Stingerea incendiilor la centrale si statii electrice

Stingerea incendiilor la centrale si statii electrice

Capitolele lectiei

I.   Caracteristicile constructive la centrale si statii electrice

II. Caracteristicile incendiilor la centralele si statii electrice

III.     Organizarea si desfasurarea interventiei

IV.    Exemple

I.  Caracteristice constructive si destinatia

Centrala electrica este un complex in care are loc producerea energiei

electrice sau producerea combinata de energie electrica si termica. Centralele electrice se clasifica dupa felul purtatorului de energie primara astfel:

- hidrocentrale,

- termocentrale,

- atomoelectrice,

- eolian electrice.

Centralele electrice se clasifica si dupa agentul motor, puterea instalata,

felul curentului electric, tensiunea electrica si frecventa.

Elementele componente ale centralei electrice reprezinta fiecare in parte agregate complexe. Principalele instalatii agregate ale centralelor termoelectrice sunt:

depozitul de carbune, podul rulant cu gratar, statia de sfaramare, sala cazonelor, cosul de fum, sala masinilor agregatul turbina-generator cu componentele sale, statia de pompe a apei de racire, camera de comanda, pasarela pentru cosuri, statia de distributie exterioara de 11O KV - 220KV, canalul cu plecarile liniilor de 11O KV, atelierul transformatoarelor, pavilionul administrativ .

Centrala atomoelectrica cuprinde 2 parti distincte

a) Reactorul nuclear in care energia atomica a combustibilului este transformata in energie termica.

b) A doua parte asemanatoare cu centrala termoelectrica in care energia termica este transformata in lucru mecanic si apoi in energie electrica.

Reactorul nuclear cu neutroni se compune din:

baze de combustibili nucleare

producatorul

reflectorul

canalele de racire

invelisul pentru protectie impotriva radiatiilor.

Partea de centrala termonucleara poate fi cu un singur circuit (turbina cu aburi) sau cu 2 circuite termice identice cu primul circuit.

II. Caracteristicile incendiilor

Pericolul de incendii la astfel de obiective este determinat cantitatile mari de combustibil solid sau lichid folosit pentru producerea energiei.

In cadrul acestor obiective se gasesc multe agregate umplute cu ulei, tuneluri si canale de cabluri care au legatura cu diferite incaperi adiacente unde incendiul se poate propaga cu repeziciune.

In sala cazanelor, in cazul scurgerii combustibilului lichid, incendiul poate cuprinde in timp foarte scurt suprafete mari, influentand direct asupra rezistentei stalpilor neprotejati ai cladirii si scheletului de sustinere a instalatiilor tehnologice.

Datorita actiunii caldurii elementele portante ale acoperisului salii cazanelor si ale masinilor se pot prabusi in numai 10 minute creand un mare pericol pentru toate incaperile centralelor electrice si ingreuneaza actiunea de stingere a incendiilor. Pericolul de incendiu in centralele electrice este cauzat si de posibilitatea producerii de scurtcircuite intre spirele bobinelor sau izolatiilor necorespunzatoare care pot aparea pe parcursul exploatarii agregatelor.

In canalele, tunelurile si podurile de cabluri, datorita scurtcircuitelor si supraincalzirii cablurilor si a locurilor de imbinare se pot produce incendii greu de observat si de stins. Un astfel de incendiu se poate propaga la tablourile electrice de forta,la relee de bloc si pe intreaga suprafata a canalului tehnologic aflat in subsolul centralei electrice.

In majoritatea incendiilor produse la centrale electrice are loc inundarea cu fum a incaperilor in care acestea au izbucnit precum si a incaperilor invecinate. Din aceasta cauza locul focarului se stabileste cu mare dificultate, de asemenea si directia de propagare a incendiului creand in acelasi timp greutati in asigurarea protectiei personalului de interventie. La toate acestea se adauga pericolul de electrocutare datorita folosirii jetului de apa sau de spuma in zona incendiului in cazul in care aparatele sau instalatiile nu au fost scoase de sub tensiune. Actiunea de stingere se va incepe dupa ce s-a primit confirmarea din partea personalului competent ca in zona incendiului si in cea incendiata curentul electric a fost intrerupt.

La hidrocentrale incendiile sunt mai rare si sunt mai putin complicate ele aparand la infasurarea de la bobinajul statorului.

Organizarea actiunii de stingere a incendiilor se va face cu sprijinul specialistilor si se va avea in vedere ca interventia are lor in conditiile existentei temperaturii ridicate, scurgerii de combustibil in apropierea suprafetelor fierbinti, unde pot crea un focar de incendiu si produce degajari de fum in cantitate mare care impiedica vizibilitatea atat pentru personalul obiectivului cat si pentru personalul garzii de interventie.

III. Stingerea incendiilor la termocentrale

Stingerea incendiilor la depozite de carbuni

La centralele electrice care functioneaza pe combustibil sold se pot produce incendii la depozitele de carbuni cat si la instalatiile de pulverizat praful de carbune .

Inainte de inceperea actiunii de stingere este necesar sa se stabileasca focarele de ardere, limitele acestora, dimensiunile gramezii de carbune in special inaltimea si pe ce suprafata se intinde cat si directia din care bate vantul. Dupa aceasta se trece la inundarea focarelor cu tevi perforate tip lance care se introduc in gramada de carbuni incendiata, daca nu se dispune de asemenea tevi se fac gropi in gramezile de carbuni de aprox.. 0,5 m adancime si 0,5m latime la l,50m distanta una.

In aceste gropi se introduce apa amestecata cu argila (cenusie) in proportie de 5-6%. Apa patrunde in gramada racind si stingand carbunii aprinsi iar argila opreste accesul aburului si impiedica aprinderea acestora datorita invelisului care se formeaza.

In situatia in care emulsia de apa - argila nu poate fi pregatita se stropesc cu cantitati mari de apa fie prin tevile perforate, fie direct in groapa. Dupa efectuarea acestor operatii gramezile se desfac, se intind iar carbunii se stropesc cu apa. Rezultate bune se obtin si prin metoda izolarii focarelor de ardere. Acest scop se sapa in gramada de carbune u sant lat de l,50-2,00m pana la nivelul terenului si la 3-4m distanta de la limitele focarului ascuns. Dupa aceea se evacueaza carbunii aprinsi si se aseaza straturi de cea. 0,50m pe platformele de rezerva sau alte spatii libere unde se sting prin stropire cu apa.

Pe timpul operatiilor de stingere trebuiesc luate masuri de protectie a personalului folosindu-se costume de protectie si aparate autonome de respirat.

O metoda folosita la gramezile inalte de silozuri de carbune este metoda intreruperii complete a accesului de aer spre focarele de ardere ,acolo unde este posibil, combinata cu racirea carbunelui. Pentru stingerea focarelor de masa se mai poate folosi bioxid de carbon sau azot care se introduc la partea de jos.

2. Stingerea incendiilor de praf de carbune la instalatiile de pulverizare

Caracteristicile unui astfel de incendiu consta in existenta unor focare

ascunse a caror depistare necesita multa precautie si raspundere.

La deschiderea clapetelor si a usilor instalatiilor, la scoaterea capacelor de la gurile de vizitare este necesar sa se umble cu multa atentie, iar persoanele respective trebuiesc imbracate cu costume de protectie corespunzatoare.

Pentru a se impiedica formarea curentilor de aer este necesar sa se inchida usile si ferestrele care dau in aer liber.

Conductele de evacuare a prafului nu se vor deschide niciodata la ambele capete deoarece formeaza un tiraj puternic. Praful de carbune se stinge cu apa pulverizata de jos in sus deoarece folosirea inversa ar putea provoca caderea unor bulgari in focarele existente si ar produce arderi instantanee.

3.Stingerea incendiilor de combustibil lichid

Incendiile izbucnite la scurgerile de pacura se sting prin acoperire cu nisip, cu pamant, incepand de la margine sau cu stingatoare cu spuma. Lichidul incendiat care se scurge din conducta se stinge cu jet de apa pulverizat si cu spuma. Pentru stingerea incendiilor izbucnite la rezervoare cu combustibil lichid se iau masuri de racire a rezervorului aprins si a celor incendiate. Se vor lua toate masurile de securitate pe timpul operatiilor de stingere deoarece produsele petroliere negre sunt expuse fierberii si eruptiei. Se aplica procedeele de stingere pentru stingerea incendiilor la rezervoare de produse petroliere.

4. Stingerea incendiilor de gaze

Gazele emanate intr-un spatiu inchis ard fara pericol de explozie daca datorita unei anumite surse se aprind in momentul scurgerii. Aparitia unei surse de aprindere dupa un anumit timp de la scurgerea lor poate provoca o explozie deoarece este posibil sa se formeze amestecuri explozive.

Intreruperea procesului de ardere se realizeaza imediat prin oprirea alimentarii cu gaze, manevrand in acest scop vana sau ventilele de inchidere.

Pentru intreruperea procesului de ardere se folosesc jeturi de apa pulverizata sau pulberi stingatoare.

5. Stingerea incendiilor in sala masinilor

Pentru stingerea incendiilor in faza lor incipienta, la generatoarele de curent se prevad instalatii automate de stingere cu bioxid de carbon sau cu apa pulverizata care se monteaza in incaperi rezistente la foc.

Stingerea unui incendiu la excitratice se poate face cu stingatoare manuale cu pulberi sau bioxid de carbon.

Este interzisa folosirea nisipului pentru stingerea incendiilor de la cazane la generatoare sau excitratice, deoarece acesta venind in contact cu partile mobile ale generatorului, le deterioreaza si le scoate din functie.

Centralele moderne sunt echipate cu instalatii fixe de stingere cu bioxid de carbon care pot fi injectate in carcasa generatorului.

Bioxidul de carbon impiedica propagarea incendiului in generator incepand de la o concentratie 20%. Pentru lichidarea completa a incendiului este nevoie de 1 Kg bioxid de carbon pe m³ aer.

Bateriile de bioxid de carbon trebuiesc declansate imediat pentru ca in carcasa generatorului sa se formeze o concentratie de 55-60%CO2. Stingerea incendiilor cu bioxid de carbon este dificila la generatoarele electrice cu racire in circuit deschis.

Incendiile greu de stins si cu consecinte grave sunt cele declansate la instalatiile si recipiente de ulei.

Scurgerile de ulei pe pardoseala salii masinilor favorizeaza propagarea incendiului situatia devenind foarte critica atunci cand uleiul intra in tunelul de cabluri.

Interventia este ingreunata si de fumul care umple intreaga sala a masinilor, intr-un asemenea caz incendiul poate sa distruga turbinele generatoarelor electrice si agregatelor din imprejurimi. La astfel de incendii recunoasterea se va executa foarte amanuntit in incaperile cu tablouri de comanda, tablouri de grup relee, care se afla in apropierea locului incendiului.

Pentru stingerea focarelor de ardere provocate de scurgerea uleiului   se va folosi spuma sau apa pulverizata,iar in vederea impiedicarii propagarii incendiului in canalele de cabluri se va introduce o spuma cu coeficient mare de infoiere in spatiul de sub generatoare, in paralel cu actiunea de stingere se vor proteja rezervoarele de ulei din sala turbinelor si se vor lua masuri pentru inlaturarea scurgerilor de ulei in canale si tuneluri de cabluri. Unde este posibil se va trece la evacuarea uleiurilor din rezervoare.

Cuvele si elementele componente ale circuitelor de ulei se protejeaza cu spuma medie sau usoara.

La actiunea de stingere a incendiului la centralele electrice se vor lua toate masurile pentru ca incendiul sa nu se propage la camera de comanda.

La stingerea incendiilor izbucnite in salile de cazane si de masini comandantul interventiei este obligat sa asigure:

organizarea actiunii de stingere cu sprijinul specialistilor din obiectiv

intreruperea scurgerii de ulei in apropierea suprafetelor fierbinti care pot crea noi focare de incendiu ce pot genera degajarii de fum ce impiedica vizibilitatea;

oprirea agregatelor avariate sau periclitate, inchiderea circuitelor de ulei, a conductelor si canalelor de ventilatie. Actiunea de stingere a incendiului va incepe numai dupa ce se confirma de catre personalul competent ca in zona incendiului sau in zona invecinata a fost intrerupt curentul electric;

introducerea de spuma usoara in spatiul de sub generator pentru lichidarea focarelor de ardere a uleiurilor, impiedicand propagarea incendiului in canalele de cabluri;

protejarea rezervoarelor de ulei din sala turbinelor si luarea de masuri pentru inlaturarea scurgerii uleiului in canale si tunele de cabluri;

evacuarea rapida a uleiului din rezervoare (unde este posibil);

recunoasterea amanuntita si permanenta a incaperilor cu tablouri de comanda, tablouri de grup, releu, din apropierea locului incendiului, in vederea preintampinarii propagarii acestuia prin intermediul tunelului de cabluri si a declansarii unor noi focare;

- evacuarea in timp util a hidrogenului din instalatia de racire a generatoarelor cu ajutorul instalatiilor de bioxid de carbon si a buteliilor de hidrogen existente in statie;

- introducerea apei in interiorul turbogeneratoarelor si hidrogeneratoarelor racite cu aer prin deschiderile existente sau prin furtunuri racordate la dispozitive de cuplare.

IV. Stingerea incendiilor la partea electrica a centralelor

In cadrul unei centrale electrice pot sa apara incendii la instalatiile de joasa tensiune si la cele de inalta tensiune.

Stingerea incendiilor in zona instalatiilor de joasa tensiune

Stingerea incendiilor la astfel de instalatii trebuie inceputa imediat,

cu luarea tuturor masurilor de protectie impotriva electrocutarii tinandu-se seama ca pana la 1000V distanta minima de interventie cu un jet pulverizat sa fie de cel putin 1 m, iar la jet compact pana la 12mm diametru, de cel putin 3m. Scoaterea acestor instalatii de sub tensiune este necesara si se recomanda a fi facuta numai de personalul autorizat al obiectivului.

Conductorii sub tensiune pot fi taiati, pui la pamant sau scurtcircuitati provizoriu atunci cand nu exista o alta posibilitate de scoatere de sub tensiune.

In instalatiile de producere si distribuire a curentului electric daca este posibil in caz de necesitate vor scoate de sub tensiune numai partile si componentele electrice afectate de incendiu.

In principiu trebuie sa se deconecteze cat mai putine instalatii, deoarece unele pot prezenta importanta in caz de incendiu cum ar fi instalatiile tip sprinkler, dispozitive pentru perdele de apa, ascensoare sau usi actionate electric care trebuiesc mentinute in stare de functionare.

In incaperile de exploatare cu pericol de explozie deconectarea se face numai de comun acord cu conducerea obiectivului deoarece prin deconectarea mijloacelor electrice de exploatare pot apare eventual pericole de incendii si explozii.

In apropierea conductoarelor libere se va pastra o distanta de cel putin 1 m daca nu se dovedeste ca au fost scoase din tensiune.

Ca substante stingatoare se pot folosi: bioxid de carbon, hidrocarburi halogenate, apa in mod deosebit pulverizata.

Stingerea incendiilor la instalatii de inalta tensiune

Incendii pot izbucni sau cuprinde conductoare libere de inalta tensiune pentru alimentarea cu energie electrica si conductoarele pentru transportul acestei energii.

Deoarece conductoarele , prezinta un pericol deosebit de electrocutare pentru fortele de interventie va trebui sa fie respectate anumite masuri privind respectarea distantelor de siguranta fata de conductorii electrici,care sunt date in tabelul de mai jos:

Pulberi stingatoare

pentru incendiu flacara   13m

pentru incendii de metale   1m

pentru incendii mocnite 1m

La ajutajele cu diametrul de peste 12 mm, distanta minima creste pentru fiecare milimetru in plus 0,50m.

Trebuie avut in vedere faptul ca conductoarele libere avariate pe timpul incendiului cazute la sol pot prezenta pericol in zona tensiunii de jos.

Instalatiile de inalta tensiune nu pot fi scoase de sub tensiune prin legare la pamant sau scurtcircuitare pentru ca aceste masuri prezinta pericol pentru personalul de interventie.

Substantele stingatoare sunt apa si spuma cu coeficient mediu de infoiere. Se utilizeaza jeturi compacte si pulverizate daca nu se poate opri tensiunea si atunci cand tensiunea in instalatie nu depaseste 110KV. in acest caz este necesar ca teava de refulare sa fie pusa la pamant.

Personalul de interventie trebuie sa lucreze echipat cu manusi si cizme de cauciuc.

3. Stingerea incendiilor la statiile electrice

Statiile electrice dispun de cele mai diverse instalatii electrice a caror tensiune in exploatare este cunoscuta numai de personalul de specialitate a centralei.

In aceste centrale accesul este permis numai in prezenta persoanelor de specialitate.

Transformatoarele existente in centrala sunt prevazute cu instalatii de racire cu apa pulverizata, bioxid de carbon, azot.

Instalatia electrica cuprinsa de incendiu trebuie scoasa automat de sub tensiune obligatie ce o are personalul de deservire pana la sosirea pompierilor.

Actiunea de stingere va incepe cu acordul conducerii intreprinderii sau specialistilor.

Pentru prevenirea explodarii cuvei transformarii cu continut mare de ulei se va evacua uleiul in bazinul de retinere special amenajat, iar daca este neincapator se vor realiza diguri de protectie. Dupa evacuarea uleiului focarele de incendiu se vor lichida prin umplerea lor cu spuma, apa, azot sau bioxid de carbon.

Debutul de spuma este recomandabil sa fie 0,15-0,20 1/5 m sau daca stingerea se face cu apa pulverizata de 0,30-0,401/min.

4.Stingerea incendiilor in tunele si canale de cabluri

Aceste incendii provoaca pagube insemnate.

Particularitatile unor astfel de incendii constau in umplerea cu fum dens a tunelurilor si canalelor de cabluri a incaperilor si imposibilitatea scoaterii de sub tensiune a tuturor cablurilor.

Invelisul de izolare a cablurilor cuprinse de incendiu poate sa ajunga la cateva zeci de tone. Dezvoltarea incendiului depinde in primul rand de volumul de cabluri ,de modul de pozitionare, de vechimea si calitatea lor, de natura materialului izolator.

O propagare extrem de rapida a incendiului se produce atunci cand in canalele de cabluri se gasesc urme de ulei, praf de carbuni sau alte materiale combustibile sau se creeaza tiraje.

In aceste tuneluri si canaluri se prevad instalatii de apa pulverizata. Trebuie avut in vedere ca patrunderea si inaintarea servantilor in canalurile de cabluri, inundate de fum nu sunt de regula posibile intotdeauna nici chiar cu aparate izolante: deoarece ochelarii de la aparatul de respirat  se acopera repede cu fum de policlorura de vinil sau de gudron rezultat in urma arderii. Incepand de la 200°C sub efectul caldurii PVC degaja acid clorhidric care este deosebit de toxic pentru organism.

Recunoasterea se va executa de personalul garzii de interventie si de specialisti si se va urmari:

locul incendiului, proportiile acestuia, directiile de propagare, localizare

situatia scoaterii de sub tensiune a cablurilor electrice

situatia de punere in functiune a instalatiilor de ventilatie

pericolul de intoxicatie si electrocutare pentru oameni, cai de salvare

situatia punerii in functiune a instalatiilor fixe de stingere

posibilitatea si eficacitatea folosirii substantelor stingatoare

sursele existente de alimentare cu apa.

La semnalizarea unui inceput de incendiu la centrala de semnalizare trebuiesc puse imediat in functiune instalatiile de stingere cu apa pulverizata sau/ bioxid de carbon.

Comandantul interventiei va organiza sectoare de stingere in podurile, tunelurile, canalele, subsolurile de cablu incendiate si sectoarele de localizare si supraveghere in zonele invecinate. Numarul de sectoare depinde de suprafata incendiata, cantitatile de cabluri si alte instalatii afectate.

Sefii de teava vor actiona asupra paturilor si stelajelor pentru cabluri,cu apa pulverizata prin tevi tip C pentru protectie si racire.

Pentru stingerea incendiilor se va actiona cu apa pulverizata (tevi B si C), spuma cu coeficient mare de infoiere iar la nevoie pulberi stingatoare.

Incendiile in canalele si tunelurile de cabluri se vor stinge si cu spuma usoara sau pulberi stingatoare introduse prin deschiderile din planseu sau prin caile de vizitare ale tunelurilor de cabluri.

In tunel spuma refulata avanseaza numai in cazul in care in sensul de inaintare a ei va asigura evacuarea prin deschideri a aerului si produselor de ardere.

Electrocutarea este un accident destul de frecvent care poate pune in pericol viata servantilor. Ea se produce de cele mai multe ori din neatentie sau din ignoranta. Electrocutarea depinde de mai multi factori, intre care intensitatea curentului, frecventa acestuia, felul curentului, rezistenta electrica a pielii.

Trebuie avut in vedere ca banalul curent electric casnic (TA 220V 50Hz) este foarte periculos acesta producand tenatizarea muschiului cardiac si stop cardio-respirator.

Atunci cand se utilizeaza o substanta stingatoare buna conducatoare de electricitate in jet apare un curent de scurgere Isc care se ramifica in doua Io si Ip se scurge la pamant prin rezistenta RP a de lichid din conducta de stingere si rezistenta de trecere la pamant Rtr a sefului de teava.

Cazul cel mai nefavorabil care trebuie considerat aici exclusiv apare cand Io=0 si 1= Isc

Incaltamintea uscata cu talpa de piele are o rezistenta foarte mare de mai multi ohmi, din contra incaltamintea umeda are sub ohm. Limita curentului de scurgere va fi acea practic data de rezistenta R.S.C. a jetului.

Locurile de curent pana la 300mA pe perioade scurte nu prezinta pericole pentru sanatate.

Intre masurile de prevenire a electrocutarii amintim:

scoaterea imobilului sau utilajului / sectiei industriale de sub tensiune;

identificarea conducatorilor de curent electric rupti sau cazuti la pamant si neutralizarea acestora.

Masuri de prim ajutor in cazul electrocutarii:

punerea victimei in contact cu un corp electroizolant masiv in vederea scurgerii electricitatii statice acumulate;

scoaterea victimei de sub contactul cu sursa electrica folosind echipamentul de protectie;

acordarea de prim ajutor in caz de arsuri;

aplicarea masurilor de resuscitare cardio-respiratorii ce se mpun.

INCENDIUL IZBUCNIT LA CANALUL DE CABLURI ELECTRICE DE LA COMBINATUL DE FIBRE ARTIFICIALE BRAILA

Date generale

Combinatul de fibre artificiale (C.F.A.) Braila se afla pe platforma chimica Chiscani, la cea 10 km sud-vest de municipiul Braila, pe soseaua nationala Braila-Slobozia.

Alimentarea cu energie electrica a C F.A. s? face de la CET-2 C.C.H., racordata la sistemul energetic national, prin 24 cabluri electrice de 6 kV tip ACHPB, mufate ACy ABy. Pozarea cablurilor este facuta peraslele metalice, intr-un canal de cabluri de 905 prin lungime de la iesirea din CET-2 pana la intrarea in statia nr. 1 de 6 kV. Latimea si inaltimea canalului de cabluri variaza pe cele 9 sectiuni, in prima portiune fiind de 3,15X2,50 m, iar in celelalte sectiuni de 2,20>-2,0G m. Canalul de cabluri are practicat in partea superioara 19 guri de vizitare cu dimensiuni de 800X800 mm, amplasate la distanta medie de 50 m una de cealalta.

Pe portiunea producerii incendiului erau practicate 5 guri de vizitare, la distante variabile, intre 10 si 30 m.

Canalul de cabluri a fost construit in anul 1962, din beton, si este amplasat in vecinatatea canalului tehnologic de ape acide, de care este despartit printr-un perete din beton. Cablurile electrice din canal au protectie la supracurent si scurtcircuit in ambele capete si sint in manta de plumb si banda de otel, amplasate pe rastele, conform schitei. Lungimea totala a cablurilor electrice pozate in interiorul canalului este de 21 km.

Actiunea de interventie

La ora 10,45, Compania a 2-a de pompieri Braila a fost anuntata de izbucnirea incendiului in canalul de cabluri electrice de 6 kV, pe traseul CET-2 - Fabrica de celofibra, in dreptul baii de filaj.

Comandantul garzii de interventie a hotarat deplasarea la locul incendiului cu toate fortele.

Dispeceratul unitatii a fost anuntat despre incendiu la ora 10,46, imediat raportandu-se comandantului de grup. care a hotarat sa se deplaseze urgent la locul interventiei impreuna cu loctiitorul pentru prevenire si comandantul Companiei a 2-a de pompieri Braila, care se afla la grup pentru comunicari de ordine.

Garda de interventie a parcurs distanta de 2 cm in 4 minute si a ajuns la locul interventiei la ora 10,50. Odata cu sosirea fortelor companiei a sosit la locul interventiei si f.c.p. a obiectivului, care a parcurs distanta de 1500 m in cea 3 minute.

In urma recunoasterii, comandantul garzii de interventie a hotarat sa se intervina cu 2 pistoale cu praf, a solicitat specialistilor prezenti la locui interventiei sa verifice daca mai exista tensiune pe cablurile din canal, pregatind interventia cu spuma si apa pulverizata.

La ora 11,00 a sosit la locul interventiei comandantul grupului, oare a aprobat masurile luate de comandantul garzii de interventie, a preluat conducerea actiunii de stingere si a constituit grupa operativa formata din cadre militare si specialisti din obiectiv.

In plus, a luat urmatoarele masuri :

verificarea de catre specialisti a scoaterii de sub tensiune a canalului de cabluri ;

executarea pregatirilor pentru lucrul cu apa pulverizata ;

pregatirea a doua grupe pentru interventia in canal prin gurile de vizitare : prima grupa, compusa dintr-un ofiter, un militar in termen si un electrician, prin partea de est; a doua grupa, compusa dintr-un

subofiter, un militar in termen, un alt electrician, precum si un pompier din f.c.p. a obiectivului, prin partea de vest ;

constituirea unei comisii de specialisti formata din cadre de conducere din combinat si organe ale Ministerului de Interne pentru cercetarea cauzelor si imprejurarilor producerii evenimentului si stabilirea masurilor ce trebuie luate pentru limitarea urmarilor incendiului (coordonata de directorul tehnic al C.F.A.) ;

pregatirea materialelor si substantelor de rezerva necesare pentru lichidarea incendiului, precum si a unor grupe de militari pentru inlocuirea celor ce au actionat la stingere ;

formarea de catre seful statiei electrice a doua echipe de electricieni care sa intre in canal prin gurile de vizitare, aflate la extremitatile compartimentului, cu misiunea de supraveghere a cablurilor.

Datorita bunei conlucrari a fortelor de stingere cu specialistii si cu factorii de conducere la locul interventiei, precum si a executarii operative a ordinelor primite, s-a reusit ca la ora 11,30 incendiul sa fie localizat, iar la ora 12,45 lichidat.

A iesit in evidenta actiunea grupelor de interventie conduse de lt. Baciu Ionel si plt. Lucan Vasile, care au dat dovada de curaj, darzenie, rezistenta fizica, calitati morale si de lupta deosebite, de un inalt spirit de sacrificiu, o buna cunoastere a caracteristicilor incendiilor de acest fel si manuirea mijloacelor de protectie, reusind sa localizeze si sa lichideze operativ dezvoltarea incendiul vii la cabluri. Nu trebuie neglijat nici spiritul de daruire, de curaj si barbatie ale membrilor f.c.p. a obiectivului, de un real folos in aceasta actiune.

Dupa lichidarea incendiului a ramas in supraveghere 1 APCT din dotarea f.c.p. a obiectivului, iar echipele constituite la ordinul comandantului stingerii au trecut la inlaturarea urmarilor evenimentului.

Concluzii si invataminte

In urma cercetarii amanuntite a avariei urmata de incendiu la canalul de cabluri de 6 kV din cadrul C.F.A. Braila din 13.11.1984, a reiesit o serie de concluzii si invataminte.

Astfel, in situatia cunoasterii existentei unei stari de pericol evidente in anumite obiective trebuie actionat cu mai multa fermitate pentru informarea organelor superioare despre aceasta, in sensul de a se obtine aprobarea masurilor de protectie solicitate.

Se pune din nou in evidenta necesitatea prevederii de dopuri ignifuge si a separarilor antifoc pe fluxul de cabluri electrice in interiorul canalelor, tunelurilor si puturilor de cabluri, care, in cazul evenimentului descris mai sus, au avut un rol decisiv in oprirea inaintarii arderii cablurilor. In situatia tergiversarii realizarii masurilor de protectie solicitate, se impune realizarea de dopuri ignifuge pe fluxurile de cabluri la distante mai mici decat cele prevazute in normele de specialitate, precum si adoptarea unor masuri suplimentare pentru diminuarea consecintelor.

Conducerile obiectivelor, comisiile tehnice de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa urmareasca modul de executare a controlului in gospodariile de cabluri si sa ia masuri imediate pentru inlaturarea oricaror stari de pericol constatate.

Consideram ca atat conducerea combinatului, cat si comisia tehnica de prevenire si stingere a incendiilor au acordat atentie starii de pericol mentinute de uzura avansata a cablurilor si au facut demersuri la forurile in drept pentru inlaturarea ei, de asemenea, au luat masuri suplimentare pentru limitarea urmarilor avariilor .produse prin scurtcircuitare;- cablurilor electrice sau a mansoanelor de imbinare.

Se constata - ca o caracteristica a canalului de cabluri de la C.F.A. - ca avariile au aparut in perioada rece, decembrie-februarie, cand normal functionarea instalatiei este avantajata de temperatura scazuta.

Cat priveste stingerea incendiului, a fost inca o data reliefata aplicarea principiului tactic de conducere unitara a interventiei, folosirea specialistilor la stingere, a tuturor masurilor si mijloacelor de protectie.

La asemenea interventii este necesar sa se efectueze mai intai verificari pentru stabilirea cu  siguranta a intreruperii tensiunii in cabluri de catre specialisti si numai dupa aceasta sa se actioneze in interiorul canalului de cabluri, evitandu-se, astfel, accidentarea celor ce lucreaza la stingere.