Stingerea incendiilor la depozite de marfuri si magazine comerciale

Stingerea incendiilor la depozite de marfuri si magazine comerciale

Capitole:

I. Caracteristici constructive si destinatia cladirilor

II. Caracteristicile incendiilor

III. Organizarea si desfasurarea interventiei

IV. Exemple de incendii

Mai intotdeauna incendiile izbucnite la depozitele de marfuri si magazinele comerciale si alimentare au produs pierderi destul de mari.

Deseori la depozite si magazine, pe o suprafata relativ redusa se concentreaza valori materiale mari care pe timpul incendiului sunt expuse distrugerii sau degradarii din cauza incendiului si a refularii unei mari cantitati de apa pe timpul interventiei.

Cladirile magazinelor adapostesc in incinta lor sali de comert, de prezentare si expunere, incaperi pentru primire, pastrare si pregatire a marfurilor pentru vanzare, incaperi auxiliare si tehnice (camere de ventilatie, sectii de masini, tablouri electrice, instalatii de incalzit, etc.), incaperi administrative si grupuri sociale. Suprafata magazinelor si incaperilor pentru pregatirea marfurilor de vanzare, in multe cazuri se apropie de suprafata salilor de comert, mai ales la magazinele de mobila, produse chimice si de vopsitorie.

Sarcina termica din magazinele comerciale se ridica pana la 100kgf/m , iar incaperile de depozitare a diferitelor marfuri depaseste de 2-3 ori valoarea indicata.

La unele magazine mari, cu mai multe caturi pot sa existe etape alternative pentru comert si servicii publice.

Depozitele de materiale ale intreprinderilor comerciale si industriale de cele mai multe ori, se amenajeaza in cladiri separate cu unul sau mai multe niveluri, deseori in constructii necorespunzatoare din punct de vedere constructiv. Sunt cazuri cand depozitele de marfuri se organizeaza in subsolul magazinelor si subsolul cladirilor de locuinte, in constructii vechi combustibile, fara cai de acces corespunzatoare, situatie care ingreuneaza actiunea de interventie in caz de incendiu.

Marfurile se pastreaza in depozite pe rafturi de metal sau lemn, iar unele dintre ele in baloturi si rulouri.

Pe timpul producerii incendiului in magazine si depozite pot sa se distruga diferite categorii de produse, inclusiv materiale sintetice, ale caror ardere si descompunere termica, in majoritatea cazurilor sunt insotite de o formare abundenta de fum si degajare de gaze toxice.

Propagarea incendiului si ridicarea temperaturii la incendiile de materiale sintetice (fibre sintetice etc.) se face foarte rapid si cu degajare de fum dens.

Constructiile metalice ale unor depozite deasupra focarelor de ardere se pot prabusii in timp de 20 min.

Recunoasterea operativa a incendiului si punerea in functiune a tevilor la incendiile izbucnite la depozite si de multe ori la magazine necesita, deseori, sa se sparga usile, sistemele de incuietori, gratii masive metalice sau usile cu inchidere automata.

Probleme ce se urmaresc la recunoastere

Pentru organizarea in bune conditii a stingerii incendiilor izbucnite la depozite si magazine comerciale este necesar sa se stabileasca:

- caracteristicile constructive ale depozitului;

- stabilirea numarului de persoane existente in depozit si principalele cai de salvare  a lor;

mijloacele si metodele potrivite pentru aceasta operatie;

natura, cantitatea, ordinea de asezare si caracteristicile materialelor depozitate;

proportiile si directiile principale de propagare a incendiului;

pericolul de explozie si intoxicare pentru oameni;

posibilitatile de descompunere termica a marfurilor cuprinse de incendiu si raspandire a fumului si gazelor toxice

ce anume arde si ce marfuri periculoase se mai gasesc in zona expusa;

necesitatea evacuarii materialelor neicendiate, locul de depozitare a lor
si modul de aducere la indeplinire a acestei actiunii;

necesitatea desfacerii si demolarii unor elemente de constructii;

conditiile care favorizeaza si cele care ingreuneaza actiunea de

stingere;

existenta si amplasarea ascensoarelor si persoanelor imobilizate in acestea;

- caile de acces care se pot utiliza pentru evacuarea persoanelor si bunurilor materiale;

necesitatea si posibilitatea practicarii unor deschideri pentru patrunderea in cladire in vederea salvarii persoanelor si bunurilor materiale ca si a introducerii tevilor de refulare destinate stingerii incendiilor;

verificarea in subsoluri si in podul constructiei daca exista sau nu depozitate marfuri;

intreruperea curentului electric, -

- surse de apa disponibile, distantele pana la acestea;

fortele si mijloacele necesare pentru stingere, caile de introducere a lor in dispozitivele de stingere;

substantele stingatoare cele mai indicate in raport cu materialele combustibile existente in interior.

Toate aceste probleme trebuie avute in vedere la intocmirea planurilor de interventie,. O buna parte din aceste necesitati se au in vedere si la organizarea prevenirii si stingerii incendiilor de pe locul de munca.

La intocmirea planurilor de aparare, de interventie, printre altele, trebuie avute in vedere studierea si cuprinderea, in actiunile de interventie a constructiilor si partilor de constructie portante (grinzi, stalpi etc.), protejarea tocurilor si deschiderilor (usi, clape etc.), protectia scarilor si scarilor rulante impotriva propagarii incendiului, protectia obiectelor vecine aflate in apropierea incaperilor de depozitare ale magazinelor universale.

Evacuarea persoanelor din magazinele universale sau sapermarketuri.

Numarul mare de persoane din magazinele universale in caz de incendiu, obliga la luarea unor masuri speciale pentru evacuarea in bune conditii a personalului din interior. Din cercetarile efectuate in unele tari, a reiesit ca la magazinele universale, la intrarea si iesirea persoanelor se produc timpi critici.

La magazinele universale cu scari rulante, fluxul de persoane catre etaje se scurge exclusiv pe acestea, casele scarilor si ascensoarele de persoane fiind putin folosite.

In caz de evacuare scarile sunt scoase din functiune, iar in noile magazinele universale sunt blocate. Persoanele care au ajuns la etajele magazinului folosind scari rulante, vor incerca sa paraseasca magazinul pe aceleasi cai, astfel incat se poate ajunge la aglomerari in fata scarilor rulante.

Pentru asigurarea evacuarii intr-un timp scurt trebuie sa se evite incrucisarea cailor principale pentru a se inlatura concentratia de persoane prin congruenta fluxurilor din directii diferite, caile principale de circulatie.

De asemenea, trebuie efectuata marcarea vizibila a iesirilor si a casei scarilor. Inscriptiile obisnuite din comert, pentru iesiri, au in general o eficienta functionala relativ redusa in conditii normale. Daca se efectueaza o evacuare in conditii de pericol, cand se produce o degajare puternica de fum si se ia in consideratie inaltimea stelajelor de marfuri de aproximativ 2m si materialele decorative existente in magazinele universale inscriptiile amintite mai inainte nu-si mai indeplinesc functionalitatea. De aceea este necesar sa se foloseasca indicatoare din materiale luminiscente.

Prin iluminatul iesirilor de evacuare se asigura orientarea fluxului de persoane care se scurge in mod corespunzator.

Pentru asigurarea unei evacuari rapide a oamenilor din cladiri, tinand cont de vitezele diferite de deplasare pe caile de acces si scari este necesar ca latimea usilor de la casa scarii de la etaje sa corespunda cu latimea utila a treptelor.

Realizarea evacuarii dupa un plan bine stabilit impune asigurarea unor posibilitati tehnice. Personalului se va stabili obligatii specifice depozitelor si magazinelor comerciale. Alarmarea este necesara sa fie codificata, luandu-se in consideratie si comunicarile care urmeaza sa fie facute si in limbi straine.

Personalul trebuie instruit cu regularitate, in privinta sarcinilor si periodic executate exercitii practice de evacuare. La instruirea personalului un rol deosebit il are comportarea acestuia fata de reactia psihologica a persoanelor aflate in pericol. Actiunea calma si corecta a personalului, in caz de evacuare, constituie cea mai importanta sarcina.

Specificul oricaror localuri cu mare densitate de public este posibilitatea aparitiei panicii care poate avea urmari deosebit de grave, chiar si in cazul in care incendiul are proportii reduse. Densitatea de la care panica prezinta pericol pentru evacuarea personalului este de ordinul a 0,28m /om. Fenomenul panicii se poate produce si fara existenta unei situatii de pericol.

Evacuarea persoanelor din magazinele universale magazinului universal.

In vederea obtinerii succesului in interventie a subunitatilor, unitatilor si serviciilor publice si private de pompieri inca de la inceput trebuie sa se realizeze:

- marcarea, in prealabil, a cailor de acces pentru personalul interventiei
  - fixarea locurilor de stationare a masinilor si utilajelor de salvare

- stabilirea directiilor de oprire si de intrare in dispozitiv a masinilor in fata si in jurul magazinului

- marcarea deschiderilor de acces pentru pompieri pe fatadele magazinelor, care sunt prevazute cu draperii

marcarea posibilitatilor de intrare in magazinele mai vechi (ferestre, balcoane etc.);

amenajarea de suprafete marcate pentru instalarea masinilor si utilajelor de salvare in fata cladirilor in apropierea imediata  a partii carosabile.

Actiunea de interventie pentru stingerea incendiilor trebuie sa inceapa cu evacuarea persoanelor din incaperile incendiate sau blocate de incendiu. Pentru aceasta, fortele principale se vor dirija in acest scop inca de la inceputul interventiei, avand in vedere ca actiunea sa fie indreptata pe directiile cailor prin care se organizeaza evacuarea bunurilor materiale aflate in magazin sau in depozit.

Luarea la timp a masurilor de evacuare a marfurilor din incaperile incendiate ale magazinelor si depozitelor constituie una dintre sarcinile cele mai importante ale comandamentului interventiei.

Pentru conducerea acestei operatiuni se desemneaza o persoana competenta care sa fie in masura sa mobilizeze personalul de serviciu si alte forte chemate in sprijin. Acolo unde este posibil, se vor folosi mijloace mecanizate (carucioare, moto si electrostivuitoare si elevatoare).

Stingerea incendiilor se va organiza pe sectoare, pe paliere pe perimetrul cladirii (cand exista un singur cat) sau pe verticala, in raport deci de caracterul constructiv al constructiei.

Tinand seama de caracteristicile marfurilor depozitate si de specificul depozitului se vor folosi tevi cu diametre mari - tip B, cu ajutaje de 20 - 24 mm, precum si tevi C, in mod combinat cu ajutaje de 14 - 16 mm, cu misiunea de a proteja materialele si incaperile necuprinse de flacari; tevile tip B vor mai fi folosite pentru protejarea elementelor de constructie or. La nevoie vor fi folosite si tevi Turap. Tevile se introduc prin usi, ferestre si alte deschideri, gratiile de la ferestre se taie cu dispozitive speciale de taiere..

Majoritatea fortelor se vor amplasa la etajul in care a izbucnit incendiul si pe directia principala de propagare a acestuia, iar la etajele superioare - inclusiv podul si etajele inferioare celelalte forte.

Avand in vedere faptul ca suprafata depozitului este incarcata aproape, pana la refuz cu marfuri si ca incaperile se vor umple cu fum, comandantul interventiei si sefii de sectoare trebuie sa acorde o atentie deosebita posibilitatii de avansare cu tevi in interiorul depozitului la focarele de ardere cele mai intense. Se vor folosi manusi si aparate izolante.

La depozitele subterane, atunci cand sunt la dispozitie forte suficiente, iar caile de acces sunt insuficiente si reduse ca dimensiuni se procedeaza la aplicarea procedeului prin inundare cu apa, abur, spuma sau gaze inerte.

Concomitent cu actiunea de stingere a materialelor care ard se executa si protectia celor care reactioneaza in contact cu apa (de exemplu la substantele cu care intra in reactie).

Apa se foloseste sub forma de jet compact sau pulverizat in raport de situatie.

In cazul unui puternic curent de convectie a produselor arderii jeturile pulverizate se vor indrepta asupra partilor inferioare ale stelajelor sau stivelor unde sunt depozitate materiale, apa are astfel un efect eficient si maxim de racire.

La stingerea incendiilor in depozite si magazine comerciale se mai poate utiliza spuma, in special cea cu coeficient mare de infoiere la produsele unde apa este contraindicata sau la subsoluri sau spatii inguste.

Intensitatea de refulare a apei cea mai indicata pentru stingerea incendiilor in depozitele si magazinele comerciale se considera a fi de 0,08 - 1,10 l/s. m², iar a spumei cu coeficient mare de infoiere de 0,04 - 0,05 1/s.m².

O atentie deosebita trebuie acordata stingerii incendiilor izbucnite la magazine situate la parterul imobilelor de locuinte. In acest caz se verifica cu minutiozitate apartamentele de la primul etaj, iar daca exista instalatii de ventilatie si conducte tehnico-sanitare, care trec prin magazin la etajele superioare, atunci la primul etaj se instaleaza tevi de protectie.

La stingerea incendiilor produse la magazine din expozitii sau piete construite din materiale combustibile, se folosesc, de la inceput, tevi cu mare presiune sau tunuri de apa, luandu-se masuri pentru a impiedica propagarea incendiilor la constructiile si eventual exponatele din vecinatate.

In ultima perioada de timp se folosesc pentru depozitarea marfurilor depozite cu stive inalte, deoarece ele prezinta o serie de avantaje in comparatie cu cele obisnuite. Ele se remarca printr-un grad ridicat de mecanizare si automatizare a proceselor de prelucrare a incarcaturilor, coeficient inalt de utilizare a suprafetei si volumului incaperii. Experienta a aratat ca incendiile izbucnite la aceste depozite aduc mari pierderi materiale.

Dintr-o serie de particularitati constructive procesul de evolutie a incendiului in depozite cu stive inalte prezinta particularitati esentiale in comparatie cu incendiile din incaperile depozitelor de tip traditional.

Datorita inaltimii mari de depozitare a materialelor si produselor in ambalaje combustibile si protejate cu unsori pentru conservare depozitate uneori pe suporti de lemn, in timpul incendiului apar fluxuri puternice de convectie a produselor de ardere, care influenteaza substantial asupra vitezei de propagare a incendiilor in sens vertical. Efectul maririi vitezei de ardere poate fi explicat prin incalzirea prealabila substantiala a suprafetei materialelor combustibile de catre produsele de ardere, care se ridica in sus de la focarul de ardere, cuprinzand mari suprafete.

Experimentele au aratat ca viteza de propagare a flacarii pentru cutiile de carton, in care se gasesc incaltaminte, depozitate pe stive, chiar in perioada de evolutie a incendiului ajunge la 8 -10 m/min.

Incendiul se poate propaga si pe orizontala pe stive si in spatiile dintre ele.

Din cauza vitezei mari de propagare a incendiului intensitatea de degajare a caldurii creste foarte rapid.

Studiile dovedesc ca la modificarile inaltimii de depozitare de la 2,50 la 5,00 m, aceleiasi cantitati si naturi de material combustibil, viteza maxima de degajare a caldurii in timpul arderii creste cu mult de 9 ori (de la 12000 kcal/min, pana la 110000 kcal/min). Acest lucru conduce la o crestere brusca a temperaturii in incapere ea fiind deosebit de ridicata la partea superioara, deasupra focarului de ardere.

Particularitatile procesului de evolutie a incendiului in depozitele cu stive inalte justifica cerintele speciale pentru stingerea unui astfel de incendiu. De la inceput se impune deci, ca interventia sa fie prompta, deoarece in timp de 1,5-2 min de la aparitia inceputului de incendiu, flacarile ajung la inaltimea stivelor, iar propagarea arderii pe orizontala se produce cu intensitate.

In aceste conditii se impune ca timpul de raspunsi, in cazul cel mai favorabil, nu poate fi mai mic de 8-15 min. Pe baza acestor considerente se pare ca stingerea incendiilor in depozitele cu stive inalte poate fi mai eficienta daca in acestea se monteaza instalatii fixe de semnalizare si stingere a incendiilor, care sa asigure la nevoie debitarea locala sau generala a substantelor stingatoare prevazute pentru instalatiile respective.

Pe timpul interventiei pentru stingerea incendiilor la depozitele si magazinele comerciale, o grija deosebita trebuie acordata asigurarii securitatii servantilor. Se vor lua masuri de evacuare a fumului si a celorlalte produse de ardere prin ventilare naturala sau mecanica. La nevoie se vor practica deschideri in plansee si acoperis, precum si utilizarea initiala a jetului de apa sub forma pulverizata pentru decantarea particulelor de fum aflate in suspensie.

Personalul care lucreaza la interventie, in functie de misiuni, vor folosi aparate autonome de respirat, se vor lua masuri ca cei ce lucreaza la inaltimi sa fie asigurati cu corzi si cordite, centuri de siguranta, iar cei care evacueaza marfuri in situatii dificile se vor proteja cu jeturi de apa pulverizata. Cei care evacueaza produse cu pericol de explozie, vor fi atentionati, pregatiti si supravegheati, luandu-se toate masurile pentru a nu fi supusi unor accidente.

INCENDIUL IZBUCNIT LA DEPOZITUL DE MARFURI INDUSTRIALE-MENAJ AL INTREPRINDERII COMERCIALE DE STAT MIXTA DOROHOI,

JUDETUL BOTOSANI

Date despre obiectiv

Depozitul de marfuri industriale-menaj apartinand de intreprinderea comerciala de stat mixta Dorohoi, subordonata Directiei comerciale Botosani, era amplasat in Bulevardul Victoriei, in partea de sud-est a orasului, la o distanta de 300 m fata de Compania de pompieri Dorohoi.

Cladirea in care functiona depozitul era de gradul V rezistenta la foc, fiind destinata depozitarii de marfuri industriale-menaj si mobila. Compartimentat prin intermediul unui perete din caramida, spatiul destinat inmagazinarii marfurilor industriale-menaj ocupa o suprafata de 1 127 m2.

Realizat in anul 1864, imobilul reprezinta o constructie din caramida, cu ferme din bile de lemn cu tiranti metalici si acoperis in doua ape, din tabla zincata, montat pe astereala din scandura de brad protejata prin ignifugare, operatiune executata la 16 decembrie 1981.

Corpul de cladire are un volum de 11 270 mp si este incadrat in categoria C de pericol de incendiu.

Iluminatul natural in depozit era asigurat de un numar de 18 ferestre cu dimensiunile de 2X2,20 m si inaltimea la parapet de 2 m. Pentru protectia impotriva razelor solare, geamurile ferestrelor au fost vopsite in alb.

Iluminatul interior se realiza si prin 3 corpuri de tip etans, cu becuri de 40-75 W, iar cel exterior, pe timp de noapte, prin 4 corpuri de iluminat echipat cu lampi cu vapori de mercur de 80 W. Alimentarea cu energie era asigurata din reteaua orasului, printr-un cablu subteran, care intra intr-o firida tip I.R.E., echipata cu siguranta de 160 A, iar de aici in tabloul general, realizat pe placa de marmura, prevazut cu contor trifazat de 3X20 A si sigurante de 63 A pe interior si, respectiv, de 25 A pe circuitele exterior si de alimentare a prizelor din depozitele de mobila si produse industriale (din care se alimentau corpurile de iluminat interioare).

Pentru stingerea incendiilor obiectivul este prevazut cu retea inelara de alimentare cu apa cu diametrul de 100 mm, asigurand, pentru hidrantii exteriori, un debit de 10 l/s. Apa pentru incendiu se asigura din reteaua orasului Dorohoi printr-o conducta cu diametrul de 300 mm.

In afara de aceasta sursa de alimentare cu apa, in apropierea obiectivului, la aproximativ 250 m, se afla iazul Intreprinderii piscicole Dorohoi, precum si un bazin cu un volum de 40 m, amplasat in fata companiei de pompieri, la o distanta de 300 m fata de depozit, cu posibilitati de alimentare a unei singure masini de lupta. Reteaua de alimentare cu apa a orasului nu asigura continuu debitul necesar, intrucat statia de apa nu acopera nevoile de consum. in vederea remedierii acestei situatii, comanda unitatii a intervenit la organele locale de partid si de stat.

Ansamblul depozitelor de marfuri industriale si mobila este dotat cu stingatoare manuale cu spuma 'chimica si carosabile cu pulberi si CO2, potrivit reglementarilor in vigoare, existand preocupare pentru verificarea si mentinerea acestora in stare de functionare.

Obiectivul nu dispune de instalatii speciale de semnalizare si stingere a incendiilor.

in timpul orelor de program, paza obiectivului se asigura de catre personalul oare deserveste depozitele. in afara acestuia, pana la intrarea in serviciu a paznicului de noapte, paza se mai executa, zilnic, prin rotatie, de catre unul din muncitori.

Actiunea de interventie

1. Interventia personalului pe locul de munca si a formatiei civile de pompieri.

Din cercetarile efectuate la fata locului rezulta ca in ziua de 24 septembrie 1984, ora 12,30, in cadrul depozitului de confectii se executau activitati de incarcare a unor marfuri textile, de catre o echipa de muncitori in prezenta sefului de depozit. Pe timpul operatiunilor de incarcare, seful depozitului confectii a observat, in jurul orei 13,52, un incendiu in depozitul de marfuri industriale-menaj, arderea manifestandu-se cu intensitate in zona primului si celui de-al doilea geam dinspre capatul depozitului. Imediat, acesta a alarmat pe seful depozitului de mobila, care a anuntat telefonic Compania de pompieri Dorohoi.

Intrucat in cadrul depozitului de marfuri industriale-menaj nu se desfasurau activitati, iar obiectivul nu dispune de formatie civila de pompieri, prima interventie nu a fost asigurata.

2. Interventia subunitatii si a unitatii de pompieri.

Compania de pompieri Dorohoi a fost anuntata de izbucnirea incendiului la ora 13,56. La primirea anuntului, comandantul companiei a hotarat sa se deplaseze la locul interventiei cu toate fortele, ordonand Inlocuitorului la comanda sa raporteze situatia comenzii unitatii, organelor de militie, organelor judetene de partid si de stat.

Garda de interventie a parcurs distanta de aproximativ 300 m si a sosit la locul incendiului la ora 13,58, gasind urmatoarea situatie :

incendiul se manifesta cu intensitate in intreg depozitul de marfuri industriale, cu posibilitati de propagare imediata, prin acoperis, la depozitul de mobila

rafturile metalice erau flambate, iar o buna parte din marfurile depozitate pe acestea se prabusisera, arzand puternic la nivelul pardoselii ;

acoperisul isi pierduse capacitatea portanta, prabusindu-se partial in zona centrala a depozitului peste marfurile incendiate.

La ora 14,00, la locul interventiei a sosit seful de stat-major al unitatii impreuna cu ofiterul inspector, aflati in misiune in orasul Dorohoi, care, preluand conducerea operatiunilor de stingere, a hotarat urmatoarele :

oprirea propagarii incendiului la depozitul de mobila, localizarea si lichidarea acestuia in limitele gasite, cu 7 tevi B si 4 tevi tip C ;

evacuarea marfurilor din depozitul incendiat, a intregului depozit de mobila, precum si a celorlalte bunuri materiale amenintate ;

concentrarea la locul interventiei a urmatoarelor forte si mijloace : formatiile civile de pompieri ale intreprinderilor de sticla, confectii si prestari de servicii industriale Dorohoi, cu cate o motopompa fiecare ; gruparea de sprijin a Companiei de pompieri Botosani, cu 2 masini de lupta ; 12 autocisterne de alimentare cu apa de la E.G.C.L. Dorohoi si 4 plutoane de garzi patriotice si detasamente de pregatire a tineretului pentru apararea patriei ;

aducerea la locul interventiei a grupei operative a unitatii. Grupul de pompieri al judetului Botosani a fost anuntat de izbucnirea incendiului la ora 13,59, de catre Compania de pompieri Dorohoi. La primirea raportului de interventie, ofiterul operativ a raportat des pre incendiu inlocuitorului la comanda unitatii, care, analizand situatia, a ordonat urmatoarele :

operatiunile de stingere sa fie conduse de seful de stat-major al unitatii, ajutat de grupa operativa ;

ofiterul operativ sa raporteze imediat situatia la punctul de comanda al Comandamentului pompierilor si sa urmareasca concentrarea in timp util a fortelor si mijloacelor la locul incendiului. Hotararea si dispozitivul de interventie adoptat pentru stingere sint prezentate in schita anexa. In urma concentrarii fortelor si mijloacelor la locul interventiei, ia ora 15,20 incendiul a fost localizat, iar la ora 16,30 lichidat. Incepand cu ora 17,00, fortele si mijloacele au fost retrase din dispozitiv, ramanand in supraveghere un A.P.C.T. de la Compania de pompieri Dorohoi, pana la data de 25.IX.1984, ora 19,00.

Actiunea de stingere a incendiului a fost ingreunata de urmatorii factori :

incendiul a fost observat cu intarziere, datorita geamurilor mate cu care era prevazut depozitul

lipsa personalului pe locul de munca, volumul mare al incaperii, precum si existenta marfurilor depozitate, in marea lor majoritate combustibile, au dat posibilitatea dezvoltarii libere a incendiului timp indelungat, ceea ce a permis cresterea intensitatii de ardere si generalizarea acestuia in intreg depozitul ;

prabusirea partiala a acoperisului peste marfurile incendiate, ca urmare a scaderii rezistentei elementelor sale de sustinere, determinata de intensificarea arderii, a redus eficienta jeturilor de apa in intreruperea procesului de ardere, dand posibilitate dezvoltarii in ascuns a incendiului ;

observarea cu intarziere foarte mare a incendiului si, de aici, anuntarea tardiva a acestuia la compania de pompieri, a facut ca actiunea de interventie sa se desfasoare in conditiile in care arderea se manifesta puternic pe intreaga suprafata a depozitului ;

microexploziile produse de existenta in depozit a cutiilor cu vopsele, lacuri si tuburi spray au accelerat si mai mult procesul arderii;

prezenta temperaturilor ridicate, a unei cantitati insemnate de fum si gaze toxice, rezultate in urma arderii diferitelor marfuri (frigidere, masini de cusut, incaltaminte, mase plastice, televizoare, aparate de radio, materiale textile, produse din cauciuc etc.), au facut ca interventia sa se desfasoare in conditii grele si de efort prelungit. Cu toate greutatile pricinuite de existenta factorilor de mai sus, trebuie aratat ca in activitatea de organizare si desfasurare a interventiei s-au manifestat si unele neajunsuri, astfel :

statul-major si comandantul campaniei de pompieri nu au actualizat planul de interventie conform masurilor adoptate de Comandamentul pompierilor la 12 martie 1984 in raport cu inchiderea unor

goluri existente in peretii de compartimentare si timpul de concentrare a fortelor si mijloacelor de interventie existente pe plan local ;

- la conceperea si elaborarea planului de interventie nu s-a avut in vedere debitul de apa necesar in functie de sarcina termica, volumul compartimentelor de incendiu si posibilitatile de asigurare a acestuia de la reteaua orasului, nefolosindu-se in aceasta situatie sursa de apa naturala inepuizabila, situata la 250 m fata de obiectiv, de unde se putea asigura alimentarea directa a masinilor de lupta din dotarea subunitatii ;

desi se cunostea faptul ca reteaua orasului nu asigura debitul de apa necesar alimentarii tehnicii de lupta, nu s-a exploatat din primul moment sursa de apa inepuizabila (iaz situat la 250 m fata de obiectiv), prin amplasarea direct la acesta a masinilor de lupta din dotarea companiei de pompieri, acest lucru realizandu-se cu fortele si mijloacele formatiilor civile de pompieri, pe masura sosirii lor la locul interventiei ;

deplasarea si intrarea in actiune a formatiilor civile de pompieri dotate cu motopompe, precum si a mijloacelor solicitate pe plan local s-a facut cu intarzieri cuprinse intre 30 si 40 minute, deoarece in planul de

interventie nu s-a conceput corect modul de concentrare operativa a acestora la locul interventiei, amplasarea la sursele de apa si ce dispozitiv de actiune realizeaza, recurgandu-se astfel la manevre inutile de forte si mijloace

nu s-a justificat alimentarea in releu, pe distanta de 250 m, 3 masinilor de lupta, date fiind caracteristicile tehnico-tactice ale acestora, fapt ce a condus la diminuarea capacitatii de interventie a fortelor si mijloacelor ce puteau actiona direct asupra incendiului ;

pe timpul aplicatiilor tactice de stingere, nu s-au verificat prin lucru practic posibilitatile de asigurare a debitelor de apa de la reteaua de alimentare a obiectivului.

Concluzii si invataminte

Incendiile produse la obiectivele ce adapostesc bunuri de valoare scot in evidenta necesitatea manifestarii de catre conducerea acestora a unei preocupari sporite privind executarea de controale exigente si luarea tuturor masurilor menite sa duca la inlaturarea cauzelor de incendiu.

Conducerea I.C.S.M. Dorohoi a actionat insuficient pentru verificarea modului de respectare a normelor de prevenire si stingere a incendiilor de catre personalul din subordine si pentru instruirea acestui;..

Se impune organizarea pazei permanente a tuturor depozitelor de acest gen si instruirea temeinica a personalului de paza cu privire la observarea si anuntarea operativa a incendiilor.

In scopul detectarii operative a incendiilor, este necesara montarea unor sesizoare de fum sau flacara in toate depozitele cu mari valori.

Faptul ca in depozit si-au desfasurat activitatea numai seful de depozit, impreuna cu 4 muncitori, si ca, dupa aproximativ 5 ore de la inchidere, a fost observat un incendiu, conduce la aprecierea, pana la proba contrarie, a superficialitatii si lipsei de raspundere cu care acestia au verificat si asigurat inlaturarea cauzelor de incendii.

Observarea cu intarziere foarte mare a incendiului a permis dezvoltarea libera a acestuia in intreg depozitul si a facut ca interventia garzii de interventie pentru stingere sa fie tardiva.

Cantitatea mare de marfuri combustibile si volumul mare al incaperii au contribuit la dezvoltarea rapida a incendiului atat pe verticala, cit si pe orizontala, iar extinderea sa pe intreaga suprafata a depozitului, prabusirea acoperisului, prezenta fumului si gazelor toxice au ingreunat operatiunile de evacuare a marfurilor si de stingere a incendiului.

Incendiul a scos in evidenta necesitatea compartimentarii suprafetelor mari de depozitare prin pereti despartitori rezistenti la foc, precum si existenta unor trape in acoperisul depozitelor, care in situatia producerii unui incendiu sa se deschida automat, permitand astfel propagarea incendiului pe verticala si observarea acestuia de la distanta.

In vederea concentrarii operative la locul incendiului a fortelor si mijloacelor existente pe plan local este necesar ca formatiile civile de pompieri dotate cu motopompe sa cunoasca din timp modalitatea deplasarii lor pentru interventie in afara obiectivelor proprii, acest lucru mentionandu-se atat in planul de interventie al companiei de pompieri, cat si in cel de cooperare al formatiilor civile de pompieri.

La obiectivele care adapostesc bunuri de mari valori din localitatile in care alimentarea cu apa a retelelor de hidranti nu se asigura permanent, se impune amenajarea unor bazine speciale, in vederea asigurarii rezervei necesare de apa pentru incendiu.