Numirea si eliberarea din functie a prefectului

Numirea si eliberarea din functie a prefectului

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 340/2004 modificata prin O.U.G. nr. 179/2005^l, 'Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti'', la propunerea ministrului M.A.I.

La nivel de judet, prefectul este ajutat de doi subprefecti, iar la municipiul Bucuresti - de trei subprefecti.

Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a Guvernului. Pentru a fi numit in functie, prefectul trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata. Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministrului Administratiei si Internelor. Pentru a fi numit in functie, subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.

Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala cu caracter national, o alta functie publica sau o functie ori o activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale cu capital de stat sau privat.

Interdictiile mai sus-mentionate constituie tot atatea incompatibilitati. Este de ajuns sa constate chiar si o singura incompatibilitate, pentru ca Guvernul sa ia, de indata, masura inlocuirii prefectului sau a subprefectilor, dupa caz, printr-un act juridic de aceeasi natura ca si cel folosit la numire - deci, hotarare, respectiv decizie.

Legislatia actuala pune accent, mai ales, pe calitatile politice ale persoanelor chemate sa indeplineasca aceste functii. De aceea, prefectul 'este supus regulii jocului politic, ca orice membru al Guvernului. Un nou Guvern are latitudinea de a confirma in functie prefectii numiti de Guvernul anterior, de a confirma numai o parte sau de a-i schimba integral'.

Conform legii, pe toata durata indeplinirii functiei de prefect, respectiv de subprefect, contractele de munca ale acestora la agentii economici cu capital majoritar de stat sau institutiile publice de unde provin se suspenda. Motivatia unei asemenea masuri este determinata de necesitatea asigurarii continuitatii activitatii celor care indeplinesc, temporar, functiile de prefect sau subprefect, beneficiind, astfel, de stabilitate in functie. Dupa eliberarea din functia de prefect sau subprefect, persoanele respective isi vor continua activitatea la institutiile de unde fusesera promovate si pe posturile pe care le ocupasera. Sa retinem ca aceasta solutie este valabila numai in cazul in care persoanele in cauza au provenit fie de la institutiile publice, fie de la agentii economici cu capital majoritar de stat.

Inainte de a sublinia in ce constau principalele atributii ale prefectului, sa precizam faptul ca acesta vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene, precum si a primarilor si a presedintilor consiliilor judetene, sa se desfasoare conform legii. in acest sens, prefectul exercita controlul cu privire la legalitatea actelor autoritatilor administratiei publice locale si judetene, iar in cazul in care constata ca unele acte sunt ilegale, le poate ataca in instantele de contencios administrativ.

Aceste atributii ale prefectului rezulta si din prevederile legii prin care se dispune ca 'intre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene si primari, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare' Aceasta prevedere vine sa justifice si sa intareasca principiul constitutional al autonomiei locale.

In calitate de reprezentant ai Guvernului, prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Este reglementarea care evidentiaza cel de-al doilea principiu constitutional pe care se intemeiaza administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale, respectiv cel al descentralizarii serviciilor publice (art. 119 din Constitutie).

Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.

Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine, precum:

a)verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;

b) verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile rectoriale;

c)analizarea modului de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatilor serviciilor publices

d)organizarea unor achizitii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judet, recpectiv din municipiul Bucuresti;

e)reprezentarea in fata instantelor judecatoresti in cazul in care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;

f)alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului institutiei ierarhic superior serviciului public deconcentrat.

La solicitarea Secretariatului General al Guvernului sau a Cancelariei Primului-Ministru, dupa caz, prefectul asigura , prin consilierii juridici ai institutiei prefectului, reprezentarea Guvernului sau a Primului -Ministru in fata instantelor judecatoresti.

Pentru asigurarea indeplinirii acestor importante competente, de conducator al serviciilor publice descentralizate, ministerele si celelalte organe centrale sunt obligate sa comunice prefectilor ordinele si celelalte dispozitii, indrumari, instructiuni etc, pe care le transmit serviciilor publice din teritoriu. Aceasta presupune permanentizarea unor raporturi firesti de colaborare si conlucrare intre prefecti si organele centrale, pentru ca reprezentantii Guvernului din teritoriu sa fie in masura sa actioneze in cunostinta de cauza, aceasta fiind una din conditiile care poate asigura o activitate de control eficienta si chiar sprijin.