NOTIUNI FUNDAMENTALE - Drept administrativ

Dreptul administrativ face parte din dreptul public.

Dreptul se grupeaza pe ramuri in functie de obiectul specific de reglementare si de metoda folosita.

In studiul dreptului administrativ, ramura a dreptului public, notiunea de administratie publica ocupa pozitia centrala. Sub aspect etimologic cuvantul administratie provine din limba latina fiind compus din prepozitia ad (insemnand 'la', 'catre' si minister (insemnand 'servitor', 'supus').  Se evoca astfel o activitate subordonata, la comanda, pusa in slujba cuiva.

Analiza notiunii de administratie publica presupune si clasificarea celor doua sensuri ale sale

pe de o parte administratia publica are un sens functional, material, in intelesul de activitate de organizare a executarii si de executare in concret a legilor, urmarindu-se satisfacerea interesului public prin asigurarea bunei functionari a serviciilor publice si prin executarea unor prestatii catre particulari;

pe de alta parte, identificam un sens organic conform caruia administratia publica consta intr-un ansamblu de activitati publice prin care in regim de putere publica se aduc la indeplinire legile sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice.

Administratia publica este infaptuita de anumite organisme denumite generic structuri administrative si pentru care in Constitutie, legislatie si doctrina se foloseste fie notiunea de autoritate a administratiei publice, de organ al administratiei publice, sau chiar cea de institutie (cu referire la autoritati publice centrale).

Prin autoritate publica sau organ public - se desemneaza un colectiv de oameni care exercita prerogative de putere publica, la nivel statal sau local, sau, intr-o formulare mai succinta, o structura organizatorica ce actioneaza in regim de putere publica, pentru realizarea unui interes public.

In ce priveste notiunea de institutie publica aceasta nu se identifica cu notiunea de autoritate publica si, respectiv, cu cea de autoritate a administratiei publice pentru ca in legislatie se utilizeaza formularea 'autoritatile si institutiile publice', formulare ce nu si-ar mai avea rostul daca notiunile ar fi identice. Prin institutie publica se au in vedere structurile subordonate unor autoritati (ale administratiei publice) care functioneaza din venituri bugetare, dar si din alte surse extrabugetare (expl.: institutii din invatamant, Academia Romana si institutele de cercetare din subordinea acesteia).

Alte notiuni pe care le uziteaza dreptul administrativ sunt cele de putere publica si interes public.

Puterea publica desemneaza drepturile speciale de care dispune orice autoritate a administratiei publice, si, implicit, orice autoritate publica, in vederea exercitarii atributiilor sale si pentru satisfacerea interesului public.

Notiunea de interes public desemenaza necesitatile materiale si spirituale ale cetatenilor, la un moment dat. Puterea politica este aceea care determina activitatile care pot fi considerate de interes public.

O alta notiune des vehiculata este aceea de serviciu public si desemneaza activitatea cu caracter continuu si regulat organizata sau autorizata de o autoritate a administratiei publice in vederea satisfacerii unor necesitati de inters public. Trasaturile esentiale ale serviciului public sunt: continuitatea, egalitatea tuturor in fata lui si necesitatea adaptarii lui la nevoile utilizatorilor.

Activitatea de natura administrativa se concretizeaza in fapte administrative acestea reprezentand o activitate de organizare, de definire sau de continuare a unor mijloace in vederea infaptuirii, pana la faptele materiale concrete, a unor obiective, stabilite de structuri organizatorice superioare;