care necesita sau pentru care s-a luat o masura de protectie; tine evidenta acestora;

- Identifica persoanele sau familiile la care poate fi dat in plasament copilul;

- Intocmeste si verifica dosarele privind darile de seama anuale si generale ale tutorilor, curatorilor si face propuneri de aprobare sau respingere a cheltuielilor privind intretinerea minorilor si a adultilor bolnavi;

- Intreprinde actiuni pe baza de programe aprobate, pentru depistarea minorilor, batranilor fara ocrotire, a persoanelor cu handicap, propune modalitatile de colaborare cu institutiile de specialitate si luarea masurilor corespunzatoare;

- Intocmeste si tine evidenta lucrarilor ce revin autoritatii tutelare privitoare la incredintarea minorilor in actiunile de desfacere a casatoriilor la instantele judecatoresti si face propuneri referitoare la modul de exercitare a drepturilor si a indatoririlor parintesti, in legatura cu persoana minorului;

- Intocmeste anchetele sociale referitoare la:

a) instituirea tutelei, curatelei;

b) minorii care comit diferite fapte antisociale si tie legatura cu organele de politie, procuratura, cu conducerile scolilor, cu circumscriptiile medicale si cu Directia judeteana pentru protectia drepturilor copilului;

c) persoanele care au savarsit fapte penale, in vederea intreruperii executarii pedepsei penale;

d) batrani si adulti bolnavi cronici, in vederea internarii/externarii acestora la centrul de ingrijire si asistenta sociala;

e) copii ce urmeaza a fi dati in plasament si scoli speciale;

f) acordarea dispensei de varsta in vederea casatoriei;

- Intocmeste documentatia necesara in vederea atribuirii de nume pentru copii abandonati;

- Ofera consiliere juridica in domeniu;

- Asigura asistenta de specialitate colectivului de sprijin al autoritatii tutelare pentru luarea unor masuri de ocrotire a unor categorii de minori;

- Intocmeste documentatiile si lucrarile necesare colectivului de sprijin al autoritatii tutelare si asistenta sociala si comisiei pentru ocrotirea unor categorii de minori;

- Intocmeste lucrarile necesare instituirii tutelei, curatelei, plasamentului familial, luarii celorlalte masuri de ocrotire, incuviintarii unor acte de administrare si dispozitie a bunurilor minorilor;

- Intocmeste lucrarile ce revin autoritatii tutelare privitoare la incredintarea copiilor minori, stabilirea, schimbarea domiciliului acestora, a felului de invatatura;

- Colaboreaza la realizarea de studii privind infiintarea unor fundatii, asociatii, cantine, cluburi, institutii pentru ocrotirea unor categorii de minori si batrani;

- Conduce evidenta persoanelor lipsite de exercitiu sau capacitate de exercitiu restransa, precum si a persoanelor care, desi se bucura de capacitate de exercitiu, datorita unor anumite imprejurari prevazute de lege, nu-si pot apara interesele in mod corespunzator;

- Indeplineste si alte atributii stabilite prin acte normative sau incredintate de autoritatea deliberativa si executiva.