Stingerea incendiilor la acoperisurile fara pod si cu mare suprafata

STINGEREA INCENDIILOR LA ACOPERISURILE FARA POD SI CU MARE SUPRAFATA

Probleme

Caracteristici constructive ale acoperisurilor fara pod si cu mare suprafata.

Particularitatile dezvoltarii incendiilor.

Organizarea si desfasurarea interventiei.

Caracteristicile constructive.

Acoperisurile sunt parti importante ale constructiei cladirilor. Ele pot fi plane sau cu una ori mai multe pante. Acoperisurile fara pod se intalnesc de regula la intreprinderi industriale, depozite, garaje, depouri de tramvaie, locomotive si troleibuze, hangare etc.

Cladirile la care se construiesc acoperisuri fara pod ocupa volume si suprafete mari, au inaltimi variabile (pana la 30 m si mai mult). Ca suprafata acoperisurile fara pod intr-o singura cladire ajung pana la cateva mii de mp.

In majoritatea cazurilor, acoperisurile fara pod se executa complet sau in cea mai mare parte din materiale de constructii incombustibile.

Acoperisurile pot fi plane sau boltite, cu luminatoare:

A    longitudinale

A    transversale

A    cu sau fara obstacole contra incendiilor.

Elementele de constructie portante ale acoperisurilor pot fi de trei feluri:

A    cu capriori si coarde ;

A    cu coarde ;

A    cu arce boltite (netede, cu nervuri sau bolti reticulare)

Ca elemente de constructie portante ale acoperisurilor fara pod se folosesc pe scara larga fermele din - segmenti metalici, care se sprijina pe zidurile portante principale si pe stalpii din beton armat. Acoperisurile sunt prevazute cu termoizolatie realizata prin:

podina simpla de stinghii sau scanduri

podina dubla si strat intermediar de aer.

In cadrul invelitorilor din carton asfaltat, stratul izolant este format din gudron sau smoala cu grosimea de 3 - 4 cm., si mai mult.

Punctele periculoase la acoperisurile constructiilor din punct de vedere al producerii incendiilor sunt:

astereala si elementele de sustinere ale acoperisurilor;

invelitoarea sau stratul hidroizolant. Cand este construita din materiale combustibile, incepand cu cladirile mai vechi, care o au din sita sau sindrila, iar la cele mai noi din cauza hidroizolatiei din gudron, carton asfaltat sau din rasini sintetice; aici incendiul odata izbucnit se poate dezvolta si propaga cu rapiditate.

Pentru imbunatatirea termoizolatiei, la cladirile moderne se aplica un strat cu grosimi variabile de la 3 - 7 cm din polistiren expandat.

2. Particularitatile dezvoltarii incendiilor

Incendiile izbucnite la acoperisuri se propaga cu repeziciune datorita :

A    abundentei de material lemnos uscat, sub forma elementelor de constructie;

A    prezentei instalatiilor de ventilatie;

A    lipsei compartimentarilor;

A    formarii tirajului de aer, favorizat de existenta lucarnelor si luminatoarelor.

In cazul acoperisurilor cu invelitori combustibile (paie, stuf, sindrila, sita, carton asfaltat, etc.) incendiul cuprinde cu repeziciune intreaga suprafata a acestora, iar in exterior se manifesta violent, cu flacari inalte si cu degajari masive de fum si gaze toxice.

Curentii de aer ascendenti ridica la mari inaltimi parti din elementele combustibile aprinse, scantei sau jeratec transportandu-le la distante mari, putand genera noi incendii.

La acoperisurile fara pod, situatiile mai deosebite ce se pot ivi sunt:

incendiul a izbucnit la acoperis (la elementele de constructie combustibile) si pericliteaza sectiile pe care le adaposteste acesta.

incendiul a izbucnit in sectie si pericliteaza acoperisul.

Cand acoperisul este montat pe ferme metalice, acesta datorita temperaturilor ridicate ce se dezvolta pe timpul incendiului, incep sa se flambeze, isi pierd capacitatea portanta si se prabusesc odata cu acoperisul pe care il sustin in interiorul constructiei, creand pericolul de accidentare si de producere a noi incendii.

In situatia in care cea care arde este hidroizolatia, incendiul se propaga cu repeziciune pe intreaga suprafata a acoperisului, ulterior patrunzand in masa combustibila, distrugand elementele portante si creand posibilitatea prabusirii acestora. Totodata smoala topita arde, si prin picurare, poate produce arsuri pe partile descoperite ale corpului servantilor sau poate genera noi focare de incendiu in locul unde cade.

Incendiile izbucnite in sectiile de productie au posibilitatea sa se propage si la elementele combustibile ale acoperisurilor, din cauza acumularii in partile superioare ale acestora a fumului si produsilor arderii incomplete supraincalziti, sau a dezvoltarii incendiului pe verticala, in cazul cand luminatoarele si lucarnele sunt deschise.

Organizarea si desfasurarea interventiei

Recunoasterea

Aprecierea locului incendiului si a proportiilor acestuia se poate face initial din exterior, dupa fum, flacara, locul de topire a zapezii (iarna) sau culoarea invelitorii din tabla.

Pentru recunoastere, se folosesc scarile interioare, scarile de incendiu sau autoscarile din dotarea pompierilor, acoperisurile constructiilor vecine, pe care se pot instala scari, etc.

Recunoasterea se executa pe una sau mai multe directii, de una sau mai multe, de una sau mai multe echipe, comandantul interventiei stabilind pentru fiecare echipa :

Itinerariul de parcurs ;

problemele de urmarit si cele care trebuie raportate ;

locul si ora intalnirii.

In echipa de recunoastere va fi cooptat obligatoriu un specialist din obiectiv.

Pe timpul recunoasterii se va stabili

locul izbucnirii incendiului, suprafata incendiata, si directiile probabile de propagare ale acestuia,

caracteristicile constructive ale elementelor de constructie ale acoperisului, precum si tipul invelitorii,

prezenta instalatiilor electrice, de iluminat si forta si a celor de ventilatie sub tensiune;

necesitatea deconectarii si opririi lor si posibilitatea efectuarii acestor operatii;

daca exista pericolul de prabusire a acoperisului, necesitatea si posibilitatile evacuarii materialelor din interiorul cladirii;

existenta lucarnelor si prezenta zidurilor contra incendiilor si posibilitatea folosirii lor drept aliniamente de atac a incendiului;

existenta scarilor de incendiu necesare realizarii dispozitivelor de interventie ;

necesitatea si locurile unde se vor executa deschideri in acoperis;

necesitatea realizarii obstacolelor contra incendiului, in vederea limitarii propagarii acestuia.

inaltimea acoperisului si posibilitatea actionarii cu tevile tip 'B', pentru refularea jeturilor de apa de pe scarile culisabile amplasate in interiorul cladirii;

caracteristicile proceselor tehnologice ce se desfasoara in sectia incendiata.

Echipa de recunoastere va incepe executarea recunoasterii initial din exterior, continuand apoi in interiorul cladirii, pe toate laturile constructiei, in toate incaperile, respectandu-se toate regulile si masurile de securitate.

Membrii echipei de recunoastere vor fi echipati cu aparate de respirat cu aer comprimat.

Substante stingatoare

Se va actiona cu jeturi de apa compacte, refulate prin tevi cu diametre mari   (tip 'B') sau autotunurile de stins incendii, care vor fi introduse direct in interiorul constructiilor cand acest lucru este posibil.

In cazul acoperisului din smoala, gudron si carton asfaltat (materiale ce au in compozitie produse petroliere) se pot folosii si spumele.

Stingerea

In cazul incendiilor la acoperisurile fara pod si cu mare suprafata, sectoarele de stingere se organizeaza astfel:

un sector in interiorul cladirii;

un sector pe acoperis, daca invelitoarea este combustibila.

Cand are loc propagarea rapida a incendiului, comandantul interventiei trebuie sa ia masura executarii unor interventii de siguranta prin taieri si demolari. La executarea acestor operatiuni, servantii trebuie atentionati sa nu demoleze elementele de sustinere ale acoperisului, intrucat prin acesta are loc pierderea capacitatii portante a elementelor de sustinere, fiind posibile prabusiri.

In acelasi timp, in paralel cu executarea operatiunilor de stingere, comandantul interventiei trebuie sa organizeze si evacuarea bunurilor materiale, a utilajelor si masinilor ce pot fi mutate. In cazul existentei unor masini grele se vor lua masuri de acoperire ale acestora cu prelate umede, ferindu-le in acest fel de efectul focului si al apei.

Cand acoperisul s-a prabusit partial, sectoarele de stingere se vor reorganiza astfel:

un sector de stingere pe acoperis cu misiunea de limitare a propagarii incendiului la portiunile neincendiate;

un sector in zona prabusirii, pentru localizarea si lichidarea noului focar. In acest sector, pentru stingere se vor folosi tevile tip 'B'' si tunurile de apa cu actiune din interior.

datorita temperaturilor ridicate, gudronul din componenta cartonului asfaltat se topeste si curge, putand provoca arsuri pe partile neprotejate ale servantilor si existand pericolul izbucnirii de noi incendii in locul de cadere.

Cand interventia se face in timp scurt, este posibil ca incendiul sa nu fi cuprins intreaga suprafata a acoperisului. In acest caz servantii se vor amplasa pe acoperis, astfel incat sa aiba in fata directia de propagare a incendiului.

Concomitent cu actiunea de stingere, se va lucra si la realizarea obstacolelor impotriva propagarii incendiilor.