Alcoolismul

ALCOOLISMUL

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept 'dependenta de alcool', este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a bea, si neincetarea consumarii bauturii in momentul in care apar probleme provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau incalcarea legii si consecintele acesteia.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata in dezvoltarea si manifestarile ei de factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool, consumul de alcool in ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale gandirii, cea mai importanta fiind negarea.

Caracteristica de primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, in completarea acesteia si separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara inseamna ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate.

Deseori progresiv si fatal inseamna ca alcoolismul persista in timp si ca schimbarile fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice.

Pierderea controlului in alcoolism inseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor consecinte ale alcoolului privind comportamentul.

Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool /drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale vietii.

Consecintele nefaste ale dependentie de alcool sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite in diferite domenii cum ar fi sanatatea fizica (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie, disfunctii neurologice); activitatea psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de comportament si dispozitie); activitatea relationala (ex. probleme in casnicie si abuz asupra copilului, afectarea relatiilor sociale); activitatea ocupationala (ex. probleme legate de scoala sau serviciu) si probleme legale, financiare sau spirituale.

Negarea prezenta frecvenrt la alcoolic include o serie de manevre create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte integranta a bolii si un obstacol major in calea recuperarii.

Statistic, incidenta fenomenului este alarmanta. In SUA, de ex. 14 milioane de oameni in consuma alcool in exces sau sunt alcoolici, proportia fiind de 1 din 13 adulti. Totusi, mai multi barbati decat femei sunt dependenti de alcool. Cele mai multe probleme legate de alcoolism sunt la tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 18 si 29 de ani si mai putine la adultii de 65 de ani sau mai mult.

Alcoolismul se transmite din generatie in generatie, abia dupa aceea devenind boala, dar factorii genetici explica partial acest tipar. In acest moment, cercetatorii sunt pe drumul cel bun spre gasirea genelor care influenteaza vulnerabilitatea catre alcoolism.

Mediul inconjurator al unei persoane, ca de exemplu:

- influenta prietenilor

- nivelul de stres

- usurinta de obtinere a alcoolului

are un serios impact asupra problemelor legate de bautura si evolutia acestora.

Totusi, alti factori (ca de exemplu suportul social) pot ajuta in evitarea alcoolului chiar si pe acele persoane inclinate spre bautura. Nu este o regula insa. Un copil cu un parinte alcoolic, nu il urmeaza neparat, iar o persoana fara rude cu genul acesta de probleme, poate deveni totusi dependent de alcool.

Dependenta de alcool este o boala tratabila si medicamentatia este de asemenea folosita in prevenirea recaderii, dar un leac nu a fost inca descoperit. Asta inseamna ca, desi un alcoolic este de mult timp "treaz" si si-a recapatat sanatatea, el/ea poate reveni in orice moment la acest viciu si trebuie sa continue sa evite orice fel de legaturi cu alcoolul.

Exista mai multe tipuri de medicamente folosite de obicei in tratamentul impotriva dependentei de alcool.Primul consta in tranchilizante (ex: Valium, Librium), care sunt folosite in primele zile de tratament, si care ajuta pacientii sa se poata abtine de la alcool fara risc. Al doilea tip este folosit pentru a mentine persoanele 'treze'.  Cand este folosit impreuna cu sedintele de psihoterapie, acesta miscoreaza nevoia de alcool si previne recaderea. Alt medicament folosit impotriva alcoolismului se numeste Antabuse si descurajeaza consumarea alcoolului cauzand ameteala, greata, varsaturi, si alte reactii neplacute cand aceste este folosit.

Tratamentul impotriva dependentei de alcool. Tratamentul pentru dependenta de alcool este eficient in multe cazuri. Studiile arata ca o minoritate de alcoolici pot ramane treji un an dupa tratament, in timp ce altii au unele perioade in care nu consuma bautura, alternand cu alte perioade cu recaderi. Totusi, unii sunt incapabili sa reziste tentatiei si tratamentul este facut in van. Cu cat o persoana se abtine mai mult de la bautura, cu atat este mai probabil ca aceasta sa renunte definitiv la viciu.

Este important sa retinem ca multi oameni recad o data sau de mai multe ori inainte de a elimina pe lung timp nevoia de alcool.  Revenirile la acest 'narav' sunt foarte comune, dar nu inseamna ca persoana respectiva a esuat sau nu-si poate reveni de pe urma alcoolismului. Daca se intampla o recadere, este foarte importanta incetarea consumarii bauturii din nou si obtinerea ajutorului necesar.

Consumarea in abuz a alcoolului are rezultate negative, atat asupra sistemului nervos, cat si in plan social social:

- accidente

- insucces la munca

- esec la scoala

- renuntarea la indeplinirea responsabilitatilor in cadrul familiei

In unele circumstante, problemele pot rezulta chiar si din consumarea moderata a bauturii, de exemplu cand persoana se afla la volan, in timpul sarcinilor, sau cand iau anumite medicamente (incompatibile cu alcoolul).

Studiile arata ca aproape toti alcoolici care incearca sa reduca 'portia' sunt incapabili sa se opreasca definitiv. In schimb, abtinerea de la alcool este vitala pentru o recuperare plina de succes. Dar daca nu esti alcoolic, ci doar ai probleme legate de alcool, este eficienta si reducerea cantitatii de alcool consumata.

Un alcoolic nu poate fi fortat sa fie ajutat cu exceptia unor circumstante, ca de exemplu cand se petrece un incident violent ce se termina cu chemarea politiei sau a cadrului medical. Insa asta nu inseamna ca trebuie asteptata o criza pentru a face ceva. 

Prevenirea alcoolismului. Ar trebui sa se aiba in vedere evitarea consumului de alcool la anumite categorii de persoane:

femeile insarcinate sau care incearca

- oamenii care conduc

- cei care iau anumite medicamente

- alcoolici care incearca sa-si revina

- persoanele sub 21 de ani.

Se considera de catre specialisti ca, majoritatea adultilor pot bea o cantitatea moderata de alcool pe zi:

pana la doua pahare pe zi pentru barbati

- numai unul la femei si persoane in varsta, pentru a evita probleme.

Limita maxima de consum al alcoolului este mai ridicata la barbati, deoarece femeile devin mai intoxicate dupa ce beau decat barbatii, raportandu-ne bineinteles la aceeasi cantitate. Aceasta se intampla deoarece corpul barbatului contine mai multa apa si deoarece alcoolul se amesteca cu apa corpului, o anumita cantitatea de alcool devine mai concentrata in corpul unei femei decat in cel al unui barbat.

Dependenta de alcool include patru simptome:

- nevoia incontrolabila de a consuma alcool

- pierderea controlului - incapacitatea de a se plimita la un singur pahar de bautura la o ocazie deosebita

- dependenta psihica - simptome provocate de abtinerea de la alcool, ca de exemplu ameteli, greata, anxietate, tremuraturi si transpiratie abundenta

- toleranta - nevoia de a creste cantitatea de alcool consumata pentru a-i simti efectele

Alcoolismul este o boala cronica, de obicei progresiva, cu simptome care includ dorinta de a bea alcool, in ciuda efectelor negative vizibil constientizate.. Ca multe alte boli, are un curs in general previzibil, simptome recunoscute si este influentata de factorii genetici si inconjuratori.

Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator. Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.
Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, 'fura' 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un 'parazit metabolic'. Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. Abuzul de alcool, consumul matinal 'pe stomacul gol', duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

Cele mai afectate sunt celulele nervoase, iar acestea nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului.

Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.

Mai pot sa apara: neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate,
tulburari de somn, cosmaruri, lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile), depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie, lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea, izolarea si reducerea sferelor de interes, lipsa de igiena, decadere fizica si psihica.

Dependenta de alcool cauzeaza in timp si tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

Etapele tratamentului alcoolismului

1.Etapa de contact. Este primul pas facut spre tratament.
Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii si stationare sau in cadrul grupurilor de suport. De regula consumatorul sau familia aceastuia cauta medici, psihologi, clinici sau centre de specialitate pentru tratamentul alcoolismului. Este o etapa de evaluare a gradului de dependenta. Specialistul in dependente realizeaza in colaborare cu pacientul si familia sa, o evaluare psihologica a bolnavului, evaluarea severitatii dependentei, evaluarea situatiei socio-familiale, clarificarea motivelor invocate de pacient pentru a renunta la consumul de alcool. In functie de aceasta evaluare, specialistul in adictii (psiholog, medic, preot, asistent social, etc) propune pacientului si familiei sale alternative pentru tratamentul alcoolismului. Pentru cazurile cu o dependenta de alcool severa se recomanda etapa numarul 2.

2.Etapa Dezintoxicarii. Tratamentul dependentei de substante (alcool, droguri, medicamente) se desfasoara cu sprijinul specialistilor in adictii (psihologi, medici, preoti, asist. sociali). Este recomandata intotdeauna consultarea specialistilor in adictii pentru evaluarea gradului de evolutie sau a severitatii dependentei si pentru identificarea si analiza unor optiuni pentru tratamentul dependentei. Aceasta etapa este o etapa a tratamentului organismului, o etapa in care se urmareste vitaminizarea, mineralizarea corpului, eliminarea alcoolului din sange, diminuarea sevrajului si a compusilor chimici din sange care sustin dependenta fizica.
De obicei, persoanele dependente de alcool se hotarasc sa faca ceva pentru a se lasa de baut, cand deja dependenta lor este severa (vezi mai sus, faza critica si cronica a alcoolismului). In cazul lor este recomandata parcurgerea unei etape de dezintoxicare (Etapa 1). Aceasta pentru ca sevrajul cauzat de intreruperea consumului de alcool, are nevoie de supraveghere medicala de specialitate, consumatorul de alcool cronic nefiind apt din punct de vedere fizic si psihic sa participe la sedinte de psihoterapie individuala sau de grup. Dupa etapa dezintoxicarii se considera ca acesta are capacitati fizice si psihice suficiente pentru a incepe psihoterapia.

3. Etapa consilierii/terapiei dependentei intr-un centru ambulator sau stationar.
Terapia dependentei de alcool urmareste schimbarea atitudinii consumatorului fata de responsabilitati, sarcini, greutati, sentimente neplacute, frustrari, astfel incat persoana dependenta sa trateze aceste situatii cu maturitate, fara sa apeleze la consumul de alcool. Daca etapa dezintoxicarii este etapa menita sa reduca pana la minimum dependenta fizica, etapa consilierii si terapiei urmareste demontarea si eliminarea dependentei psihice. Se urmareste consolidarea motivatiei de a mentine abstinenta, imbunatatirea comunicarii si diversificarea modalitatilor de expresie a afectelor, emotiilor si sentimentelor, reconstructia stimei de sine, intelegerea mecanismelor dependentei, invatarea metodelor prin care se mentine abstinenta si se evita recidiva.

4. Etapa Postcura / grupuri de sprijin. Terapia de grup - instrument de baza in tratamentul dependentei. Terapia de grup este utilizata atat in centrele ambulatorii si stationare cat si in cadrul grupurilor de sprijin. Prin participarea la grup a persoanelor cu aceeasi problema se stimuleaza capacitatea de autovindecare a fiecarui membru al grupului, discutandu-se sincer, deschis, despre avantajele si dezavantajele abstinentei, despre recidiva, dezamorsarea mecanismelor dependentei psihice, traversarea recidivei si factorii de risc care pot precipita producerea ei, etc.

Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. Statistic, 70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup. Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani.
Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte.
Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica.

Pentru o persoana care devine dependenta este din ce in ce mai greu sa se opreasca din acest obicei. De la un moment dat dependenta se autointretine. Psihiatrul W.K. van Dijk, a descris asa numitele cercuri vicioase prin care, in opinia sa, se mentine, se autointretine starea de dependenta:
-Cercul farmacologic sau dependenta fizica, chimica, prin care dependentul are nevoie de o cantitate mai mare de alcool, pentru a atinge efectul dorit.

-Cercul 'eu-lui slabit' sau cercul identitatii; folosirea alcoolului in exces poate duce la afectiuni organice ale creierului. aceste persturbari pot exercita o influenta negativa asupra autocontrolului, vointei si capacitatii de autodecizie. Consecinta este ca persoana respectiva va folosi din nou alcool, formandu-se, in acest fel, un cerc vicios de 'slabire' a eului.
-Cercul psihologic. Prin folosirea alcoolului, persoana dependenta incearca sa evite starile de plictiseala si sa-si stimuleze starea de placere. Cel care utilizeaza alcool pentru a evita starile neplacute, va consuma din ce in ce mai des pentru a nu se mai gandi la sine, la responsabilitati si problemele personale.

-Cercul social. Familia, prietenii, colegii de serviciu, societatea in genaral, considera consumul de droguri, deci si de alcool ca fiind inacceptabil, condamnabil. Ca urmare, cel care consuma alcool, se simte respins si stigmatizat. Stiindu-se respins si criticat de ceilalti, dependentul de alcool va cauta compania altor consumatori, 'amici de pahar', si acestia stigmatizati de altii la randul lor.

-Cercul spiritual. Drogurile (heroina, cocaina, alcoolul) ne influenteaza gandirea. Substantele psihedelice (de modificare a starii de constienta) au influenta asupra gandirii si pot produce schimbari in procesul de perceptie a realitatii.
Misticii din orient folosesc diferite substante pentru a intra in transa, sau pentru a intra in procese profunde de meditatie, modificandu-si starea de constienta si soun unii, ajungand sa se uneasca in acele momente cu Divinitatea. Exista o tentatie mare la consumatorii de droguri, de a 'accesa' lumea spirituala, fara indrumarea unui preot sau duhovnic, prin consumul de substante psihedelice, mizand pe faptul ca vor cunoaste si ei prin efectul drogurilor stari mistice profunde sau ca vor cunoaste Adevarul sau macar o parte din adevar. Este o luare cu asalt a unei lumi spirituale care nu lasa neinitiati sa-i treaca hotarele. Dimpotriva, folosirea drogurilor il expune pe cel care le foloseste, lumii demonice in sensul ca poate trai experiente halucinante terifiante, care cu greu pot fi uitate. Si in cazul alcoolicilor, 'setea' de spiritual poate fi incercata a fi stinsa prin starea euforica ce o da alcoolul, la inceputul instalarii dependentei. Nereusind sa strapunga 'adevarul' acestei lumi sau sa desfaca tainele ei, cu sau fara ajutorul alcoolului, consumatorul isi pierde orice punct de reper spiritual, apare indoiala credintei, renuntarea totala si chiar revolta impotriva ei si a celor care cred. Lipsa unui sistem de valori, a unui suport spiritual autentic, izoleaza social si spiritual consumatorul de drog sau de alcool; il face mai vulnerabil in fata bolii si odata cu singuratatea sa, se amplifica anxietatea, sentimentul de frica, de panica. Care este solutia dependentului la chinul acestor sentimente? Un alt pahar, o alta doza de drog.Pentru dependenti, dimensiunea spirituala a vietii este neglijata, abandonata, distorsionat vazuta si insuficient, superficial, gresit inteleasa.

Multi dintre oameni considera ca cea mai mare infrangere personala pe care o pot suferi este atunci cand trebuie sa mearga intr-un centru de consiliere sau de recuperere pentru persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident ca au devenit dependenti. Si fiecere dintre noi isi doreste sa nu fie. Dupa ce a trecut perioada de indoiala de sine si de neacceptare a destinului si nu se mai pune problema diagnosticului gresit, alcoolicul va vedea si reversul medaliei, va intelege ca boala este de fapt un semnal ca trebuie sa schimbe ceva in modul sau de viata.

Exista patru faze de evolutie in consumul de alcool:

Faza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta tema care poate da de gandit.

Faza meditativa in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de timp realitatea mult evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si propuna schimbari profunde.

Faza de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind niste solutii se hotaraste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simple ale stilului de viata.

Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor de mediu.

De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din boala. Avantajos este ca incercarile esuate, obisuite la iesirea din dependenta, sunt prezentate ca surse de invatare si nu ca obiceiuri proaste care nu mai ofera perspectiva progresului. Din pacate aceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret. Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai incerce odata. Devine demoralizat si respinge unele informatii utile sau oferte de ajutor. Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si doar sa nu mai bea. Abia apoi realizeaza ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sa rezolve situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiile cu persoanele apropiate sau importante. Vor constata ca si aceste aspecte au influentat nereusitele premergatoare. Vor ajunge la concluzia ca trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa se schimbe mai profund.

Abstinenta, in alcoolism reprezinta renuntarea definitiva la comsumul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool, constituind astfel o premisa indispensabila vindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura terapeutica de baza. Pentru terapia alcoolismului abstinenta este conditia de baza, iar capacitatea de a duce o viata implinita si sanatoasa este telul ei.

Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic.

Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata. Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate dependentii foarte motivati.

Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.

Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social nu sustine cauza.

Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care participarea la grupuri abstinente este de mare importanta.

Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in grup - terapia de grup. Oricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste din nici o clinica de specialitate. Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Aceasta poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba altfel orice proces.

Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte.
Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica.

Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup. Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani.

Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pastreaza comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu cat este mai convins de necesitatea lui, observa avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, traieste in conditii stabile, nu se orienteaza dupa valori straine si isi incadreaza noul comportament intr-o anume finalitate.

Cauzalitatea alcoolismului

Inainte de toate, trebuie spus ca diagnosticul de alcoolism nu spune nimic despre felul, cauza si gradul afectiunii de baza. Cercetari recente au evidentiat faptul ca in cazul dependentei de alcool nu este vorba de o boala uniforma ci de o maladie fizico-psihica complexa

Oameni din toate paturile sociale si cu diferite meserii sunt dependenti de alcool.
Exista probleme de natura psiho-somatica sociala si ideologica, adica trebuie sa existe anumite trasaturi psihice si fizice intr-o anumita situatie data de anturaj in corelatie cu o anumita atitudine fata de viata, ca toxicomania alcoolica sa se poata produce.
Alunecarea unei persoane dintr-o situatie conflictuala intr-o boala, in sinucidere, in dependenta sau in fapte culpabile, presupune niste trairi si un anume comportament, o tulburare a prelucrari trairilor necorespunzatoare normei, un dezacord intre fortele vointei si dorinta arzatoare de rezolvare a unor relatii tensionate insuportabile si/sau o lipsa a capacitatii de adaptare la situatia respectiva. Evolutia dependentei de alcool este strans legata de structura caracterului sau, adica de trairile si comportamentul sau in societate.

In multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. La femei se intalnesc des rani psihice din cauza unor abuzuri sexuale sau unor agresiuni.

Frecventa dependentilor este mai mare printre cei care provin din orfelinate sau din familii dezorganizate. Dar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea dependentei.

Se pare insa ca, in multe cazuri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la consumul de alcool, ci intreaga atitudine fata de viata a fiecaruia dintre noi. O trasatura deosebit de pregnanta la aceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. Fie ca speranta lor este reala sau nu, ei cred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. Dar in realitate viata decurge dupa o sinusoida mai mult sau mai putin pronuntata, iar dispozitia este o suita de urcusuri si coborasuri intr-o alternanta continua. Alcoolicul incearca sa niveleze aceasta sinuozitate a vietii pe cale chimica sau pe cat posibil chiar sa-i riduce nivelul.Pe termen
lung, efectul este exact invers.

Cauze profesionale. Exista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor grupe profesionale. Cei care au asa numitele meserii alcoolice adica producatorii si distribuirorii de bauturi alcoolice sunt deosebit de periclitati.

De asemenea sunt periclitati angajatii in constructii, angajatii in transporturi in special in transporturi maritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si meseriile cu multa rutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si fara supervizare tehnica. S-a constatat ca solicitatea si suprasolicitarea la locul de munca este adesea biruita cu ajutorul alcoolului. Este foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa dispui de un loc de munca ce-ti corespunde si este sigur. Somajul este un factor de stres cu risc foarte mare.La femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia lor  economica si sociala este buna.

Cauze educative .Parintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia dependentei de alcool a copilului lor sunt chinuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. Unii cred ca l-au rasfatat prea mult, ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura sufleteasca, altii cred ca au fost prea severi, prea reci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-au respins prea tare. Daunatoare este si educatia in care copilul este supraingrijit si nu este lasat sa devina independent.

Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea zidului numit dependenta. De regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cauza-efect. De aceea aceste indoieli si temeri isi au rostul lor atata vreme cat ajuta la intelegerea si rezolvarea problemei. Mai simplu este raspunsul in acele cazuri in care unul dintre parinti este alcoolic, cand cea mai importanta influenta este probabil aceea ca fiul sau fiica nu a invatat de la parinti cum sa biruie o problema in mod corect. Desi tanarul a trait experienta negativa a alcoolismului parintelui sau poate prelua el insusi exemplul acestuia pentru a-si rezolva propriile probleme, o invatare dupa model.

Cauze conflictuale. Fiecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abuzul de alcool. Dar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati familiale si probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica. Devine din ce in ce mai puternica dorinta de a evita aceste conflicte si astfel putem constata cum se inchide acest cerc vicios, care dupa un timp nu mai poate fi rupt decat cu foarte mult efort. Analizand mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenta, ci modul cum este el abordat, cel in cauza putand sa-l rezolve sau sa-l evite. In acest sens nu conflictul este problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajuta la evitarea conflictelor.

Cauze sociale. Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este echivoca. In timp ce alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc sa bea cat mai mult. Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia diferitelor sarbatri, este considerat un semn al barbatiei. Un barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de chef. Prin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica sprijina consumul de alcool si promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului. Societatea minimalizand consumul crescut de alccol il ajuta de fapt pe cel amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa vreme ca pericolul in care se afla nu este atat de mare.

Alcoolismul si familia

Alcoolicul si partenerul sau de casnicie sunt precum cele doua jumatati de mar. Amandoi s-au cautat si s-au gasit, au format un intreg, se potrivesc, merg perfect mana in mana, au devenit complici ai dependentei fara voie si au nevoie unul de celalalt.
In ultimii ani, specialistii aleg pe langa tratamentul alcoolicului si tratamentul partenerului de casnicie atunci cand clientul este casatorit. Si asta pentru ca au observat in timp ca: unui purtator al simptomului (alcoolicului) ii corespunde un intretinator al simptomului (codependentul), unui neajutorat un ajutator, iar unui suferind ii corespunde un intretinator al suferintei. 

Un ingrijitor si un bolnav se gasesc si se completeaza reciproc, unul este activ celalalt este pasiv, unul donator si altul receptor, unul dominant si unul dominat, unul care prea ingaduie si perechea sa: cel care profita de ingaduinta. Asadar avem doua jumatati de mar bolnave, iar alipirea lor - refacerea intregului, este fara sens atata timp cat doar una dintre jumatati isi face tratamentul si este curata; este nevoie de doua jumatati curate pentru a reface un intreg sanatos.

In tratamentul si recuperarea alcoolicului este absolut necesara informarea si consilierea partenerului de casnicie si a familiei acestuia. De aceea exista tratamente de specialitate atat pentru dependentii de alcool, cat si pentru familiile acestora. Mamele sau sotiile lor se pot adresa centrelor de consiliere si terapie pentru o mai buna intelegere a fenomenului dependentei si codependentei, pentru un efort comun de iesire de sub chinul suferintelor pricinuite de dependenta de alcool. Tratamentul de succes al dependentului de alcool este pe jumatate asigurat atunci cand intreaga familie participa activ la propria-i vindecare si este alaturi de el.

Alcoolicii anonimi din Romania

Grupul alcoolicilor anonimi a fost infiintat in Statele Unite acum 70 de ani.

Un roman bea in medie peste 6 litri de alcool in fiecare an - arata studii recente ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Avem un consum ceva mai scazut decat media europeana si ne situam, in acelasi timp, in a doua jumatate a clasamentului mondial. Nu suntem mai bautori de alcool decat alte popoare, spun specialistii. Dar tot ei atrag atentia asupra altui aspect: exista abuz ocazional de alcool si exista dependenta - iar aceasta din urma este o boala psihica recunoscuta in alte tari, dar despre care se stie foarte putine in Romania.