Strategia Municipiului Braila privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice - proiect

 

Dimensiunea economico-sociala a serviciilor comunitare de utilitati publice si rolul acestora in mentinerea coeziunii sociale, reclama si justifica adoptarea si implementarea unui set de masuri, avand ca obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea standardelor Uniunii Europene si eliminarea disparitatilor economico-sociale dintre statele membre ale acesteia si Romania.

In contextul implementarii angajamentelor Romaniei vizand domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, accesul la fondurile comunitare si cresterea capacitatii de atragere si absortie a acestor fonduri a devenit o prioritate a autoritatilor publice locale.

Sectorul serviciilor comunitare de utilitati publice include totalitatea actiunilor si activitatilor de utilitate publica si de interes economic si social desfasurate sub responsabilitatea autoritatilor locale.

Strategia de dezvoltare a Municipiului Braila a fost aprobata prin H.C.L.M. nr. 381/18.12.2008 si este structurata pe 10 capitole. Capitolul VIII, denumit Municipiul Braila - Centrul Dezvoltarii Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice" este dedicat analizei si stabilirii obiectivelor in vederea cresterii calitatii acestor servicii pe raza municipiului nostru.

Strategia defineste politicile, obiectivele si identifica solutii si directii de actiune capabile sa asigure accelerarea dezvoltarii si eficientizarii serviciilor comunitare de utilitati publice si totodata, dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente, in concordanta cu obligatiile asumate de Romania in procesul de integrare.

Strategia are in vedere, conform prevederilor H.G.R. nr. 246/2006, serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale, serviciul de salubrizare si managementul deseurilor solide, serviciul de alimentare cu energie termica in sistem centralizat, serviciul de transport public local, serviciul de iluminat public.

Acestea sunt servicii de interes public local - municipal - infiintate si organizate de autoritatea administratiei publice locale. De asemenea, sunt gestionate si exploatate sub conducerea sau coordonarea, responsabilitatea si controlul acesteia.

H.G.R. nr. 246/2006, pentru aprobarea Strategiei nationale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, stabileste ca: autoritatile administratiei publice locale adopta, conform reglementarilor in vigoare din domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, strategii locale proprii privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, avand la baza angajamentele asumate de Romania in procesul de negociere a acquisului comunitar si prevederile strategiei nationale" iar unitatile municipale pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publice, elaboreaza si actualizeaza anual strategiile locale privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, precum si planurile locale de implementare aferente acestora

Braila este un oras in plin proces de dezvoltare si modernizare, tocmai de aceea se are in vedere permanent redimensionarea tuturor serviciilor publice pentru cresterea confortului populatiei din municipiul nostru.

Sectorul serviciilor ocupa un loc aparte in economia mondiala in ansamblu si in cadrul majoritatii tarilor. Realitatile lumii contemporane demonstreaza clar tendinta cresterii impetuoase a rolului serviciilor in viata economico-sociala a tarilor dezvoltate.

Dinamica sectorului serviciilor este atat de puternica, incat secolul al XXI-lea poate fi numit secolul serviciilor, definind etapa actuala ca o perioada de "transformare a civilizatiei noastre intr-o civilizatie a serviciilor".

O astfel de evolutie s-a caracterizat, intre altele, printr-o crestere si diversificare a ofertei de servicii, corespunzator unor evolutii similare ale nevoii de servicii. Accesul la serviciile publice este nediscriminatoriu pentru categoriile populatiei, carora le sunt destinate.

Politicile Consiliului Local Municipal Braila vizand dezvoltarea serviciilor comunitare de utilitati publice si reforma acestui domeniu de activitate, au la baza urmatoarele orientari:

v     organizarea serviciilor comunitare de utilitati publice in raport cu cerintele populatiei;

v     introducerea standardelor de calitate (indicatorilor de performanta) in baza carora serviciile comunitare de utilitati publice sa poata fi monitorizate si evaluate;

v     promovarea relatiilor contractuale echilibrate, orientate catre rezultat, bazate pe conceptul gestiunii delegate;

v     instituirea unui sistem de monitorizare si evaluare a executarii contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

v     adoptarea unor proceduri si mecanisme specifice pentru monitorizarea si evaluarea performantelor serviciilor comunitare de utilitati publice;

v     corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilitati publice;

v     prioritizarea investitiilor in infrastructura tehnico-edilitara;

v     extinderea gestiunii delegate a serviciilor comunitare de utilitati publice bazata pe contracte de concesiune si contracte de parteneriat public-privat, promovarea privatizarii operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare de utilitati publice si atragerea investitiilor private in dezvoltarea si modernizarea sistemelor comunitare de utilitati publice;

v     clarificarea principiilor si mecanismelor decizionale cu privire la initierea, fundamentarea, aprobarea si finantarea investitiilor publice de interes local;

v     implementarea Planului National de Gestionare a Deseurilor, prin: dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor municipale, inclusiv implementarea sistemelor de colectare selectiva si valorificare a deseurilor; constituirea parteneriatelor de tip public-privat;

v     refolosirea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale; implementarea reglementarilor care transpun legislatia comunitara privind depozitarea si incinerarea deseurilor;

v     utilizarea transparenta si cresterea capacitatii de atragere a instrumentelor structurale, prin pregatirea unui portofoliu de proiecte si obiective de investitii specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilitati publice;

v     fiecare cetatean sa aiba acces liber si nediscrimatoriu la serviciile comunitare de utilitati publice;

v     cresterea gradului de satisfactie al populatiei.

Obiective generale

Strategia locala privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice are urmatoarele obiective generale:

v     atingerea conformitatii cu prevederile legislatiei U.E., referitor la serviciile comunitare de utilitati publice;

v     respectarea angajamentelor asumate de Romania cu privire la implementarea acquis-ului comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilitati publice;

v     atingerea conformitatii cu standardele comunitare privind calitatea si cantitatea serviciilor comunitare de utilitati publice;

v     cresterea capacitatii de absortie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare si de atragere a fondurilor de investitii;

v     cresterea capacitatii de elaborare, promovare si finantare a proiectelor de investitii aferente infrastructurii de interes local;

v     cresterea graduala a capacitatii de autofinantare a serviciilor comunitare de utilitati publice si a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzator nivelelor acceptate in Uniunea Europeana;

v     satisfacerea cerintelor de interes public ale colectivitatilor locale si cresterea bunastarii populatiei.

Directii de actiune

Strategia locala privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice are la baza urmatoarele directii de actiune:

1. Definirea si stabilirea cadrului institutional si organizatoric necesar imbunatatirii managementului serviciilor comunitare de utilitati publice;

2. Stabilirea atributiilor, competentelor si responsabilitatilor intre factorii implicati in infiintarea, organizarea, functionarea, gestionarea, exploatarea serviciilor comunitare de utilitati publice si partajarea acestora pe baza principiului descentralizarii serviciilor publice, autonomiei locale, subsidiaritatii si proportionalitatii;

3. Crearea cadrului si a instrumentelor necesare gestionarii eficiente a fondurilor de investitii necesare modernizarii si dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare aferenta serviciilor comunitare de utilitati publice;

4. Popularizarea procedurilor specifice si facilitarea accesului la resursele financiare necesare accelerarii dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice;

5. Utilizarea eficienta a resurselor-umane, materiale, financiare - disponibile, proprii sau atrase.

Strategie

Obiectivele privind indeplinirea angajamentelor care vizeaza domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice pe care Romania si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, respectandu-se cadrul legislativ privind fiecare serviciu comunitar de utilitati publice, sunt fundamentate prin Strategia nationala privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice, aprobata prin HG 246/2006, precum si a:

- Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice,

- Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apa si de canalizare,

- Legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor,

- Legii nr. 325/2006 privind serviciul de alimentare cu energie termica,

- Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local,

- Legii nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public,

- Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale,

- Legii nr. 195/2006, legea-cadru a descentralizarii.

Contextul national al dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice

In Romania, accesul populatiei la utilitatile publice este inca foarte limitat si mult sub nivelul din Uniunea Europeana.

Prin transpunerea directivelor europene din domeniu, Romania a adoptat noi legi si standarde privind domeniul utilitatilor publice. Desi costisitoare si solicitanta, implementarea acestora reprezinta o schimbare radicala in politicile nationale si in modul de abordare referitoare la domeniul utilitatilor publice.

De asemenea, restructurarea vasta in industrie si agricultura, reducerea activitatilor de extractie a combustibililor solizi si de utilizare a materiilor prime au contribuit la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu. Incepand cu anul 1995, cand noua legislatie de protectie a mediului a intrat in vigoare, Romania a adoptat o serie de documente strategice sectoriale si norme cu scopul de a lua in considerare principiile dezvoltarii durabile.

Aceste strategii nationale includ, de asemenea, concluziile si recomandarile Strategiilor europene de dezvoltare durabila (Lisabona si Goteborg) si ale celui de-al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu, in vederea asigurarii conservarii, protectiei si imbunatatirii mediului, protejarii sanatatii umane si utilizarii durabile a resurselor naturale.

Pentru a contribui la dezvoltarea regiunilor mai putin dezvoltate din Romania, regiuni avute in vedere de politica de coeziune a Uniunii Europene, Romania, trebuie sa faca investitii semnificative in infrastructura utilitatilor publice, in particular in sectoarele apa, deseuri si calitatea aerului.

Romania trebuie sa investeasca in dezvoltarea unor sisteme eficiente de management de mediu, cu scopul de a oferi o mai buna calitate a serviciilor catre populatie si de a crea un mediu de afaceri competitiv. Sisteme de management viabile sunt de asemenea necesare pentru protectia si valorificarea resurselor naturale.

Se va acorda, de asemenea, o atentie deosebita activitatilor de modernizare a instalatiilor mari de ardere ce au ca tinta reducerea emisiilor de SO2, NOx si pulberi, contribuind astfel la implementarea directivelor din sectorul de calitatea aerului.

In acest scop, implementarea Directivei 2001/80/CE vizeaza atingerea performantelor de mediu in conformitate cu politicile comunitare si participarea Romaniei la elaborarea politicilor de imbunatatire a calitatii aerului si reducerea fenomenului de acidifiere si de formare a ozonului troposferic.

Principalele masuri pentru indeplinirea acestor obiective presupun reducerea emisiilor de oxizi de azot si de pulberi provenite de la gazele de combustie (ardere) si efectuarea masuratorilor reprezentative ale poluantilor relevanti in conformitate cu standardele Centrului European pentru Normare.

In vederea reducerii semnificative a emisiilor de poluanti si implicit a imbunatatirii calitatii aerului in zonele urbane, principalele masuri vor fi corelate cu masuri de crestere a eficientei energetice, de promovare a cogenerarii, de utilizare alternativa a combustibililor mai putin poluanti, de reabilitare a retelelor de distributie si de crestere a gradului de constientizare a populatiei in ceea ce priveste consumul de energie termica, prin reabilitarea termica a locuintelor, sustinuta prin Programul Termoficare 2009 - 2015 - Caldura si confort

Obiectivele acestui program sunt:

v     sistemul centralizat de producere si distributie sa atinga un randament termic de cel putin 80%, prin eliminarea pierderilor din retelele de transport si cele interioare de alimentare cu apa calda si caldura;

v     introducerea contorizarii la nivel de imobile si puncte termice.

Se estimeaza ca acest program sa aiba ca rezultat scaderea consumului de combustibil si reducerea emisiilor in atmosfera.

Context regional

Judetul Braila face parte din Regiunea de dezvoltare Sud - Est. Una dintre functiile prioritare ale regiunii de dezvoltare din care face parte Municipiul Braila este coordonarea proiectelor de dezvoltare regionala si absorbtia fondurilor de la Uniunea Europeana. Regiunea Sud - Est acopera 35.762 kmē sau 15% din suprafata totala a tarii, fiind a doua ca marime din cele 8 regiuni de divizare ale Romaniei.

Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, campia Baraganului, podisul Dobrogei cu Muntii Macinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura. Totodata regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea, cuprinde Delta Dunarii si este marginit la est de intreg litoralul romanesc al Marii Negre. Preponderent este insa relieful de campie, cu specific climatic continental.

Regiunea de SE - judetul Braila

Repartizarea unitatilor administrativ - teritoriale din Regiunea de Sud - Est

Sursa: INS - Directia Regionala de Statistica Braila

Orasele concentreaza 55,5% din populatie, cu tendinte de diminuare. Industrializarea fortata de dupa razboi a condus la concentrarea populatiei in orasele Galati, Braila si Constanta.

Repartizarea populatiei in Regiunea de Sud - Est la 01.07.2009

Sursa: INS - Directia Regionala de Statistica Braila

Cel mai mare oras al regiunii este Constanta (309.965 locuitori), urmat de Galati si Braila (peste 200.000 de locuitori), Buzau, si Focsani (peste 100.000 de locuitori).

Repartizarea pe etnii a populatiei din Regiunea de Sud - Est

Sursa: INS - Directia Regionala de Statistica Braila

"Recensamantul populatie si al locuintelor - 18 martie 2002"

Context judetean

Judetul Braila este situat in partea sud-estica a Romaniei, invecinandu-se cu judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest. Suprafata judetului este de 4.766 km² si reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Judetul Braila - Asezare geografica

Din punct de vedere teritorial - administrativ, judetul Braila are 3 orase (Faurei, Ianca si Insuratei), un municipiu (Braila), 40 de comune si 140 de sate totalizand o populatie de 366.811 locuitori in anul 2009. Resedinta de judet este Municipiul Braila.

Clima este temperat - continentala, moderata, caracterizata prin omogenitate, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie, cu nuante mai excesive in vest manifestate prin ierni friguroase, veri calduroase si secetoase. Situat in aproprierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5⁰C fata de restul campiei. Temperatura medie anuala este de 10,5⁰C.

Precipitatiile anuale sunt reduse in medie de 456 mm. si au un caracter torential vara.

Relieful este reprezentat, in proportie de 58%, printr-o campie tabulara, de tip baragan care apartine partii de N-E a Campiei Romane, iar 42% din suprafata judetului e ocupata de luncile Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuiului, care constituie subunitati distincte in cadrul campiei. Cea mai mare parte din suprafata (cu exceptia luncii Dunarii) se extinde in arealul partii de NE a Campiei Romane.

Evolutia populatiei judetului Braila in perioada 1990 - 2030 este prezentata in graficul urmator:

Sursa: INS - Directia Regionala de Statistica Braila

Descresterea populatiei va continua probabil in urmatorii ani, dat fiind faptul ca judetul Braila se confrunta cu accentuate migratii interne si externe.

Din punct de vedere economic judetul Braila a inregistrat valori sub media nationala in ceea ce priveste nivelul PIB/locuitor. Repartizarea PIB-ului la nivelul Regiunii de Sud - Est este prezentat in tabelul urmator:

Sursa: INS - Directia Regionala de Statistica Braila

Principalele activitati economice din judetul Braila, in afara de agricultura, sunt industria si comertul. Industria are ca domenii principale: industria alimentara, industria textila si de confectii, constructia si reparatiile de nave fluviale si maritime. Cele doua activitati economice luate impreuna numara mai mult de 75,8% din cifra de afaceri, 56% din investitiile brute si 70% din numarul total de angajati.

Context local

Municipiul Braila este situat in partea de nord-est a Campiei Romane, pe Dunarea inferioara, intr-o zona de contact dintre unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Campia Brailei si Campia Siretului Inferior.

Municipiului Braila

C.C. Giurescu spunea despre asezarea Brailei ca este pe stanga Dunarii, "nici mai spre sud, nici mai spre nord de locul sau actual pentru ca aici Campia Baraganului inainteaza ca un pinten pana la malul apei, dominand-o, in timp ce in restul regiunii, numita campie, coboara la nivelul Dunarii, transformandu-se in lumea inundabila a acesteia, improprie deci unei asezari permanente".

Municipiul Braila, orasul propriu-zis se afla situat in partea de nord a Campului Viziru. Acesta are altitudinea medie de 20 de metri, iar in nord, spre Baldovinesti si in cartierul Pisc din Braila, altitudinea ajunge la 33 de metri datorita acumularilor eoliene, iar spre Dunare se termina printr-o panta abrupta, dominand Valea Dunarii cu circa 10 metri.

Urbanizarea a insemnat concentrarea populatiei pe langa unitatile industriale si construirea cartierelor de blocuri: Viziru, Ansamblul Calarasi, Hipodrom, Obor, Progresu, Vidin, Marna, iar dupa 1990, dezvoltarea altor cartiere moderne si la nivelul cerintelor tinerilor: Ansamblul Buzaului, Apollo si Brailita.

Braila are in prezent si patru cartiere de case: Radu Negru, Lacu Dulce, Brailita si Chercea, cel din urma fiind unul dintre cele mai mari din tara.

Pe unele strazi din aceste cartiere lipsesc serviciile de utilitati publice: canalizare, alimentare cu apa, cu gaze, ele existand numai la nivel de strada si nu de utilizator individual.

In prezent, in municipiul Braila, apele uzate sunt evacuate direct in Dunare, neexistand o statie de epurare. Pentru executia acestei statii moderne de epurare au fost atrase fonduri europene, printr-un proiect ISPA.

Serviciul de alimentare cu energie termica se realizeaza in regim centralizat, principalul furnizor de energie termica si apa calda fiind societatea S.C. CET S.A.Braila, iar numarul total de consumatori este de:

16.317 apartamente;

286 persoane juridice (societati comerciale si institutii publice).

In domeniul salubrizarii, cele mai mari greutati se inregistreaza in cartierele cu blocuri foarte inalte, situate aproape de periferia orasului, unde infrastructura este foarte greu de schimbat, deoarece aici pubelele practic nu existau, gunoiul aruncandu-se in anumite locuri, intrate in obisnuinta oamenilor. In zona caselor, intampinam aceleasi probleme, formandu-se in anumite perioade, in special vara, adevarate halde de gunoi menajer la capatul unor strazi, pe terenuri gasite libere. Vorbim, in aceasta situatie, de disconfort din punct de estetic, miros insuportabil, dar si de adevarate focare de infectie.

In ceea ce priveste transportul de calatori, in municipiul Braila, acest serviciu este prestat de un operator cu capital de stat, S.C. Braicar S.A. si de alti 7 operatori cu capital privat ce deservesc populatia din toate cartierele. Lungimea totala a traseelor este de 366 km si sunt parcurse cu autobuze, microbuze si tramvaie.

. INFRASTRUCTURA DE APA/APA UZATA

Sistemul de alimentare cu apa al Municipiului Braila este gestionat de S.C. Compania de Utilitati Publice "Dunarea" Braila S.A., organizata prin fuziunea acestei societati cu S.C. Judeteana de Apa S.A. Braila, conform H.C.L.M. nr. 251/30.09.2008. De asemenea, prin H.C.L.M. nr. 316/31.10.2007 a fost aprobata asocierea Municipiului Braila cu judetul Braila si unitatile administrativ teritoriale de pe raza judetului Braila in vederea constituirii "Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara <<Dunarea>> Braila".

Structura organizatorica privind resursele umane a S.C. C.U.P. "Dunarea" S.A. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: Serviciul de resurse umane S.C. C.U.P. "Dunarea" S.A. Braila

In vederea realizarii investitiilor pentru modernizarea si extinderea sistemelor de apa si apa uzata din Municipiul Braila, conform POS - Mediu, s-a realizat si delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare catre operatorul regional S.C. Compania de Utilitati Publice "Dunarea" Braila S.A., aprobata prin H.C.L.M. nr. 219/19.06.2009.

Obiectivele strategice de dezvoltare sunt:

v     Dezvoltarea unei strategii privind politicile de mediu, avand in vedere revizuirea si imbunatatirea metodelor privind protectia mediului pentru a asigura conformarea cu cerintele legislatiei in vigoare si pentru a indeplini in acelasi timp cerintele Planului National de conformare;

v     Strategia privind managementul operational, ce va avea drept tinta dezvoltarea serviciilor operationale, cu urmatoarele directii prioritare:

a) Cresterea calitatii serviciului prin realizarea investitiilor de reabilitare, modernizare si dezvoltare, finantate atat din surse proprii, cat si atrase (ISPA, fonduri coeziune, buget de stat, buget local, etc);

b) Permanenta evaluare a raportului cantitate/calitate la nivelul intregului operator.

v     Strategia consumatorului, urmarindu-se in acest sens satisfacerea nevoilor consumatorilor, prin asigurarea calitatii si cantitatii serviciilor asteptate de acestia;

v     Strategia de control si de reducere a pierderilor de apa, prin reabilitarea retelei de distributie, cat si a celei de canalizare, pentru diminuarea acestora si scaderea riscului pentru sanatatea publica.

1.1.1. INFRASTRUCTURA APA POTABILA

Sistemul de alimentare cu apa pentru aglomerarea Braila cuprinde municipiul Braila si localitatile Lacul Sarat, Varsatura si Baldovinesti. Aglomerarea are o suprafata de 35 km² , un numar de 218.744 locuitori si o densitate de 6.250 loc/km². Municipiul Braila, resedinta judetului, reprezinta nucleul aglomerarii si dispune in prezent de un sistem centralizat propriu, de alimentare cu apa, cuprinzand conform schemei tehnologice, urmatoarele:

- captare de suprafata a fluviului Dunarea (priza de apa Chiscani); - doua statii de tratare (Chiscani si Braila);    - doua complexe de inmagazinare (Apollo si Radu Negru);   - conducte de aductiune; - statii de pompare;

retea de distributie din care pleaca si extinderi spre localitatiile: Lacul Sarat, Varsatura si Baldovinesti, cu o lungime totala de 471 km.

In prezent in municipiul Braila sunt bransati la sistemul de alimentare cu apa existent 206.234 locuitori, respectiv 94,3 % din populatia existenta.

Localizarea sistemului zonal de alimentare cu apa Braila

Cantitatea de apa

Incepand cu anul 2000, singura sursa de alimentare cu apa a sistemului Braila este captarea de suprafata a fluviului Dunarea, la Chiscani, care are o capacitate suficienta pentru a asigura consumul de apa necesar.

In tabelul urmator este prezentata evolutia productiei de apa pentru ultimii cinci ani:

Sursa: C.U.P. Dunarea" S.A. Braila

Sursa de apa de suprafata (captarea de suprafata Chiscani) asigura atat sistemul de alimentare cu apa potabila a aglomerarii Braila cu debitul necesar Qs = 1.000 l/s, cat si sistemul de alimentare cu apa tehnologica si potabila al intreprinderilor industriale din zona Chiscani.

In anul 2003, consumul de apa captata din fluviul Dunarea a reprezentat circa 93,5% din totalul volumului de apa captat la nivelul intregului judet Braila (conform Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului al judetului Braila - PLAM 2004, intocmit de Agentia pentru Protectia Mediului - A.P.M. - Braila).

Sursa de apa de suprafata fiind fluviul Dunarea, nu vor fi probleme in privinta refacerii fara perturbatii a resurselor de apa necesare bunei functionari a surselor de apa existente, exceptiile fiind reprezentate de unele perioade de inghet de scurta durata.

Calitatea apei

Apa de suprafata din fluviul Dunarea are valori medii ale majoritatii indicatorilor de calitate incadrati in clasa a II-a de calitate, conform Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata nr. 1.146/2002 elaborat de Ministerul Mediului din Romania. Exista izolat si unele exceptii ca de exemplu continutul in fier total si substante fenolice, care depasesc limitele clasei a II-a de calitate, datorita impurificarii apelor fluviului din amonte de judetul Braila, conform Planului Local de Actiune pentru Protectia Mediului al judetului Braila - (PLAM 2004), intocmit de Agentia pentru Protectia Mediului - A.P.M. - Braila.

Pentru determinarea calitatii apei captate din Dunare, parametrii acesteia sunt monitorizati la intrarea si la iesirea din statia de tratare:

Parametrii de calitate - aglomerarea Braila

Sursa: C.U.P. Dunarea" S.A. Braila - Laborator de analize

Indicatori monitorizati conform Tratatului de Aderare ** Indicatori la care se inregistreaza depasiri fata de VMA

Din tabelul prezentat mai sus reiese faptul ca apa tratata, prelevata din Dunare, se incadreaza in limitele de potabilitate, putand fi considerata o sursa sigura pentru alimentarea cu apa a aglomerarii.

La nivel regional fluviul Dunarea este monitorizat de Agentia pentru Protectia Mediului (A.P.M.) - Braila in doua sectiuni, km 183 si km 186, iar la nivel local de Regia Nationala Apele Romane - Sectia de Gospodarire a Apelor (S.G.A), Braila in sectiunea captarii Gropeni, la km 219.

1.1.2. INFRASTRUCTURA DE APA UZATA

Reteaua de canalizare

Sistemul de canalizare al municipiului Braila este de tip mixt, configurat pe zone astfel:

- in sistem divizor: 7 cartiere si zona industriala sud;

- in sistem unitar: 14 cartiere si zonele industriale Nord, Progresul, Vest, Sud.

Sistemul de canalizare are urmatoarele componente principale:

- conducte de canalizare si colectoare;

- colectorul principal Germany;

- colector nou pe str. Rosiori.

Conducte de canalizare si colectoare

Reteaua de canalizare (colectoare, conducte, conexiuni) totalizeaza o lungime de 262 km, cu diametre cuprinse intre 250 mm - 220/180 mm. Fiind realizata in perioadele 1912 - 1984 si 2006 - 2007, in principal din beton simplu, prezinta un grad de uzura estimat intre 20 - 70%.

Din lungimea totala a retelei de canalizare, 45 km sunt canale vizitabile, cu un numar de 7.000 camine de vizitare si 4.000 guri de scurgere cu racordurile aferente.

Sistemul de canalizare functioneaza in proportie de 95% gravitational, restul fiind sub presiune.

Reteaua de canalizare este alcatuita din conducte de canalizare si 12 canale colectoare, plus colectorul nou Rosiori finalizat la inceputul anului 2009.

Cele 12 colectoare evacueaza apele uzate in Dunare prin intermediul a 13 guri de varsare, dispuse din aval catre amonte intre km 166 + 800 pana la km 175 + 700. Dispunerea acestor colectoare din aval catre amonte este urmatoarea:

- Colector Targoviste, cu Dn 180/220 cm si capacitate de transport de 3,6 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 166 + 800;

- Colector C. Petrescu, cu Dn 120/180 cm si capacitate de transport de 1,5 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 167 + 400;

- Colector Rizeriei, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 169 + 600;

- Colector Vadul Schelei, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 170;

- Colector Belvedere, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 170 + 500;

- Colector Imparatul Traian, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 170 + 900;

- Colector Danubiu, cu Dn 300 mm si capacitate de transport de 0,045 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 171;

- Colector Al.I. Cuza, cu Dn 180/100 cm si capacitate de transport de 0,045 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 171 + 300;

- Colector Mihai Bravu, cu Dn 180/200 cm si capacitate de transport de 1,5 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 172 + 300;

- Colector Viziru III, cu Dn 90/120 cm si capacitate de transport de 0,8 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 174 + 700;

- Colector Flacara Rosie, cu Dn 1400 mm si capacitate de transport de 1,2 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 175 + 200;

- Colector Braila Sud, cu Dn 220/140 mm si capacitate de transport de 2,1 mc/s, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 175 + 900;

- Colector Germany, capacitate de transport la evacuare de 6,0 mc/s, pe colector ovoid Dn 180/220 cm si 1 mc/s pe colector Dn1000, evacueaza apele uzate in receptorul Dunare la km 169 prin doua colectoare.

Colectorul Germany

Colectorul Germany constituie calea principala de evacuare a apelor uzate din municipiul Braila. Este amplasat, in cea mai mare parte a sa, pe B-dul Dorobantilor si asigura evacuarea tuturor apelor menajere din zona centrala a municipiului si prin pompare din zona Lacu Dulce si Negru Voda. Evacuarea apelor uzate se face direct in receptorul Dunare, la km 169 prin doua colectoare.

Colectorul are o lungime totala de L = 5.431 m, cu pante longitudinale de 2 - 2,7 ^O/_OO pe cele mai lungi portiuni, cu intercalatii de tronsoane cu 0,66 - 1,2 ^O/_OO pe tronsoane scurte.

Prin amplasarea si dimensiunile sale este unul din cele mai mari colectoare de canalizare din tara si totodata unul din cele mai vechi, fiind realizat in anii 1912-1914 din beton simplu, material ce constituia la acea vreme o noutate in tehnica constructiilor edilitare.

Colectorul Germany a fost proiectat si construit in conditiile inexistentei unor circulare romanesti, primul ordin pentru elaborarea unei circulare romane pentru beton si beton armat fiind dat in anul 1919.

In prezent colectorul se afla in functiune, desi a suferit numeroase degradari. Pe zonele avariate lucreaza ca o succesiune de bolti articulate sau simplu rezemate, descarcandu-se la teren pe grosimea mare de la partea inferioara a boltii cu cresterea locala de rigoare a presiunilor pe teren si cresterea in consecinta a tasarii la baza boltii in raport cu radierul.

Avand in vedere natura terenului la nivelul de fundare al colectorului (nisipuri fine imersate in apa subterana) este posibil ca prin fisurile si crapaturile produse, nisipul sa fi fost antrenat in colector, avand drept consecinta producerea de caverne locale care pot produce la randul lor prabusiri ale terenului, cu influente negative asupra structurii strazilor si caselor din jur.

In aceste conditii, pe plan local s-au facut demersuri si s-au obtinut fonduri necesare reabilitarii Colectorului Germany.

Colectorul nou de pe str. Rosiori

Lungimea totala al noului canal colector de pe str. Rosiori este de 4.188 m. Constructia sa a inceput in anul 1986 dar a fost oprita in anul 1994 din cauza constrangerilor tehnice si financiare. Tehnologia de executare al tunelului subteran utilizata s-a dovedit adecvata pentru formatiunile geologice dure de pe cea mai mare parte a traiectului noului canal colector. De atunci executia tunelului a continuat cu succes dar intr-un ritm foarte lent, datorat lipsei de fonduri pentru continuarea lucrarilor.

Ultimul tronson de 500 m a fost realizat prin Masura ISPA 2000/RO/16/PE/010 " Reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si construirea unei statii de epurare in Municipiul Braila" si a fost finalizat in ianuarie 2009. Capacitatea nominala a noului canal colector este de 22m³ in punctul terminal. Aceasta capacitate este cu aproximativ 25% mai mare decat capacitatea vechiului canal colector Germany.Capacitatea noului canal colector este de 15 ori mai mare decat debitul zilnic maxim anticipat de ape uzate. Motivul acestui fapt este ca la fel ca si vechiul canal colector Germany, noul canal colector este proiectat pentru a colecta, pe langa apele uzate si apele pluviale.

Deficiente

Reteaua de canalizare nu acopera intreaga trama stradala, existand numeroase strazi care au retele de apa, dar nu beneficiaza de sistem de canalizare.

Fiind executata cu multi ani in urma (unele tronsoane chiar cu 100 de ani), reteaua de canalizare prezinta numeroase avarii, necesitand interventii foarte frecvente.

Statii de pompare ape uzate

Sistemul este deservit de 9 statii de pompare amplasate astfel incat sa preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitationala in emisarul Dunare.

Aceste statii sunt:

Statia de pompare Lacul Sarat - tip cheson cu camera umeda;

Statia de pompare Braila Sud - tip cheson cu camera umeda;

Statia de pompare Radu Negru - tip cheson cu camera umeda;

Statia de pompare Viziru III - tip cheson cu camera;

Statia de pompare Calarasi IV - tip cheson cu camera umeda si camera uscata;

Statia de pompare Lacul Dulce - tip cheson cu camera umeda;

Statia de pompare Pasaj - tip cheson cu camera umeda si camera uscata;

Statia de pompare TUG - tip cheson cu camera umeda;

Statia de pompare Nord - tip cheson cu camera umeda si camera. Statia dispune de un bazin de retentie cu o capacitate de inmagazinare de 8.500 mc.

Evaluarea statiilor de pompare existente din aglomerarea Braila

Sursa: S.C. C.U.P. "Dunarea" S.A. Braila

Deficiente

Statiile de pompare, au in componenta echipamente vechi, cu grad de uzura ridicat, cu consum mare de energie, necesitand inlocuiri de instalatii si echipamente.

Statia de epurare

In municipiul Braila, in prezent, apele uzate sunt evacuate direct in Dunare, neexistand o statie de epurare.

Laboratorul de analize ape uzate - sectia canal, preleva probe de laborator pe principalele colectoare de canalizare in zona gurilor de varsare, precum si de la agentii economici potentiali poluatori, pentru a monitoriza incarcarile in suspensii CBO₅ a apelor evacuate in emisar.

Indicatori pentru ape uzate din sistemul de canalizare

Sursa: S.C. C.U.P. "Dunarea" S.A. Braila

Statia de epurare ce va fi realizata prin proiectul Constructie statie de epurare in Municipiul Braila" finantat din fonduri ISPA, va fi amplasata in zona de nord a localitatii, pe malul stang al Dunarii, in imediata vecinatate a digului de protectie impotriva inundatiilor. Proiectul este in derulare, avand ca termen limita de finalizare, 30.12.2010.

Analiza SWOT

1.2. MANAGEMENTUL DESEURILOR

In conformitate cu reglementarile legislative in vigoare, serviciul public de salubrizare se organizeaza pentru satisfacerea nevoilor populatiei, ale institutiilor publice si ale agentilor economici.

Serviciul de salubrizare include urmatoarele activitati:

a) precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim special;

b) sortarea deseurilor municipale;

c) organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor;

d) depozitarea controlata a deseurilor municipale;

e) infiintarea depozitelor de deseuri si administrarea acestora;

f) maturatul, spalatul, stropirea si intretinerea cailor publice;

g) curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau de inghet;

h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora unitatilor de ecarisaj;

i) colectarea, transportul, depozitarea si valorificarea deseurilor voluminoase provenite de la populatie, institutii publice si agenti economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deseuri de echipamente electrice si electronice etc.);

j) colectarea, transportul si neutralizarea deseurilor animaliere provenite din gospodariile populatiei;

k) colectarea, transportul si depozitarea deseurilor rezultate din activitati de constructii si demolari;

l) dezinsectia, dezinfectia si deratizarea.

Acest serviciu este coordonat si monitorizat de catre Directia de Administrare si Gospodarire Locala Braila aflata in subordinea C.L.M. Braila.

Structura organizatorica privind resursele umane a D.A.G.L. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: D.A.G.L. Braila

In Municipiul Braila, acest serviciu este prestat de operatorii S.C. ECO S.A., S.C. RER Ecologic Service S.R.L. si S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila pe sectoare bine determinate, in baza Dispozitiei Primarului nr. 2.187/30.01.2009.

Cei trei operatori de salubrizare depoziteaza gunoiul la singurul depozit conform, Depozitul Ecologic de Deseuri Menajere si Industriale - Muchea, administrat de S.C. Tracon S.R.L. Braila.

S.C. ECO S.A. Braila - este o societate mixta, cu capital majoritar de stat, care efectueaza servicii de colectare si transport a deseurilor menajere si inerte de la populatie, agenti economici si institutii, salubrizare stradala, deszapezire manuala si mecanica, deservind municipiul Braila, in sectorul delimitat de: str. Imparatul Traian (exclusiv), Piata Traian (exclusiv), str. Mihai Eminescu (exclusiv), str. 1 Decembrie 1918 (exclusiv), str. Ramnicu Sarat (exclusiv), CF Braila - Galati, str. Eroilor, DN 221A Braila - Galati, sos. Bacului, Dunare.

Structura organizatorica privind resursele umane a S.C. ECO S.A. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: S.C. ECO S.A. Braila

Dotare tehnico - materiala a societatii S.C. ECO S.A. Braila:

Sursa: S.C. ECO S.A. Braila

S.C. RER Ecologic Service S.R.L. Braila, este o societate cu capital privat ce desfasoara activitati de colectare, transport si depozitare a deseurilor de la populatie in sectorul delimitat de B-dul Dorobantilor, sos. Ramnicu Sarat, linia CF Braila - Galati, sos. de centura, str. Randunicii (exclusiv), sos. Nationala Veche (exclusiv), precum si sectorul delimitat de prelungirea B-dul Dorobantilor, Calea Calarasilor (exclusiv), str. Pontonieri, Dunare si statiunea Lacu Sarat, colonia Km 10 - Dunacor.

Structura organizatorica privind resursele umane a S.C. RER Ecologic Service S.R.L. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: S.C. RER Ecologic Service S.R.L. Braila

Dotare tehnico - materiala a societatii S.C. RER Ecologic Service S.R.L. Braila:

Sursa: S.C. RER Ecologic Service S.R.L. Braila

S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila, este o societate cu capital privat ce efectueaza activitati de salubrizare stradala si salubrizare menajera in sectorul delimitat de str. Imparatul Traian, Piata Traian, str. Mihai Eminescu, str. 1 Decembrie 1918, B-dul Dorobantilor (exclusiv), bariera Dorobantilor, sos. Buzaului, sos. Nationala Veche, str. Randunicii, sos. de centura, sos. Viziru, str. Mecanizatorilor, Dunare exclusiv sectorul delimitat de str. Pontonieri, Calea Calarasilor, prelungirea B-dului Dorobantilor, Dunare.

Structura organizatorica privind resursele umane a S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila

Dotare tehnico - materiala a societatii S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila:

Sursa: S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila

S.C Tracon S.R.L. Braila, societate cu capital privat, este operatorul depozitului ecologic DEDMI Muchea - Braila.

DEDMI Muchea - Braila, singurul depozit conform existent la nivelul judetului Braila, acesta urmand sa functioneze pana la epuizarea capacitatii proiectate, avand un total de 4 celule de depozitare, insumand 1.668.800 mc:

celula nr. 1 - S = 3,1 ha, V = 434.000 mc.;

celula nr. 2 - S = 2,80 ha, V = 392.000 mc.;

celula nr. 3 - S = 2,80 ha, V = 392.000 mc.;

celula nr. 4 - S = 3,22 ha, V = 450.000 mc.

Suprafata totala a terenului, este de 18,0497 ha, din care 11,92 ha reprezinta suprafata ocupata cu celulele de depozitare a deseurilor. In prezent depozitul ecologic functioneaza cu celula nr. 1. Deoarece gradul de umplere al primei celule depaseste 75 din capacitate, s-a intocmit documentatia in vederea inceperii constructiei celulei nr. 2. Se estimeaza ca lucrarile de investitie sa se finalizeze in trimestrul IV 2009, din fonduri proprii ale operatorului S.C. Tracon S.R.L. Braila.

Depozitul de deseuri este dotat cu

statie de epurare tip PALL cu functionare pe principiul osmozei inverse;

laborator propriu pentru analize;

doua platforme de cantarire electronice ca capacitate de 60 t;

cladiri administrative pentru functionarea depozitului.

Structura organizatorica privind resursele umane a S.C. Tracon S.R.L. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: S.C. Tracon S.R.L. Braila

Dotare tehnico - materiala a societatii S.C. Tracon S.R.L. Braila:

Sursa: S.C. Tracon S.R.L. Braila

Cresterea alarmanta a cantitatilor de reziduuri a determinat aplicarea unui management avansat al deseurilor. Este vorba de managementul integrat al deseurilor, concept care desemneaza separarea selectiva a deseurilor la sursa inainte de colectare si directionarea acestora catre puncte centralizate de tratare. Prin acest mod de gospodarire a deseurilor se obtine atat o modalitate mai eficienta de recuperare a unor materii prime, cat si o reducere a volumului de gunoi ce urmeaza a fi depozitat.

Colectarea deseurilor menajere de la populatie, se efectueaza neselectiv in tot judetul Braila.

In vederea realizarii colectarii selective provenite din ambalaje din fluxul manager, Primaria Municipiului Braila impreuna cu S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila si S.C. ECO - ROM Ambalaje S.A Bucuresti, au semnat un Protocol, privind implementarea unui sistem integrat de colectare si valorificare a deseurilor de ambalaje din fluxul manager, in aria de deservire a operatorului S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila.

Acest protocol prevede infiintarea unui numar de 30 amplasamente de colectare selectiva, iar fiecare amplasament cuprinde 3 containere tip IGLOO cu o capacitate de 2.500 litri pentru colectare de: plastic, hartie - carton, sticla.

Deseurile colectate selectiv in anul 2009 de catre operatorul S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila in cadrul acestui Protocol sunt prezentate in urmatorul tabel

Sursa: S.C. Brai-Cata S.R.L. Braila

De asemenea, in scopul colectarii mai eficiente a gunoiului menajer de la populatie, D.A.G.L. Braila a infiintat 9 puncte gospodaresti - constructii noi.

Prin H.C.L.M. nr. 250/30.09.2009 s-a aprobat asocierea municipiului Braila la ADI ,,ECO DUNAREA ce va avea drept scop promovarea si reprezentarea unitatilor administrativ - teritoriale membre, in legatura cu:

infiintarea, organizarea, coordonarea, reglementarea, finantarea, monitorizarea si controlul furnizarii serviciilor comunitare de salubrizare a localitatilor;

functionarea, administrarea si exploatarea in comun a sistemelor de utilitati publice aferente serviciului de salubrizare.

Firma de consultanta S.C. Romair Consulting S.R.L. Bucuresti desemnata de Ministerul Mediului, elaboreaza Master Planul pentru judetul Braila, urmarind realizarea urmatoarelor obiective:

cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile

reducerea cantitatii de deseuri depozitate

cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate

infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor.

Compozitia medie a deseurilor generate in anul 2009 de agentii economici si populatia din municipiul Braila este urmatoarea:

Sursa: D.A.G.L. Braila

De asemenea, la nivelul Municipiului Braila prin proiectul "Marea Debarasare" in 2009 au fost colectate DEE 12.600 kg.

Tinand cont de necesitatea implementarii sistemului integrat de colectare selectiva si depozitare a deseurilor, si indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in procesul de integrare si aliniere la acquis-ul comunitar, autoritatea administratiei publice a municipiului Braila si-a propus realizarea urmatoarelor obiective:

Infiintat puncte de colectare selectiva a deseurilor municipale - pana in prezent s-au infiintat 9 puncte gospodaresti, constructii noi;

Punerea in functiune a celulei nr. 2 a depozitului ecologic DEDMI Muchea Braila, din fonduri proprii ale administratorului S.C. Tracon S.R.L. Braila;

Elaborarea unui plan local de gestionare integrata a deseurilor in municipiul Braila;

Amenajarea unui centru de depozitare materiale inerte nepericuloase.

De asemenea, D.A.G.L. Braila coordoneaza si monitorizeaza serviciul de gestionare a cainilor comunitari. Acesta a fost concesionat Asociatiei de Protectie a Animalelor si Mediului HOREZ", incepand cu luna septembrie 2006. Adapostul pentru cainii comunitari se afla situat in satul Lacu Sarat, pe o suprafata de 1,0 ha.

Capacitatea adapostului este de 800 de capete. Pentru colectarea cadavrelor si a deseurilor de origine animala, APAM HOREZ" a achizitionat si amenajat o camera frig de capacitate de 5 tone. In Braila, ca si in alte mari orase ale tarii, cainii fara stapan sunt iarasi o prezenta obisnuita la fiecare colt de strada.

Diminuarea numarului de caini ce populeaza strazile Brailei, a constituit una din prioritatile municipalitatii.

In acest sens, Primaria Municipiului Braila, a aprobat Studiul de Fezabilitate prin H.C.L.M. nr. 403/18.12.2008, in vederea construirii unui adapost pentru protectia animalelor prevazut cu: cabinet medical, camera frigorifica, anexe, imprejmuire si bransamente.

Analiza SWOT

1.3. ENERGIE TERMICA IN SISTEM CENTRALIZAT

Conceptul dezvoltarii durabile in domeniul alimentarii cu energie termica a localitatii presupune aplicarea unor solutii tehnice performante capabile sa asigure, pe de o parte, conditii normale de viata si de munca membrilor comunitatii locale si satisfacerea nevoilor sociale ale acestora, in conditii de rentabilitate economica si eficienta energetica si pe de alta parte, conservarea resurselor primare, protectia si conservarea mediului, fara a afecta echilibrul ecosferei si accesul generatiilor viitoare la resursele energetice primare.

Sistemul integrat de termoficare din Municipiul Braila a cunoscut dezvoltari successive, incepand cu anul 1960 si pana in prezent. Initial, alimentarea cu energie termica a Municipiului Braila s-a facut numai prin intermediul centralelor termice de cvartal.

Din anul 1983 se realizeaza alimentarea centralizata cu agent termic a consumatorilor urbani din municipiul Braila din CTE Chiscani prin distribuirea

agentului termic la circa 630 de blocuri arondate la punctele termice provenite din centralele termice existente sau nou realizate.

Operatorul serviciului de termoficare din Municipiul Braila este S.C. CET S.A. Braila. Sistemul integrat de termoficare prin intermediul caruia se realizeaza in prezent alimentarea cu energie termica a consumatorilor este alcatuit din:

Sursa de caldura si de energie termica, CET Braila, este amplasata pe platforma industriala S.C. Celhart Donaris S.A. Braila la o distanta de circa 10 Km de zona urbana. Centrala a fost conceputa si proiectata la nivelul anilor 1964 - 1966, ca o centrala electrica de termoficare industriala, pentru alimentarea cu caldura numai a consumatorilor industriali. Ca urmare, atat dimensionarea principalelor echipamente energetice - cazanul de abur, turbine de abur, cat si tehnologiile specifice acestora, au fost determinate de consumurile respective, corespunzatoare perioadei anilor 1960 - 1965. Centrala se afla in prezent in patrimoniul public al Municipiului Braila, conform H.G. nr. 1081/2001, iar procentul de capital social detinut de Consiliul Local Municipal Braila este de 78,96%.

Sistemul primar de retele termice de apa fierbinte este compus din doua magistrale din interiorul orasului, plus magistrala de legatura dintre CET Braila si intrarea in oras. Acestea insumeaza o lungime de circa 49 Km traseu, amplasate atat subteran cat si suprateran. Retelele termice de apa fierbinte au o vechime de circa 25 ani.

Sistemul centralizat de distributie a caldurii este compus din:

58 puncte termice urbane, care se afla in exploatarea S.C. CET S.A. Braila, cu o vechime de 15 - 40 ani;

reteaua termica secundara, care realizeaza legatura de la PT-uri la consumatori pentru alimentarea cu caldura in scopul incalzirii si al asigurarii necesarului de apa calda menajera, aferenta celor 58 de PT-uri, avand o lungime totala de conducte de circa 58 Km. Vechimea acestora este cuprinsa intre 15 - 35 ani.

Sistemul descentralizat de producere a caldurii format din sisteme zonale, insumand 12 centrale de cvartal si o centrala termica modulara cu functionare pe gaze naturale.

Structura organizatorica privind resursele umane a S.C. CET S.A. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: S.C. CET S.A. Braila

In Municipiul Braila este realizata gestiunea livrarii agentului termic la nivel de bransament consumatori/bloc, prin efectuarea contorizarii, cu contoare volumetrice si partial cu contoare de energie termica.

Avand in vedere ca fondul locativ racordat la sistemul centralizat de producere si distributie a energiei termice are o vechime de peste 30 ani, instalatiile interioare de apa calda si incalzire din cladiri au un grad inalt de uzura si necesita inlocuirea totala.

Alimentarea cu energie termica a consumatorilor din Municipiul Braila se face in moduri diferite, in functie de tipul locuintelor (apartamente in blocuri, case individuale), de amplasarea acestora, de posibilitatile de alimentare cu combustibil.

Astfel, raportat la numarul total de locuitori ai municipiului Braila, in prezent se inregistreaza urmatoarele valori privind ponderea sistemelor de incalzire utilizate:

circa 22% dintre acestia sunt alimentati cu energie termica prin intermediul sistemului centralizat de termoficare;

circa 6,6% dintre consumatori sunt alimentati din sistemul descentralizat de termoficare (centrale termice de cvartal);

restul consumatorilor sunt alimentati cu energie termica produsa in centralele termice de apartament, utilizeaza sobe pentru incalzire sau alte mijloace.

Evolutia cantitatii anuale de energie termica vanduta in ultimii ani consumatorilor racordati la punctele termice si centralele termice de cvartal, este prezentata sintetic in tabelul urmator:

* datele evidentiate in rubrica perspective 2009 - 2013, sunt valabile in conditiile realizarii investitiilor propuse.

In prezent, necesarul de energie termica ce trebuie furnizata consumatorilor racordati la sistemul de termoficare din Municipiul Braila este de circa 84 Gcal/h pentru incalzire si apa calda menajera. Analiza datelor referitoare la cantitatile de energie termica livrate din sursele de energie termica din cadrul S.C. CET S.A. Braila evidentiaza faptul ca in ultimii ani acestea au scazut permanent.

Scaderea permanenta, in ultimii ani, a consumului de energie termica, se datoreaza unui complex de factori de natura sociala si economica, respectiv:

desfiintarea unor companii industriale sau divizarea acestora;

construirea, de catre unele companii, a unor surse proprii de energie;

cresterea permanenta a pretului combustibilului, ceea ce a condus implicit la cresterea pretului energiei;

situatia financiara dificila a populatiei, care a recurs la debransari partiale sau totale;

conditiile meteorologice din ultimii ani. Datorita faptului ca in ultimii ani temperaturile exterioare au fost mult mai ridicate decat cele pentru care a fost dimensionat sistemul de termoficare, cantitatile de caldura livrate au fost reduse.

Prin H.C.L.M. nr. 296/31.10.2008 s-au aprobat "Strategia locala de alimentare cu energie termica a Municipiului Braila", precum si Studiul de fezabilitate pentru obiectivul "Eficientizarea sistemului centralizat de productie si distributie a energiei termice din municipiul Braila", reactualizat la nivelul anului 2008. Aceste documente au fost necesare pentru accesarea fondurilor derulate prin Programul "Termoficare 2006 - 2015 - caldura si confort". De asemenea, prin H.C.L.M. nr. 134/29.04.2009 s-a aprobat Planul propriu anual in domeniul energiei termice, pe anul 2009.

In anul 2009, prin accesarea programului Termoficare 2006 - 2015 - Caldura si Confort" pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de termoficare din Municipiul Braila, s-au alocat 2.667.000 lei de la Bugetul Local., 2.200.000 lei de la Bugetul de Stat     si 1.546.000 lei prin fonduri de la Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE).

Fondurile au fost alocate pentru urmatoarele lucrari de investitii:

Modernizare retele secundare de distributie energie termica prin inlocuire cu conducte preizolate si sistem de achizitie si monitorizare;

Automatizarea si monitorizarea a 27 Puncte termice si a dispeceratului.

In scopul indeplinirii obiectivelor propuse prin aceste documente, pana in prezent, au fost modernizate 29 Puncte termice si este in stadiul de implementare un sistem modern de automatizare pentru 27 de Puncte termice.   In etapa II 2009 s-au modernizat 14 Km din reteaua de distributie a energiei termice si se efectueaza inlocuirea supraincalzitorului treapta II la instalatia de ardere a cazanului de abur energetic C , situat pe platforma CET - Km 10, in vederea reducerii poluarii.

Adaptarea la legislatia europeana privind protectia mediului, ne obliga sa stabilim unele masuri de restructurare a sectorului energetic, in vederea cresterii eficientei utilizarii energiei termice si limitarii emisiilor poluante.

Analiza SWOT

1.4. TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL DE CALATORI

In orasul Braila, transportul in comun are o bogata si indelungata traditie.

Inceputurile dateaza din anul 1897 cand Consiliul Comunal al orasului organizeaza o licitatie pentru darea in concesiune a construirii si exploatarii unei retele de tramvai electric pe o lungime de 21 Km cu trasee pe strazile principale ale orasului dar si pana la statiunea Lacu Sarat frecventata deja de un public numeros. Prima linie din acest proiect a fost data in exploatare in iunie 1900 pe traseul Piata Sf. Arhangheli - Bariera Calarasilor - Parc Monument - Lacu Sarat, iar pana in anul 1903 s-au dat in folosinta treptat si celelalte linii prevazute in contractul de concesiune.

Serviciul de transport public local face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publica si cuprinde totalitatea actiunilor si activitatilor de utilitate publica si de interes economic si social general, desfasurate la nivelul unitatilor administrativ - teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor administratiei publice locale, in scopul asigurarii transportului public local.

Acest serviciu este coordonat si monitorizat de catre Serviciul de Transport Public Local de Calatori Braila aflat in subordinea C.L.M. Braila.

Structura organizatorica privind resursele umane a S.T.P.L.C. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: S.T.P.L.C. Braila

Serviciul de transport public local de calatori, se efectueaza la aceasta data, pe toata raza administrativ - teritoriala a Municipiului Braila de catre operatorul S.C. Braicar S.A. Braila care are ca unic actionar C.L.M. Braila si de alti 7 operatori cu capital privat, pe un numar de 18 trasee pentru autobuze si 5 trasee pentru tramvaie, intr-un interval orar cuprins intre orele: 6⁰⁰ - 22⁰⁰.

Municipiul Braila - principalele artere rutiere

In prezent, operatorul S.C. Braicar S.A. Braila presteaza acest serviciu cu un numar de 59 autobuze, 13 microbuze si 47 tramvaie pe traseele principale, iar operatorii cu capital privat opereaza pe 12 trasee secundare, cu un total de 132 microbuze.

Societatea S.C. Braicar S.A. isi desfasoara activitatea cu autobuzele pe 6 trasee principale urbane, insumand un total de 102 Km Cale Simpla; de asemenea, exploateaza 102 Km Cale Simpla tramvai si 54 Km Cale Simpla retea de contact, aflate in patrimoniul public al Municipiului Braila. Lucrarile de redimensionare a retelei de distributie si contact sunt realizate in proportie de 90%.

Vechimea parcului auto al S.C. Braicar S.A. Braila este in proportie de 65% sub 10 ani.

Societatea deservea si doua trasee cu troleibuzul, dar starea tehnica a acestora cat si a retelei de contact specifice, au impus oprirea acestei modalitati de transport. Vehiculele folosite pe traseele principale deservesc aproximativ 48.000 calatori/zilnic, iar tramvaiul 59.000 calatori/zi.

Structura organizatorica privind resursele umane a S.C. Braicar S.A. Braila este prezentata in tabelul urmator:

Sursa: S.C. Braicar S.A. Braila

Dotare cu mijloace de transport a societatii S.C. Braicar S.A. Braila:

Sursa: S.C. Braicar S.A. Braila

Principalele coordonate ale activitatii de exploatare privind asigurarea cu mijloace de transport ale traseelor sunt:

Sursa: S.C. Braicar S.A. Braila

Operatorii de transport cu capital privat utilizeaza un numar de 132 microbuze pe traseele secundare, ce au o lungime totala de 162 Km si transporta aproximativ 26.400 calatori/zi, iar vechimea mijloacelor de transport este in proportie de 75% sub 6 ani. Microbuzele dispun de un grad de confort sporit: aer conditionat, incalzire pe timp de iarna si scaune ergonomice.

De-a lungul traseelor principale cat si pe cele secundare, exista un numar de 134 statii pentru tramvai, 167 statii pentru autobuze si 236 statii pentru microbuze

In prezent sunt autorizate sa efectueze transport public in regim "Taxi" 650 autovehicule, repartizate astfel:

- 295 de taxi-uri ce apartin unui numar de 58 de operatori - persoane juridice;

- 335 de autoturisme utilizate de catre operatori - persoane fizice autorizate si asociatii familiale;

- 20 masini care efectueaza transport marfa in regim "Taxi".

Vehiculele folosite pentru transportul in regim "Taxi" nu au o vechime mai mare de 5 ani si au in dotare elemente de securitate pentru sofer si pasager: ABS, air-bag-uri, etc.

In urma adoptarii H.C.L.M. nr. 334/30.11.2005, privind inregistrarea vehiculelor nesupuse inmatricularii, conform prevederilor O.U.G. nr. 195/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 01.12.2005, Serviciul de Transport Public Local de Calatori din Municipiul Braila a luat in evidenta si a inregistrat, pe raza municipiului Braila, 305 de vehicule lente, utilaje nesupuse inmatricularii: macarale, buldozere, excavatoare, buldo - excavatoare, rulouri compresoare, motoare de taiat lemne, etc.

Urmare a H.C.L.M. nr. 47/28.02.2007, privind aprobarea inregistrarii si tinerii evidentei mopedelor, conform prevederilor Codului rutier, aprobat prin O.U.G. nr. 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice republicata, incepand cu data de 01.03.2007 si pana in prezent, la S.T.P.L.C. Braila s-au inregistrat 2.580 de mopede, 22 dintre acestea fiind cu motor electric, restul au motoare cu ardere interna, cu o capacitate de pana la 50 cmc.

La initiativa S.T.P.L.C. au fost identificate si amenajate (marcate cu vopsea reflectorizanta si prevazute cu indicatoare rutiere) un numar de 47 statii "Taxi", cu o capacitate de 350 de locuri, pentru autovehicule destinate transportului de calatori si 5 statii cu o capacitate de 27 locuri, pentru transportul de marfa.

Serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate se atribuie de catre autoritatile administratiei publice locale, pe baza de hotarari de dare in administrare sau de atribuire in gestiune delegata sau prin alte modalitati prevazute de lege, avand in vedere marimea suprafetei teritoriului economico-administrativ al Municipiului Braila cat si configuratia stradala.

Analiza SWOT

1.5. ILUMINATUL PUBLIC

Sistemul de iluminat public din Municipiul Braila a suferit dupa anul 2003, modificari semnificative fata de cel existent, construit intre anii 1980 - 1990, realizandu-se un iluminat functional, cu posibilitati de intretinere si exploatare moderne.

Activitatile de intretinere si mentenanta in domeniul iluminatului public sunt efectuate de operatorul S.C Luxten Lighiting Company S.A., in baza contractului de concesionare nr. 55.915/20.11.2003.

Structura organizatorica privind dotarile si resursele umane la S.C. Luxten Lighting Company S.A. - Divizia Servicii Iluminat Braila sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Sursa: S.C. Luxten Lighting Company S.A. - Divizia Servicii Iluminat Braila

Sursa: S.C. Luxten Lighting Company S.A. - Divizia Servicii Iluminat Braila

Iluminatul public al unei localitati cuprinde:

iluminatul stradal - rutier;

iluminatul stradal - pietonal;

iluminatul arhitectural;

iluminatul ornamental destinat parcurilor, spatiilor de agrement, pietelor, targurilor si al altor zone de acest gen;

iluminatul ornamental - festiv, cu ocazia diferitelor sarbatori sau evenimente.

Exista preocupari ale autoritatilor administratiei publice locale pentru implementarea unui sistem cat mai economic, ecologic, facil, eficient in domeniul iluminatului public, fapt care a condus la aparitia unor idei inovative si pertinente pentru dezvoltarea acestui sector.

Prin delegarea gestiunii serviciului catre S.C. Luxten Lighting Company S.A. s-au avut in vedere urmatoarele elemente:

reabilitarea sistemului de iluminat public;

reducerea consumului de energie electrica;

asigurarea lucrarilor de mentinere - intretinere.

In baza contractului de concesiune se asigura urmatoarele obiective:

v     reabilitarea si modernizarea echipamentelor aferente sistemului de iluminat;

v     gestionarea si optimizarea consumului de energie electrica aferenta iluminatului public si serviciului de intretinere a sistemului de iluminat public;

v     intretinerea si mentinerea echipamentelor aferente sistemului de iluminat public;

v     extinderea sistemului de iluminat public in zonele neacoperite.

Infrastructura sistemuluui de iluminat public din Municipiul Braila se compune din:

12.396 puncte luminoase;

185 puncte de aprindere a iluminatului;

100 km retea subterana;

300 km retea aeriana;

12.396 stalpi de sustinere;

250 cutii de distributie;

185 puncte de masurare a energiei electrice.

La sfarsitul anului 2003, s-a inventariat un numar de 7.800 puncte luminoase, numar care a crescut in fiecare an, ajungand in anul 2008 la 12.272 puncte luminoase, iar in anul 2009 la 12.396 puncte luminoase, datorita extinderii si modernizarii orasului.

De asemenea, din tabelul urmator se poate constata reducerea consumului de energie, datorat folosirii de lampi de putere mica, dar cu parametri luminotehnici superiori, in conditiile in care numarul de puncte luminoase a crescut considerabil.

Evolutia consumurilor de energie si a numarului de corpuri de iluminat de la reabilitarea sistemului de iluminat

Sursa: S.C. Luxten Lighting Company S.A.

Reabilitarea sistemului de iluminat public din Municipiul Braila a constat in montarea unor corpuri de iluminat cu lampi de putere mai mica, dar cu parametri luminotehnici superiori. Eficientizarea sistemului de iluminat public s-a efectuat prin inlocuirea lampilor de 250w cu vapori de sodiu si mercur cu lampi de 150w cu vapori de sodiu.

Noul sistem de iluminat reproiectat si executat pe structura vechiului sistem il completeaza si il diferentiaza de acesta, prin urmatoarele realizari calitative:

v    Prezinta solutii lumino-tehnice si electrice adaptate unui echipament de iluminat modern si performant;

v    Intretinerea si exploatarea instalatiilor de iluminat se realizeaza eficient, economisindu-se timp si forta de munca;

v    Sunt utilizate corpuri de iluminat cu vapori de sodiu caracterizate printr-o eficienta energetica si luminoasa ridicata care asigura o scadere semnificativa a consumului de energie electrica pentru acelasi numar de puncte luminoase;

v    Sunt utilizate contoare electronice pentru citirea consumului de energie si gestionarea informatiilor furnizate de acestea;

v    Activitatea de organizare, supraveghere si control al functionarii sistemului de iluminat public se realizeaza centralizat, tip dispecer.

Activitatile efectuate de operatorul serviciului de iluminat public S.C. Luxten Lighting Company S.A. au fost monitorizate pe durata derularii contractului de delegare, urmarindu-se realizarea urmatorilor indicatori de performanta specifici:

v     calitatea si eficienta serviciului de iluminat public;

v     masurarea, facturarea si incasarea contravalorii serviciului efectuat;

v     mentinerea unor relatii echitabile intre operator si utilizator prin rezolvarea operativa si obiectiva a problemelor cu respectarea drepturilor si obligatiile care revin fiecarei parti;

v     solutionarea reclamatiilor utilizatorilor referitoare la serviciul de iluminat public;

v     cresterea gradului de siguranta rutiera;

v     scaderea infractionalitatii.

In cartierele Brailita, Chercea si Radu Negru s-au inlocuit lampile cu vapori de mercur de 125w cu lampi cu vapori de sodiu de 70w, care au imbunatatit parametrii luminotehnici, reducand in acelasi timp consumul de energie.

Extinderile si modernizarile sistemului de iluminat public efectuate in ultima perioada au fost executate in urmatoarele zone ale Municipiului Braila:

v     Gradina publica, Vadul Schelei, Piata Poligon, str. Eroilor, str. Paltinului, Cartier ANL Apollo - Siret, Cartier ANL Brailita, Patinoar Artificial, Catedrala ,,Nasterea Domnului", Cartier ,,Lacu Dulce", sos. Baldovinesti (pana la centura), sos. Focsani (pana la centura), sos. Rm. Sarat (pana la centura), DN 2 B Braila - Galati (de la str. M. Malaeru pana la APAM Prisma).

Tendinta este in continuare de a se realiza reduceri importante de energie electrica (aproximativ 20%) prin montarea unor dispozitive de reducere a puterii livrate lampilor din corpurile de iluminat, pe timp de noapte, in perioadele cand traficul pe arterele de circulatie din municipiu este redus.

Acest lucru necesita realizarea unui un studiu de fezabilitate privind eficienta montarii acestor dispozitive care reduc cantitatea de energie dar pastreaza, aceiasi parametri luminotehnici.

Analiza SWOT

2. OBIECTIVELE STRATEGICE DE DEZVOLTARE ALE SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE