Stingerea incendiilor la localitati

Stingerea incendiilor la localitati

Probleme:

I. Caracteristicile localitatilor

II. Caracteristicile incendiilor la localitati

III. Organizarea si desfasurarea actiunilor de interventie

IV. Exemple de incendii

I. Caracteristicile localitatilor

Localitatile sunt asezari care in afara gospodariilor cetatenesti grupeaza institutii si obiective economice cum sunt: asociatii agricole, ferme ale acestora, scoli, gradinite, dispensare, cinematografe, magazine, fabrici, uzine, etc. Toate gospodariile cetatenesti in afara caselor de locuit construite, in raport de zona geografica si traditiile locale, au alaturi si anexe gospodaresti.

Principalele anexe gospodaresti sunt: magaziile, surile, adaposturile pentru animale, cotetele si depozitele de furaje. Aceste anexe sunt constructii de gradul IV-V. rezistenta la foc, fiind executate din materiale combustibile si amplasate la mici distante de case si vecinatati. Obiectivele industriale, economice si social culturale sunt amplasate in spatii mai largi sau in afara localitatilor., unele in apropierea surselor de apa.

Localitatile au de obicei cateva strazi principale pietruite si strazi laterale (uliti) unele nepietruite si inaccesibile masinilor de lupta- in anotimpurile ploioase sau iarna.

Principalele surse de alimentare cu apa ale localitatilor in caz de incendiu sunt cele naturale (raurile, lacurile, baltile, iazurile, elesteiele, izvoarele cu debit mare) care au fost amenajate pentru a fi folosite in caz de incendiu (cai de acces, diguri, rampe de alimentare, puncte de alimentare pe timp de iarna).

In afara fantanilor au mai aparut si alte surse artificiale de apa care pe langa alte intrebuintari pot fi folosite pentru alimentare apa pentru incendiu (castele de apa si hidranti, bazine si rezervoare alimentate de pompe electrice din puturi de mare capacitate si chiar retele de alimentare cu apa prin conducte prevazute pe strazi cu hidranti.

II. Caracteristicile incendiilor

Complexitatea naturii obiectivelor aflate in localitati, a numeroaselor substante in majoritatea lor combustibile, creeaza un mare pericol de incendiu pentru localitatile rurale si urbane, in special pentru cele situate in zona de ses si pentru cele de munte, unde lemnul este elementul predominant in constructii.

Pericolul de incendiu mai este generat de existenta anexelor gospodaresti amplasate la distante foarte mici unele de altele si care in caz de incendiu contribuie la propagarea rapida a acestuia.

Datorita prezentei unor procese tehnologice periculoase, in obiectivele existente in localitati (mori, fabrici de furaje, tamplarii, etc.) pericolul de incendiu se amplifica.

La aceasta se adauga existenta curentilor de aer locali si a vanturilor predominante care pot contribui in mare masura la propagarea incendiilor.

In special incendiile izbucnite la gospodariile amplasate la piciorul pantei, prezinta mare pericol pentru restul constructiilor situate mai sus intrucat directia de deplasare a curentilor de aer este spre creasta dealului(muntelui). De exemplu: vezi incendiul din comuna Scheia - jud. Suceava.

In localitati incendiile se dezvolta cu viteza datorita prezentei multor materiale combustibile, propagandu-se pe suprafete mari in timp relativ scurt.

Dezvoltarea incendiilor este conditionata de anotimp si de conditiile meteo locale (vara propagarea incendiilor se face mai rapid decat iama).

Pe timpul arderii se dezvolta temperaturi mijlocii 800-1000 gr C.

Se degaja fum dens insotit de produsi ai arderilor incomplete(scantei).

In cazul arderilor de material lemnos (poduri, acoperisuri):

se aprind suprafete mari in timp relativ scurt,

se dezvolta temperaturi in jur de 700-800 gr C;

au loc arderi incomplete cu degajari mari de fum si gaze toxice.

Incendiile izbucnite in localitati creeaza situatii complexe intrucat in procesul de ardere se distrug fel de fel de materiale cu caracteristici diferite de ardere si comportare la foc. Pierderea capacitatilor importante a elementelor de constructie duce la prabusirea acestora mai ales cand in podurile constructiilor sunt depozitate cereale si alte materiale care contribuie la intensificarea arderilor.

Pe timpul arderii se formeaza tiraje datorita curentilor de aer ascendenti fapt ce favorizeaza propagarea incendiului si in alte directii decat cea initiala si schimbarea sensului curentilor. Scanteile si jaraticul sunt purtate de vant la mari distante, datorita vartejurilor ce se creeaza si acolo unde cad, dau nastere la noi focare si incendii de proportii.

Lipsa majoritatii cetatenilor valizi din localitati pe timpul anotimpului calduros, ingreuneaza localizarea si lichidarea incendiilor in faza incipienta, permite propagarea nestingherita a acestora, face interventia greoaie si uneori ineficace a serviciilor publice sau private de pompieri.

Exemplu : Incendiul izbucnit In comuna Mediesul Aurit - jud. Satu Mare s-a propagat nestingherit tocmai datorita absentei locuitorilor din comuna si a interventiei formatiei civile de pompieri, executata cu intarziere si cu efective reduse.  

Incendiile izbucnite in localitati pun in fata comandantului interventiei probleme deosebite si complexe cum sunt

distanta mare dintre subunitate si localitatea incendiata care determina deplasarea garzii de interventie ;

- existenta unor cai de acces impracticabile ingreuneaza deplasarea fortelor la incendiu;

-existenta unor surse de apa cu capacitate mica fapt care nu permite folosirea la maximum a intregii capacitati de lupta a masinilor din dotare, precum si situarea unor surse naturale la mari distante;

amplasarea la distante mici uneori chiar fara intervale a caselor, anexelor gospodaresti a furajelor, contribuie la propagarea cu mare repeziciune a incendiului si propagarea intr-un timp foarte scurt la un numar mare de gospodarii (exemplu: Huedin, Vladesti, Scheia);

existenta unui numar redus de servicii publice de pompieri dotate cu masini de lupta;

absenta din localitate a oamenilor si mijloacelor de tractiune, autocamioane, tractoare cu remorci, utilaje) impiedica folosirea in timp scurt a motopompelor;

lipsa mijloacelor tehnice de legatura intre unele localitati si subunitati de pompieri sau amplasarea lor la distante mari;

III. Organizarea si conducerea actiunilor de interventie

a) Substante stingatoare si mijloace de stingere

Principala substanta stingatoare folosita in majoritatea situatiilor este de regula apa.

In raport de materialul sau substanta care arde, substanta stingatoare se foloseste astfel:

- la incendiile izbucnite in locuinte cetatenesti sub forma jeturilor pulverizate, refulata pe tevi tip 'C' cu robinete si ajutaje pulverizatoare;

pentru lichidarea incendiilor de mici proportii unde ard lichide inflamabile, se va folosi spuma chimica sau mecanica refulata de stingatoare sau tevi generatoare de spuma;

la incendiile izbucnite la instalatiile electrice se vor folosi stingatoarele cu praf si bioxid de carbon sau l numai cu CO2;

incendiile de paie se sting cu jet de apa sub forma de ploaie refulata de tevi tip 'C' cu ajutaje pulverizatoare si cu robinet sau tip Turap;

incendiile la cereale se sting cu apa refulata de tevi tip 'B';

la incendiile din magazinele si depozitele comerciale se folosesc tevi tip 'C' cu robinet si ajutaje pulverizatoare. Fac exceptie incaperile cu marfuri din cauciuc si mase plastice in care se vor folosi tevi tip 'B';

b) Recunoasterea

Pe timpul recunoasterii comandantul interventiei este obligat sa stabileasca

locul, marimea si directia de propagare ale incendiului;

cladirile si constructiile amenintate de incendiu, in primul rand cele aflate in directia de propagare a incendiului;

numarul gospodariilor incendiate si pericolul ce-1 prezinta incendiul pentru localitate in raport cu gradul de combustibilitate a constructiilor;

daca s-a executat salvarea si evacuarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale ale cetatenilor din constructiile incendiate se cele din vecinatate;

daca s-au luat masuri de deconectare si scoatere de sub tensiune a instalatiilor de iluminat si forta;

daca s-au luat masuri de protectie a constructiilor aflate pe directia de propagare a incendiului prin acoperirea partilor combustibile cu prelate ude sau protectia acestora cu jeturi de apa pulverizata;

daca s-a organizat si instalat echipe de vanatori de scantei pe acest-constructii;

daca s-a localizat incendiul de catre SPPC, unde si cu ce mijloace;

daca au fost elemente in sprijinul SPPC ,din localitati vecine si alte forte din obiectivele din localitate si din Unitatile M.Ap.N. si M .A.I.;

directia si aliniamentele pe care se va realiza localizarea incendiului

- strazi, zone verzi etc.;

necesitatea executarii desfacerilor si demolarilor pe directia de propagare a incendiului, in scopul realizarii obstacolelor in fata incendiului;

c) Stingerea incendiilor

Alegerea directiei hotaratoare de actiune si a aliniamentului pe care trebuie sa se realizeze localizarea, constituie unul din elementele principale care duc la obtinerea succesului in actiunea de stingere.

Localizarea incendiului se realizeaza prin

- plasarea unui dispozitiv de localizare esalonat in adancime pe directia de propagare a incendiului la gospodariile invecinate;

realizarea pe aliniamentul gospodariilor cele mai periclitate, a zidurilor de apa obtinute prin incrucisarea jeturilor de apa;

- organizarea populatiei in echipe de vanatori de scantei si pentru evacuarea oamenilor, animalelor si bunurilor amenintate;

Succesul in actiunea de lichidare a incendiului este determinat de urmatorii factori

servicii publice de pompieri existente din obiectivele si localitatile vecine;

autocisternele intreprinderilor de gospodarire oraseneasca;

cimentrucurile apartinand santierelor de constructii;

vagoane cisterna cu apa, cand incendiile au izbucnit in apropierea garilor de cale ferata;

efective de militari din Unitatile si subunitatile M.Ap.N. si M.A.I. din apropiere, care vor fi folosite pentru evacuarea, paza bunurilor salvate, crearea intervalelor prin demolarea constructiilor combustibile, desfaceri, taieri etc.

rezerve de furtun, carburanti si lubrifianti, hrana calda pentru militari in cazul lucrului pe lunga durata;

mijloace de legatura (telefoane si statii radio);

Actiunea de stingere se va organiza pe sectoare de stingere in care se vor include si S.P.P.C. un rol important avand asigurarea continuitatii in alimentarea cu apa a masinilor de lupta.

Sectoarelor li se va repartiza suprafete mari delimitate de strazi, spatii verzi sau grupuri de gospodarii incendiate.

In scopul limitarii efectelor distrugatoare ale apei, cat si economisirea acesteia sefii sectoarelor de stingere vor folosi galetile stingator sau galetile de apa distribuindu-le in acest scop populatiei.

Comandantul interventiei trebuie sa organizeze in raport de conceptia sa tactica primirea fortelor in puncte de primire si dirijare a lor spre locurile stabilite cu ajutorul prin agentilor de circulatie.

Actiunea de lichidare incepe de pe aliniamentul pe care s-a realizat localizarea grupandu-se fortele si mijloacele in punctele cu arderea cea mai intensa si la obiectivele cele mai importante.

Comandantul interventiei trebuie sa realizeze dispozitivele de lupta in asa fel ca ele sa-i permita o dispunere circulara a tevilor, gruparea majoritatii fortelor si mijloacelor facandu-se insa pe directia hotaratoare de actiune.

In actiunea de stingere de regula, se va actiona cu tevi tip 'C' cu robinet si ajutaje pulverizatoare, folosindu-se apa cat mai rational, mai ales cand sursele de apa sun situate la distante mari.

In situatia cand actiunea de stingere se desfasoara in conditii de vant puternic, comandantul interventiei trebuie sa desemneze 1 -2 masini de lupta cu misiunea de patrulare pe directia propagarii incendiului cu misiunea de descoperire si lichidare imediata a noilor focare aparute ca urmare a transportului de scantei si jaratic la mari distante de locul izbucnirii incendiului.

Fiind vorba de incendii pe suprafete mari trebuie sa se realizeze legaturi in sectoarele de stingere prin agenti, fapt ce-i va permite sa cunoasca situatia reala de pe tot perimetrul incendiat sa primeasca rapoarte si sa transmita ordine.

Asistenta tehnica a masinilor de lupta si asigurarea necesarului de carburanti si lubrifianti se executa prin grija sefului de garaj si prin organizarea unei echipe de depanare cu soferii din tura libera.

Conditiile meteo grele: ploaie, lapovita, ninsoare, ger, etc. obliga comandantul interventiei sa manifeste o deosebita grija pentru asigurarea securitatii servantilor pe timpul lucrului, grija ce se manifesta prin;

asigurarea securitatii pe timpul lucrului la inaltime;

rulajul servantilor sefi de teava si toporasi si organizarea odihnei lor si asigurarea hranei si echipamentului in incaperi incalzite;

asigurarea hranei calde;

asigurarea dispozitivelor si utilajelor impotriva inghetului si altor deteriorari etc.;

La actiunile de interventie pe timp de noapte, comandantul interventiei trebuie sa asigure iluminatul prin folosirea A.Sp.F.G.I.

Succedarea cu repeziciune a situatiilor obliga comandantul interventiei sa execute permanent recunoasterea si in raport de schimbarile survenite in dezvoltarea incendiului sa execute manevra de forte si mijloace pe care sa le concentreze in punctele periculoase.

Concluzii si invataminte

Deversarea de produse petroliere pe albiile cursurilor de apa creeaza un permanent pericol de incendiu, mai ales in zonele populate, unde constructiile sunt foarte apropiate de malurile acestora.

Extinderea locuintelor si anexelor gospodaresti pana in imediata apropiere malurilor paraurilor si nerespectarea spatiilor de protectie, permite propagarea rapida a incendiului si extinderea lui catre cladirile de locuit.

Inexistenta surselor de alimentare cu apa sau situarea lor la distante mari genereaza o relativa marire a timpului de raspuns pentru lichidarea incendiului.

Concentrarea operativa si in numar necesar a fortelor asigura eficientizarea actiunilor de interventie, asigurand stingerea incendiului in scurt timp.

Organizarea actiunii de interventie pe sectoare asigura o coordonare eficienta a fortelor si o percepere a situatiei incendiului.

Folosirea in actul de comanda a mijloacelor de transmisiuni din dotare asigura o rapiditate in transmiterea ordinelor, precum si a datelor catre esaloanele superioare si ceilalti factori de decizie.

Cooperarea cu organele menite sa asigure ordinea in zona este imperios necesara, pentru evitarea panicii si calmarea populatiei.