Identificarea de gen si individuala a armelor de foc

IDENTIFICAREA DE GEN SI INDIVIDUALA A ARMELOR DE FOC

1. DISPUNEREA CONSTATARILOR TEHNICO-STIINTIFICE SI A EXPERTIZELOR BALISTICE

In principiu, dispunerea expertizelor si a constatarilor tehnico-stiintifice presupune aceleasi activitati pregatitoare iar efectuarea lor aceleasi metode si tehnici de lucru¹⁹.

A. analiza necesitatii si utilitatii dispunerii expertizelor si a constatarilor tehnico - stiintifice.

Pentru efectuarea unei expertize, organele de urmarire penala trebuie sa analizeze temeinic necesitatea si utilitatea expertizei (sau a constatarii tehnico-stiintifice) si aceasta deoarece dispunerea expertizei presupune concursul specialistilor. E important a se recurge la acestia in cazul cand, in mod real si obiectiv, pot contribui la lamurirea unor fapte sau stari de fapt care prezinta importanta pentru cauza, respectiv pentru aflarea adevarului. Aceasta analiza se impune intrucat multe probleme ale cauzei pot fi lamurite prin efectuarea altor activitati, cum ar fi : ascultarea martorilor, a invinuitilor,a partilor vatamate,reconstituiri,confruntari, prezentari pentru recunoastere, verificari si ridicari de inscrisuri etc. .

Dispunerea expertizei poate fi realizata, atat in faza urmaririi penale cat si in cea de judecata, in cadrul activitatii de administrare si verificare a probelor necesare pentru dovedirea existentei infractiunii si identificarea faptuitorilor ²⁰.

B. pregatirea materialelor care vor fi supuse examinarilor

Pregatind urmele si mijloacele materiale de proba care trebuie sa fie trimise pentru expertiza sau constatare tehnico - stiintifica , organul de urmarire penala trebuie sa verifice autenticitatea si utilitatea acestora.

Trebuie urmarit ca specialistilor sa li se puna la dispozitie materiale de buna calitate. Calitatea precara a materialelor destinate expertizei risca sa duca la formularea unor concluzii eronate, fara valoare pentru cauza

Pentru executarea unei constatari tehnico -stiintifice sau expertize balistice trebuie ca organul de cercetare penala sa puna la dispozitia specialistilor toate probele , obiectele sau materialele pe care le au la dispozitie iar acestea trebuie sa fie suficiente cantitativ dar mai ales calitativ.

Organul de cercetare penala care dispune executarea unei expertize sau constatari- tehnico stiintifice balistice, trebuie sa ia masurile necesare, ca la dispozitia expertilor sa fie aduse toate obiectele, piesele si munitia necesara, atat pentru executarea comparatiilor ce se impun cat si pentru executarea tragerilor experimentale.

O atentie deosebita trebuie acordata urmaririi faptului daca materialele de comparatie sunt suficiente, intrucat concluziile expertului pot fi considerate fundamentate numai daca ele se bazeaza pe studiul unui numar cat mai mare de probe de comparatie.

C. formularea intrebarilor

Aceasta activitate se realizeaza in raport cu obiectul expertizei ori constatarii  si cu posibilitatile tehnico- stiintifice existente.

In general intrebarile trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte de forma cat si de continut :

* sa fie numai in legatura cu obiectul expertizei tinand cont de pregatirea specialistului si sa se evite solicitarea ca acesta sa faca incadrari juridice ale faptei la care se refera lucrarea, ori sa stabileasca gradul de vinovatie a persoanei implicate ;

* sa fie clare si precise cu referire directa la obiectul cauzei ;

* formularea lor sa nu de-a posibilitatea unui raspuns ambiguu , ci sa solicite pe specialist la formularea unui raspuns clar la obiect (pozitiv-negativ -de imposibilitate);

* formularea si ordinea lor sa aiba o legatura logica intre ele ;

D. alegerea institutiei sau a expertilor ce urmeaza sa execute lucrarea solicitata

Pentru executarea unor expertize ori constatari tehnico-stiintifice balistice in mod obisnuit organul de urmarire penala se adreseaza institutiilor care au in structura si unde functioneaza laboratoare de examinare balistica , iar la nivelul acestora se vor lua masuri de catre conducatorii acestor institutii de a dispune repartizarea lucrarii unui anume specialist sau expert.

Specialistul sau expertul care a fost desemnat poate cere sa ia la cunostinta de dosarul cauzei, aceasta cu incuvintarea organului de urmarire penala si numai in masura in care este necesar pentru efectuarea expertizei ori a constatarii tehnico- stiintifice.

E. emiterea actului prin care se dispune efectuarea lucrarii

Pentru dispunerea expertizei ori a constatarii tehnico - stiintifice balistice se emite o rezolutie motivata intocmita de organul de urmarire penala. Mai pot fi dispuse aceste lucrari si prin ordonante, in cazul cand acestea sunt solicitate de parchet iar instanta de judecata dispune efectuarea constatarii tehnico stiintifice si expertizei prin incheiere.

Cu exceptia cazurilor in care, conform legii, efectuarea expertizei este obligatorie, in celelalte cazuri, in masura in care organul de urmarire penala ori instanta de judecata considera ca pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostiintele unui expert, dispune la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize ²³.

1.1. OBTINEREA MODELELOR DE COMPARATIE

Modelele tip de comparatie sunt obiectele pe care se creaza urme ce sunt destinate examenului comparativ ²⁴.

Aceasta activitate de obtinere a modelelor de comparatie presupune o mare atentie deoarece atat tuburile cat si glantele sunt purtatoarele unor urme specifice care apar in urma tragerilor dar si sunt foarte usor degradabile.

Pentru obtinerea modelelor de comparatie, se va folosi bineinteles arma (armele) in litigiu si in mod obligatoriu, expertul criminalist care efectuaza aceste operatii , trebuie sa foloseasca munitie asemanatoare cu cea de la care provin urmele in litigiu (tuburi, gloante), descoperite la fata locului.

Daca la comiterea infractiunii autorul a folosit cartuse de calibru mai mic decat al armei si expertul va folosi la tragerile experimentale cartuse de calibru mai mic , insa daca autorul a folosit cartuse de un calibru mai mare, decat al armei , atunci , expertul va folosi munitie de calibrul armei, pentru a se evita producerea de accidente .

Se va cauta ca munitia folosita pentru tragerile experimentale, sa nu fie numai de acelasi calibru ci sa aiba chiar aceleasi caracteristici de fabricatie (producator, serie, lot) iar ca amanunte tuburile si proiectilele sa fie noi fara , lovituri, zgarieturi ori alte deformari care pot determina interpretarea lor ca urme produse de arma de foc .

Numarul de modele tip nu este stabilit printr-un numar fix, dar este indicat ca la examinarile de laborator ulterioare, expertul sa aiba la dispozitie mai mule piese model de comparatie ( 5 - 10 piese)

In ceea ce priveste arma cu care se vor efectua tragerile experimentale ,deci arma in litigiu , trebuie avut in vedere si obiectele , constatarilor ce urmeaza a fi efectuate. Astfel daca ca prim obiectiv al experizei este pus acela de a stabili daca cu aceea arma de foc sau executat trageri recente , atunci , este obligatoriu ca inainte de a efectua tragerile experimentale sa se procedeze la recoltarea de pe canalul tevii a urmelor secundare ale tragerii cu o sonda invelita in vata , care va fi ambalata in recipienti din stica pentru examinarile chimice ulterioare.

Arma in litigiu, cu care urmeaza sa se efectueze tragerile expperimentale , se va curata de rugina ori de alte impuritati care s-au putut depune la ultima tragere. Exista si opinii, care sustin ca arma nu trebuie curatata ci ea sa se afle la momentul tragerilor experimentale in starea in care a fost identificata, dar aceasta opinie , are si un aspect de pericol, deoarece, rugina sau impuritatile care sau depus de la ultima folosire, pot duce la unele accidente si chiar pot produce unele microurme suplimentare pe glont ori pe tubul , model de comparatie .

Un aspect al fixarii acestei activitati, de creare a modelelor de comparatie, este acela al necesitatii ca, cartusele folosite pentru tragerile experimentale, sa fie fotografiate inainte de tragere, apoi , tuburile si proiectilele recoltate dupa tragere, deasemenea sa fie fotografiate.

1.2. TRAGERILE EXPERIMENTALE

Tragerile experimentale, avand in vedere caracterul lor si gradul de periculozitate in unele situatii (arme artizanale), se vor executa numai in poligoane, amenajate si autorizate, ori in camerele speciale de experiente din cadrul laboratoarelor de criminalistica.

In cazul armelor de foc in general nu se implica o tehnica speciala, avandu-se doar o mare grija la manevrarea acestora si mai ales dupa incarcarea lor. In schimb, in cazul armelor artizanale, sau care prezinta unele deformari, fisuri ori elemente improvizate trebiue ca cel ce executa tragerile experimentale sa procedeze la fixarea acestor arme in suporturi fixe , iar declansarea lor sa se faca de la distanta ori de dupa paravane de protectie, pentru a se evita accidentele ce se pot provoca prin explozia armei ,ori prin detasarea vreunui element component al ei.

Obtinerea tuburilor arse, nu prezinta la tragerile exoperimentale o problema deosebita . Se efectueaza tragerea normala cu arma de foc iar captarea tuburilor se face prin plasarea unui saculet din panza in dreptul ferestrei de evacuare a tuburilor trase, acest lucru se poare practica la rmele automate sau semiautomate la care reincarcare se face automat prin forta de expansiune a gazelor.

La armele cu repetitie tubul cartusului tras, se extrage cu atentie la urmatoare incarcare a armei. Trebuie avut griija ca aceste tuburi aruncate de arma sa nu cada pe suprafete tari, ori sa se loveasca de corpuri, ce ar crea pe suprafata lor alte microurme care ar putea induce in eroare pe expert.

Captarea proiectilelor se face cu ajutorul unor dispozitive speciale, acre sa nu creeze pe suprafata lor alte microurme , decat cele obisnuite pe care pe produn mecanismele de functionarea a ramei in litigiu.

Cel mai folosit captataor de proiectile folosit de specialistii romani , este format dintr-o lada din placaj sau lemn usor , de forma paralelipipedica care la unul din capete este deschis si unde se aplica o coala de hartie ori panza cauciucata . aceasta lada este compartimentata in sectoare de 20 - 25 cm despartite de placi de carton subtire si care sunt umplute cu vata ori calt .

Se executa tragerea in lada prin partea deschisa, unde de obicei, se plaseaza o panza cauciucata care mai incetineste din viteza de deplasare a glontului. Grontul trece prin compartimentele despartite si preia prin miscarea sa de rotatie fibre de vata si calt care se aduna si la un anumit moment , intr-un compartiment ( sector ) se va opri din deplasare.Se verifica apoi placile despartitoare iar in compartimentul dinaintea ultimeui placi neperforate va fi cautat proiectilul.

Dupa fiecare tragere se va cauta si extrage proiectilul, pentru a nu se lovi un proiectil de altul - in varianta executarii mai multor trageri si cautarea glonatelor la sfarsit.

Un alt dispozitiv de captare a proiectilelor dar care desi foarte simplu si eficient nu este folosit decat in unele state datorita construtiei sale pretentioase ca intretinere si depozitare. Acest dispozitiv este confectionat dintr-un tub din otel sau beton de 2 m cu diametrul de cel putin 50 cm , dispus vertical si care este umplut cu apa (sau cele mai moderne cu gelatina) , avand in partea inferioara un sistem de evacuare a lichidului , iar pe fundul lui o plasa din sarma , prevazuta cu un sistem de ridicare in partea superioara.

Tragerea se executa de sus in jos si rezistenta lichidului este suficienta pentru a opri proiectilul fara a produce nici un fel de alta urma suplimentara pe suprafata acestuia.

Toate proiectilele care au fost recoltate, indiferent de procedeul folosit, vor fi unse si ambalate, fiecare separat, in hartie, pe care se va face identificarea experimentului, respectiv tipul si modelul armei folosite, data si locul executarii tragerii, numele celui care a executat tragerea.

In cazul tuburilor recoltate acestea se ambaleaza , separat , in hartie iar in interiorul tuburilor se vor introduce bilete de hartie cu datzele de identifiacre a armei cu care s-a efectuat tragerea experimental, data , locul si numele celui care a executat tragerea.

2 IDENTIFICAREA DE GEN SI INDIVIDUALA A ARMELOR DUPA TUBUL SI PROIECTILUL TRAS

2.1. IDENTIFICAREA DE GEN A ARMEI DE FOC

In cazul cercerarii unor infractiuni, la care sau folosit arme de foc, inca de la fata locului specialistii criminalisti pot face o serie de interpretari, avand la dispozitie cele descoperite la locul faptei.

Experienta ne-a dovedit ca la locul faptei se gasesc in principal proiectilele (gloantele) , tuburile de cartus arse, bura cartuselor de vanatoare si urme secundare ale impuscaturii.

O cercetare atenta a locului faptei si o apreciere corecta a celor descopreite la fata locului, in aceste cazuri, ne pot oferii intr-o prima situatie, raspunsul la intrebarea : ce tip de arma a folosit infractorul ? ; adica o arma cu teava lisa sau cu teava ghintuita. Faptul ca la fata locului a fost identificat un proiectil ( glont) infipt intr-un anumit loc, dupa recoltarea sa, prin masurare putem stabili calibrul armei cu care a fost tras.

Masurarea se va face in partea cea mai groasa a acestuia , tinandu-se cont si de elasticitatea invelisului sau in procesul azvarlirii sale din camera cartusului prin teava armei.

Tot in categoria aprecierilor care pot duce la o identificare de gen a armei , includem si numararea urmelor lasate de ghinturile armei . In general armele de foc au un numar de 4 sau 6 ghinturi, dar apar la diferite arme 5, 7 sau chiar 8 ghinturi.

Sensul ghinturilor este de obicei dextrogir ( spre dreapta, in sensul acelor de ceasornic Z.B., T.T. mod 1933, iar la unele arme ghinturile sunt sinistrogire (spre stanga), de exemplu la pistolul Walther.²⁵

Aceste date obtinute , vor fi comparate cu cataloagele si tabelele cu caracteristici tehnice ale armelor si astfel putem avea o identificarea de gen a armei cu care au fost trase aceste proiectile.

In cazul identificarii unor tuburi trase , bineanteles ca faptul ca au fost trase cu o arma cu teava lisa sau cu o arma cu teava ghintuita este foarte usor de stabilit , constructia, dimensiunile, forma si marimea lor fiind total diferita.

In cazul unui tub de cartus tras cu o arma cu teava ghintuita o identificare de gen o putem face prin masurarea diametrului tubului la capatul unde a fost fixat glontul, dimensiunea acestuia fiind echivalentul calibrului armei (sistem european).

Marimea, greutatea ori forma tubului ars gasit la fata locului ne poate indica deasemenea tipul armei cu care s-a tras. Un element important de identificare in cazut tuburilor arse este acela ca in majoritatea cazurilor pe rozeta tuburilor se afla inscriptii care contin detalii importante despre armele care pot folosi o astfel de munitie.

Aceste date obtinute , ca si in cazul proiectilelor , vor fi comparate in cataloagele de munitii si in tabelele cu patramaerii tehnici si astfel se va putea face o alta identificare de gen a armei cu care au fost trase acele tuburi de cartus.

Un element de detaliu care permite in anumite situatii identificarea de gen a armei cu care au fost trase tuburile descoperite la fata locului , depinde de locul de statie al tragatorului si locul unde au fost descoperite tuburile arse raporta la acesta. Astfel armele por arunca tuburile spre stinga , spre dreapta, in sus , sau in jos .

Ca un caz aparte , precizez ca in situatia identificarii tuburilor de cartus trase cu o arma cu teava lisa , apare ca un element suplimentar identificarea , descoperirea burei si a rondelei cartusului . Desi in general rondela este distrusa bura poate fi gasita in aptopierea locului de statie a tragatorului , deoarece acesata paraseste teava armei odata cu rondela si alicele dar neavand masa proprie se va oprii dupa numai cativa metri. Studierea materialului din care este confectionata si a dimensiunilor ne pot da indicii despre tipul de munitie folosit (artizanal, industrial) cat si despre calibrul armei.

2.2. IDENTIFICAREA INDIVIDUALA A ARMEI DE FOC

Una din problemele principale ale expertizei balistice judiciare o constituie identificarea individuala a armei de foc cu care s-a comis o infractiune . Pentru aceasta activitate, cele mai importante elemente individuale, care permit identificarea armei le vom gasi pe gloantele si tuburile arse descoperite cu ocazia cercetarii locului faptei.

Glontul (proiectilul)

Pe glontul tras raman raman urme ale canalului tevii armei de la marginile si suprafetele ghinturilor, precum si de la neregularitatile mari sau microscopice ale suprafetei canalului tevii. Un glont tras reflecta o constructie sau alta a canalului tevii, gradul de uzura si particularitatile individuale ale suprafetei ei.

Pentru a identifica o arma dupa urmele de pe suprafata unui glont, expertului trebuie sa i se puna la dispozitie, atat glontul in litigiu, cat si arma sau armele suspecte, pentru a realiza modele de comparatie suficiente cantitativ cat si calitativ acceptabile, in vederea executarii comparatiilor necesare.

La examinarea urmelor identificate pe glont trebuie avute in vedere atat caracteristicile generale ( numarul urmelor create de ghinturi, unghiul de rasucire a urmelor lasate de ghinturi,greutatea glontului si distanta dintre urmele lasate de plinurile tevii pe glont) cat si caracteristicile individuale (particularitatile urmelor de la incarcare si striatiile ramase pe glont prin frecarea de peretii tevii armei cu care a fost tras).

Ca individualitate, pe baza striatiilor lasate de suprafata interioara a tevii armei pe circumferinta glontului ( proiectilului) prin comparare cu urmele (striatii)de pe gloantele trase ca model de comparatie se poate demonstra identitatea armei de foc cu care s-a tras, prin suprapunerea, continuitatea liniara ori coincidenta dispunerii striatiilor produse de plinurile dintre ghinturi si chiar de ghinturi.

Pentru identificarea armei cu care a fost tras un glont , considerat in litigiu, cea mai uzitata metoda este aceea a compararii directe a acestuia , cu gloantele obtinute in urma tragerilor experimentale si considetare modele tip de comparatie .

Metoda examinarii la microscopul comparator consta in examinarea striatiilor de pe glontul in litigiu comparativ cu striatiile de pe gloantele model de comparatie ; acestea sunt studiate separat apoi comparativ , direct cu microscopul comparator, astfel urmarindu-se continuitatea liniara a striatiilor de pe gloantele studiate si coincidenta lor atat ca numar, dimensiune si plasament.

Pentru aceste examinari se va folosi o iluminare egala a ambelor piese (litigiu-model de comparatie) si aceasta va fi o lumina difuza in cazul unor campuri mai mare , ori o iluminare sub unghi incident fata de planul examinat.

Intraga activitate de examinare cu ajutorul microscopului comparator fa fi finalizata prin fotografierea imaginilor obtinute pe microscop.Acast tip de examinatre are ca avantaj fapul ca nu necesita o pregatire prealabila sau o prelucrare speciala a gloantelor, dar are dezavantajul ca examinarea nu se poate face decat pe zone , fragmente si nu exista o viziune completa a tuturor urmelor in acelasi timp.

Metoda desfasurarii mecanice a camasii glontului, consta in topirea miezului de plumb , ori sectionarea transversala a camasii glontului si indreptarea sa , dandui-se o forma plana.

Avantajul acestei metode este acela ca pot fi observate in ansamblu toate campurile de striatii de pe suprafata lui, insa are dezavantajul ca striatiile se pot deforma in procesul de desfacere si indreptarea a camasii glontului si chiar pot apare alte striatii suplimentare.

Metoda rularii proiectilului, este o metoda care presupune rularea proiectilului intr-o masa care permite preluarea tuturor striatiilor (microrelieful) de pe corpul acestuia si ulterior se va proceda la fotografierea acestor microreliefuri preluate de pe proiectil.

Tot prin aceasta tehnica se mai poate proceda la rularea glontului pe o suprafata cu tus tipografic, dupa care se ruleaza pe coli de hartie , obtinandu-se o "impresiune" a striatiilor de pe glont . Impresiunile astfel obtinute (litigiu-model de comparatie) se vor fixa prin fotografiere si apoi se pot efectua examene compartive .

Metoda mulajelor , care consta in acoperirea glontului studiat cu un material plastic ori metalic , care apoi este desprins de pe acesta si indreptat , obtinandu-se astfel urmele caracteristice ale interiorului tevii armei. Mulajele obtinute, de la piesa (glontul) in litigiu cat si cele modele de comparatie , vor putea fi ulterior comparate , fotografiate.

O tehnica moderna de studiere a profilelor striatiilor create de interiorul tevii armei este cea a utilizarii profilografului care este de fapt un sistem foarte sensibil si fin de palpare a suprafetei studiate cu ajutorul unui varf care trecut peste zona studiata urmeaza profilurile intalnite si transforma aceste profile in variatii ale unei marimi electrice , care la randul ei este inregistrata pe o profilograma iar cotele urmelor (striatiilor ) sunt indicate cifric si in caest caz comparatiile se efectueaza prin confruntarea traseului profilogramelor ori prin compararea cotelor obtinute.

Aceasta metoda are avantajul unui inregistrari obiective a cotelor si are un inalt nivel de precizie

Tubul cartus tras (ars )

Pe suprafata tubului cartus tras se pot identifica o serie de urme cauzate de actiunea mecanica a pieselor si subansamblelor mecanice ale armei, care au o valoare de identificare unica.

Astfel apar urme ale percutorului , care in are rolul de a lovi capsa care initeaza aprinderea incarcaturii de pulbere. Acest percutor pe langa forma s-a definita ( rotund, oval, patrat, rombic, dreptunhiular) are si o serie de defecte, neregularitati, uzuri de dimensiuni microscopice dar care il individualizeaza pe fiecare, fiind apt in general pentru identificarea individuala a armei .

O alta categorie de urme care pot fi identificate pe capsa si pe fundul tubului sunt acelea produse de peretele frontal al inchizatorului , care prin forta cu care apasa tubul in camera cartusului iar apoi prin lovirea care se produce in momentul exploziei incarcaturii , imprima micile neregularitati , deformari , uzuri pe suprafata capsei ori a fundului cartusului.

Urma ghiarei extractoare , reprezinta reproducerea in adancime a muchiei acestei ghiare care se creaza pe gulerul (marginea ) tubului, in momentul cand tubul se loveste de pragul aruncator (dinte opritor) si este aruncat afara , prin actiunea de agatarea acestei ghiare.

Urma produsa de pragul aruncator (dinte opritor) se produce pe gulerul tubului inspre exterior si apare in partea opusa urmei ghiarei extractoare, formandu-se prin actiunea de ejectarea atubului tras. Actiunea este aproape concomitenta cu cea a ghiarei extractoare.  

O alta urma care poate aparea pe tubul cartus ars este aceea produsa de camera cartusului (camera de explozie). Tubul cartus in momentul exploziei incarcaturii se dilata si prin presiunea exercitata asupra peretilor acestei camere, preia in adancime urmele eventualelor deformari , neregularitati ori uzuri produse de incarcarile si descarcarile succesive.

Examinarea acestor urme de pe tubul cartus se face prin examinare separata cu ajutorul stereomicroscopului si preluarea de imagini fotografice ale acestor urme, avand in atentie faptul ca si urmele de pe tubul in litigiu cat si cele de pe tuburile model de comparatie sa fie iluminate la fel si cu aceiasi intensitate , cat si respectarea acelorasi grosismente la marire lor pentru examinate si fotografiere.

Totodata se va putea efectua examinarea microscopica comparativa cu ajutorul microscopului comparator care permite efectuarea de comparatii directe pe urme si fixarea la final a rezultatelor comparatiilor. ( coincidente, continuitati liniare sau suprapuneri).

Urmele care pot fi identificate pe tuburile de cartus arse, gasite la fata locului in cazul infractiunilor comise cu arme de foc, au o valoare de identificare deosebita datorita caracteristicilor particulare de constructie ale tuturor armelor de foc , ceea ce face ca aceste urme sa devina urme cu caracteristici individuale de identificare , care permit identificare individuala a armei de foc.

Identificarea individuala a armelor de foc cu teava lisa .

In aceste cazuri prin examinarea proiectilelor (alicelor, breneken) nu se pot obtine elemente individuale de identificare, doar in cazul cand acestea au fost confectionate artizanal prin mijloace empirice si atunci, doar, printr-o analiza de laborator se poate stabili compozitia aliajului din care a fost confectionat proiectilul iar aceasta sa fie comparata cu analiza efectuata asupra unor aliaje care pot fi gasite asupra autorului sau la domiciliul acestuia.

O alta analiza ce se poate efectua comparativ, tot in cazul cartuselor confectionate artizanal, este aceea a burei care poate fi confectionata din diferite materiale, ce pot fi ulterior comparate cu cele gasite la locuinta sau asupra persoanei suspecte.

Singura urma mecanica produsa de mecanismele armei cu teava lisa si care poate duce la identificarea individuala armei cu care s-a executat tragerea este urma creata de percutor . In aceste situatii se vor examina si compara : forma acesteia, profunzimea si plasamentul percutiei precum si orice alte caracteristici microscopice de constructie, uzura ori de defect a suprafetei acestuia.