Resursele turistice ale Romaniei - Hotel LIZIERA

CUPRINS:

Argument

Capitolul I: Descrierea zonei

1.1. Localizare geografica

1.2 Relief

1.3 Clima

1.4 Reteaua hidrografica

1.5 Fauna si Flora

1.6 Turism zonal

Capitolul II:Descrierea hotelului Liziera

2.1 Scurt istoric

2.2 Structura organizatorica

2.3 Organizarea si functionarea departamentelor

2.4 Resursele umane

2.5 Descrierea unitatii de alimentatie

Capitolul III:

3.1 Analiza pietei

3.2 Politica de pret

3.3 Politica de promovare

3.4 Strategiile adoptate in functie de analiza factorilor externi

3.5 Strategiile adoptate in functie de analiza factorilor interni

Capitolul IV: Modalitati de imbunatatirea a Hotelului Liziera

Concluzie

Anexe

Bibliografie

Argument

Resursele turistice ale Romaniei o situeaza printre tarile cele mai dotate din acest punct de vedere, care pot fi puse in valoare datorita acumularilor din ultimul timp in procesul de reforma, ce vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei.

Sectorul privat hotelier din Busteni a inregistrat o dezvoltare si modernizare, astfel, reunind traditia de mai multe secole a ospitalitatii cu restrictiile unei gestiuni performante, activitatea din Hotel Liziera se desfasoara astfel incat sa mentina o pozitie buna pe piata si in fata concurentilor prin: prestarea serviciilor la o calitate superioara; obtinerea unui raport bun calitate/pret; printr-o oferta cat mai mare si vasta pentru satisfacerea celor mai rafinate cereri; ameliorarea echipamentelor si a confortului.

Exista persoane care platesc sume mari pentru un sejur deosebit si de calitate, deci, calitatea si satisfacerea clientilor devine o forta majora care trebuie imbunatatita nelimitat, pentru ca insusirea acestor calitati poate determina avantaje mari.

In lucrarea de fata mi-am propus sa analizez situatia managementului strategic din Hotelul Liziera, pentru ca managementul strategic reprezinta deciziile si actiunile care se iau pentru realizarea obiectivelor hotelului si are in vedere intreg managementul acestuia, care se bazeaza pe strategie.

Hotelul Liziera este destinat in special turistilor tineri, iubitori de natura si de sporturi extreme.Ei pot face drumetii pe traseele montane, alpinism sau chiar ciclism.Iarna se organizeaza in cadrul hotelului concursuri de schi si de snowbord.

Capitolul I:

Descrierea zonei

2.1. Localizare geografica

2.2 Relief

2.3 Clima

2.4 Fauna si Flora

2.5 Turism zonal

2.6 Resurse naturale

2.1 Localizare geografica

Statiunea Busteni este asezata pe cursul superior al Prahovei, la o altitudine de 850 - 950 m. Este invecinata, la nord, cu Azuga si Predeal, iar la sud cu Sinaia.
Culoarul Vaii Prahovei, care strabate statiunea de la nord spre sud, este marginit, spre vest, de abruptul adevaratei fortarete a masivului Bucegi, iar spre est de cateva culmi domoale secundare (Sorica, Girbova, Cumpatu) ale muntilor Girbova.
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Crebului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde tentacular, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor.
Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora cu cartierul cu acelasi nume.
Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:
- latitudine nordica 45s25';
- longitudine estica 25s33';
Distanta pana la Bucuresti, pe DN1 (E15) si pe calea ferata este de 129 km; pana la Brasov pe DN1 (E15) si pe calea ferata Bucuresti - Brasov este de 37 km.

Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele Muntilor Bucegi, cu varfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi un ' Sestogradcity ' unde isi dau intilnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele pline de farmec ale muntilor

Din punct de vedere geografic localitatea Busteni prezinta urmatoarele caracteristici :
- este asezata pe valea superioara a Prahovei .
- pozitia geografica este de 45* 25 latitudine nordica si 25* 33 longitudine estica.
- altitudinea minima ( la statia CFR ) este de 882 m si maxima ( la ultima casa de pe strada Matei Basarab ) de 980 m.
- se legat de alte localitati din tara prin drumuri nationale si europene, atfel:
- de Brasov, Ploiesti si Bucuresti prin D.N. nr.1 si D.E. nr.15
- de Targoviste prin D.N. nr.71
- de Rasnov prin D.N. nr.73
- distanta pe sosea pana la Bucuresti este de 136 km. si pana la Brasov de 35 km.
- dispune de o statie CFR unde opresc majoritatea trenurilor de calatori de pe ruta :
Bucuresti - Brasov - Cluj - Oradea - Budapesta - Viena - Paris sau Berlin - distanta pe calea ferata pana la
Bucuresti este de 129 km. si pana la Brasov de 36 km.

2.2 Relief

Muntii Bucegi, ce apar ca o cetate strajuind statiunile Busteni si Sinaia, ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30km si cu inaltimi de 1700-1900 m. Muntii Bucegi, avand forma unei mese potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite de roci si minerale, cimentate intre ele prin siliciu, calcit, argila, etc.

Acestea se sprijina, in vest pe sisturile cristaline ale muntilor Leoata si pe calcare jurasice, iar in est pe formatiunile cretacice inferioare. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut in literatura de specialitate, sub denumirea de 'conglomerate de Bucegi', constituite din fragmente mai mari sau mai mici rotunjite, de calcar galbui, gresii, sisturi cristaline, etc.

Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul, remarcam: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a..

Principala artera hidrografica este Izvorul Ialomitei, care isi are izvoarele in cele doua circuri glaciare aflate intre Cumea Doamnei, Vf. Bucura si Coltii Obarsiei. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali.

Celalalt masiv muntos, Garbov, este constituit in principal din strate de Sinaia, cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase, iar in partea superioara, sunt conglomerate tillitice.

Culmea principala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile Clabucetul Mare-1466 m, Tigaile-1699 m, Turcu-1833 m, Paltinu-1900 m, Neamtu-19232 m, Stevia-1907 m si Rusu-1902 m. Sectorul central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu; aici culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600 m. Culmea Baiu, orientata spre sud, cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, Baiu Mare-1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul-1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527 m. Partea sudica a teritoriului sinaian se sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339 m, complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului Baiu. In acest munte, Prahova a format Cheile Oratii. In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia.

2.3 Clima

La fel ca celelalte localitati din culoarul Vaii Prahovei - care, sub raport climatic, este un culoar de dirijare a curentilor vestici - statiunea Busteni beneficiaza de o clima influentata atat de altitudine, cat si de pozitia sa in cadrul Vaii Prahovei, dominata de inaltimi muntoase. Slaba intensitate a curentilor de aer, presiunea atmosferica scazuta, lipsa gerurilor prea aspre, iarna, si racoarea placuta, vara, sunt factori care contribuie ca localitatea sa fie mult solicitata de turisti in toate anotimpurile.
Climatul intramontan, specific statiunii, prezinta cateva aspecte cu caracter relativ constant: in luna ianuarie, temperatura medie inregistreaza valori intre -4sC si -5sC iar in iulie: +15sC. Au fost insa ani cand temperatura minima absoluta a atins valoarea de 33sC, in timp ce maxima absoluta s-a ridicat la +39, 5sC. Dintre lunile anului, cea mai rece este ianuarie si cea mai calda iulie.
Pe masura ce cresc inaltimile, presiunea atmosferica incepe sa scada, astfel incat, daca in oras, la altitudinea de 850-900 m, presiunea atmosferica este de 690mm, in schimb la altitudinea de 2500 m, ea inregistreaza valori de aproximativ 560 mm. Lipsa unor surse de poluare si permanenta primenire a aerului, prin schimbul dintre inaltimi si culoar, determina prezenta unei atmosfere curate, transparente. In cadrul statiunii, radiatia solara se manifesta cu intensitate, atat vara cat si iarna, durata medie anuala fiind in jur de 1700 ore. In ce priveste vantul, directia lui dominanta coincide cu axa (N-S) culoarului prahovean si are o frecventa preponderenta din partea nordica. in localitate, intensitatea vantului este moderata, in vreme ce, pe muntii din jurul ei, in Bucegi si Girbova, vantul bate destul de puternic aproape tot timpul anului.
La Busteni cantitatea anuala medie de precipitatii este de 800 mm, iar numarul zilelor cu solul acoperit de zapada este in medie de 83 fata de 77 la Sinaia si 207 la Omul.

2.4 Reteaua hidrografica

Intreaga retea hidrografica de pe teritoriul statiunii Busteni este subordonata raului Prahova, care o strabate pe mai bine de 5 km.
Cu toate ca izvoarele Prahovei se gasesc numai la cativa kilometri, mai la nord, sub pasul Predealului, multimea de afluenti montani care o alimenteaza determina ca, la Busteni, debitul multianual al raului sa ajunga la 2, 56m³/s. Cele mai mari cresteri se observa primavara cand, datorita topirii zapezilor si a caderii ploilor din lunile aprilie si mai, media multianuala este de 5, 57 m³/s (in aprilie) si 5, 34 m³/s (in mai).
Vara, ca urmare a topirii zapezilor tarzii depe abruptul apapostit al Bucegilor si al ploilor repezi, debitul se mentine ridicat (4 m³/s, in iunie, si peste 3 m³/s, in iulie si august). Toamna, in schimb, incepe din septembrie, debitul Prahovei scade brusc sub 2 m³/s, incat iarna nu depaseste 1, 50 m³/s.
Din inregistrarile din ultimele decenii reiese ca debitul mediu anual cel mai redus a fost in anul 1956 (1, 56 m³) si cel mai ridicat in 1966 (3, 30 m³).

2.5 Fauna si flora

Fauna.Muntii din preajma Bustenilor au fost populati in vremurile de demult cu animale mari, care haladuiau in voie prin codri ori pe platoul Bucegilor. Datorita vinarii lor intensive, in trecut, si circulatiei masive din munti, in ultimul secol, numarul aminalelor mari a scazut. Se intalnesc ursi, lupi, cerbi si mistreti. Alaturi de acestea traiesc si animale mai mici: caprioara, capra neagra, rasul, vulpea, veverita si iepurele.
Pasarile gasesc in zona un climat prielnic pentru reproducere si vietuire. O prezenta mai intensa o au: pitigoii, vrabiile, mierlele, ciocanitoarele, gaitele, cotofanele, bufnitele, ulii, ciuhureziile, cocosii de munte, privighetoriile, pupezele, cucul si mai rar corbii.
Solul umbros al padurilor favorizeaza existenta unor reptile ca: broasca bruna, vipera comuna, soparla de munte, salamandra si diferite specii de melci.
Bustenii si imprejurimile lor se bucura, in zilele noastre, de un mare prestigiu si din punctul de vedere al oportunitatilor turistice ale cetatenilor romani sau ale oaspetilor straini.

Flora.Pozitia geografica a orasului Busteni in culoarul Prahovei, in plina zona montana, ii determina un cadru vegetal bogat in paduri de foioase ca: fagul, arinul, salcia, mesteacanul, paltinul si mai rar, stejarul si ulmul. Padurea este prezenta chiar la marginea orasului, pe ambele maluri ale Prahovei, cel mai raspandit arbore fiind fagul.in padurile de fag exista multi arbusti si plante erbacee, a caror crestere este favorizata de faptul ca lumina soarelui poate patrunde, printre arbori, pina la sol.
Aspectul padurilor din preajma statunii Busteni are anumite nuante in functie de anotimp. Primavara si vara predomina verdele intens, toamna culoarea ruginie si verdele inchis al coniferelor, in timp ce iarna muntii sunt acoperiti cu un covor de zapada de un alb aproape imaculat. Dintre plantele ce populeaza zona din jurul orasului mai numeroase sunt: ciubotica cucului, brandusa, feriga, fragii, ghioceii, leurda, murii, afinii etc. Pe crestele cu sol umed intalnim si unele plante hidrofile ca: izma, coada calului, pipirigul, rogozul, iarba cintei, macrisul si trifoilul.

2.6 Turismul zonal

Statiunea Busteni este una din cele mai solicitate statiuni din Romania, nu se poate spune ca aici exista extrasezon. Principala atractie, Babele si Sfinxul, dar si Muzeul Cezar Petrescu, Cascada Urlatoarea contribuie din plin la dezvoltarea turistica, afluenta fiind foarte mare in special iarna si vara cand este foarte greu sa gasesti un loc de cazare chiar si in timpul saptamanii.

Numeroase partii de ski atat in Sinaia cat si noua partie Kalinderu din Busteni, partie care dispune de una din cele mai performante instalatii de transport pe cablu din Romania, situeaza Valea Prahovei in topul destinatiilor alese pentru ski de catre romanii dar nu numai, numarul de turisti straini fiind intr-o crestere lenta.

Turismul este activitatea principala a locuitorilor din aceasta regiune.Fiind numita cea mai frumoasa regiune a Carpatilor, Valea Prahovei cu principalele ei statiuni Busteni, Sinaia, Azuga, este o zona interesanta atat pentru turisti cat si pentru investitori.

Capitolul II:

Descrierea hotelului Liziera

3.1 Scurt istoric

3.2 Structura organizatorica

3.3 Organizarea si functionarea

3.4 Resursele umane

3.5 Descrierea unitatii de alimentatie

3.6 Organigrama

3.1 Scurt istoric

Hotelul Liziera este situata in statiunea montana Busteni, aflata pe Valea Prahovei, care este foarte cunoscuta in domeniul turismului.Acest hotel a fost infiintat in 1997 si inregistrat la Registrul Comertului cu nr J29/189/1997, avand ca domeniu de activaitate turismul-cod CAEN 5511-"Hoteluri si hoteluri cu restaurante".Societatea are in patrimoniu un hotel de 3stele, constructie care a inceput in 1990, executata in regie proprie, inca neterminata in totalitate si un teren de 500mp pe care se gasesc o terasa si o gradina de vara cu mese si banci in stil rustic.

Proprietarul acestui hotel a reusit in anul 1997 sa desfasoare activitatea pe 30% din capacitatea hotelului reprezentand 40 camere definitivate.In urmatorii ani, au mai fost date inca 40 de camere toate cu grup sanitar propriu, tv color, internet si telefon, si restaurantul aflat la parter care are o suprafata de 200mp.

Amplasarea acestui obiectiv turistic la liziera padurii, la poalele varfului Caraiman, foarte aproape de partia de schi "Kalinderul" a dus la o dezvoltare a unei afaceri profitabile.

3.2 Structura organizatorica

Structura organizatorica poate fi considerata ca fiind scheletul organismului care este intreprinderea, buna functionare a acesteia fiind dependenta de modul in care sunt plasate si utilizate resursele umane de care dispune intr-o anumita etapa.

Structura organizatorica este definita ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, constituite in asa fel incat sa asigure premisele organizatorice adecvate indeplinirii obiectivelor stabilite.

Structura organizatorica privita in ansamblul ei are doua parti distincte: structura de conducere sau functionala si structura de productie sau operationala.

Structura de conducere sau functionala cuprinde ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale constituite si plasate astfel incat sa asigure conditiile economice, tehnice si de personal necesare desfasurarii procesului managerial si a proceselor de executie.

Structura de productie sau operationala este formata din ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizationale constituite in scopul realizarii directe a obiectului de activitate al intreprinderii.

Atat la nivelul structurii de conducere cat si la al celei de productie se regasesc elementele primare si anume: postul, functia, compartimentul, nivelul ierarhic si relatiile organizatorice.

a) Postul este alcatuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor desemnate pe un interval de timp fiecarui membru al intreprinderii.

Pentru a-si putea realiza obiectivele, titularului de post ii sunt conferite sarcini si atributii.

Competenta organizationala sau autoritatea formala a postului exprima limitele in cadrul carora titularii de posturi au dreptul de a actiona in vederea realizarii obiectivelor individuale si a executarii atributiilor.

In raport de domeniul in care se exercita, autoritatea formala poate fi ierarhica sau functionala.

Autoritatea ierarhica actioneaza asupra persoanelor si se concretizeaza in declansarea unor actiuni sau decizii exprimand ce si cand trebuie realizat, fiind asemanatoare puterii executive. Acest tip de autoritate se exercita la nivel operational.

Autoritatea functionala se exercita asupra unor activitati si se materializeaza in proceduri, indicatii de specialitate care exprima cum trebuie executate diferite activitati ale intreprinderii. Acest tip de autoritate este asemanator cu puterea legislativa.

Pe langa autoritatea formala, titularii postului trebuie sa posede si o competenta sau autoritate profesionala, exprimata de nivelul de pregatire si experienta de care dispune o persoana si prin care dobandeste recunoasterea meritelor si a contributiei personale la realizarea obiectivelor.

Intre aceste doua laturi ale competentei trebuie sa existe o stransa concordanta: autoritatea atribuita, formala, trebuie insotita de cea profesionala.

Responsabilitatea este obligatia de a indeplini anumite sarcini sau atributii, de a realiza obiectivele individuale ce revin fiecarui post.

Corelarea si corespondenta dintre sarcini, autoritate si responsabilitate sunt prezentate foarte sugestiv in literatura de specialitate prin intermediul unui triunghi echilateral numit triunghiul de aur al managementului, prezentat in schema de mai jos.

b) Functia constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punctul de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii.

Examinate dupa natura componentelor, responsabilitatilor si sarcinilor, posturile si respectiv functiile pot fi clasificate in posturi sau functii de conducere si posturi sau functii de executie.

Primele se caracterizeaza printr-o pondere mare a competentelor sarcinilor si responsabilitatilor ce implica exercitarea atributelor conducerii.

In cel de al doilea caz se regasesc competente, sarcini si responsabilitati a caror efectuare implica transpunerea in practica a deciziilor emise de titularii posturilor sau functiilor de conducere.

c) Compartimentul reprezinta o unitate structurala alcatuita dintr-un numar de persoane subordonate unei autoritati unice si care executa in mod permanent anumite activitati precis determinate.

Dupa modul de participare la actul de conducere, compartimentele pot fi:

de comanda;

de stat major;

de executie.

Compartimentul de comanda este acela care ia decizii privind activitatea ce se desfasoara in intreprindere.

Compartimentul de stat major desfasoara activitati de pregatire a elemenelor necesare procesului de luare a deciziilor de catre compartimentul de comanda.

Compartimentul de executie desfasoara activitati de transpunere in practica a deciziilor luate de compartimentele de comanda.

Fiecare compartiment de comanda poate fi la randul sau compartiment de executie in raport de nivelul ierarhic la care se raporteaza si invers.

Dupa modul de exercitare a autoritatii, compartimentele pot fi ierarhice si functionale. Compartimentele ierarhice au autoritatea delegata asupra activitatilor ce se desfasoara in compartimentele de la nivelurile ierarhice inferioare. De exemplu, contabilul sef nu are autoritate asupra sefului sectiei, dar are autoritate asupra activitatii economico-financiare ce se desfasoara in acea sectie.

In practica exista o structura combinata a celor doua compartimente, avantajele acesteia fiind ca se poate pastra usor disciplina si se poate folosi eficient competenta oamenilor.

d) Nivelul ierarhic desemneaza pozitia succesiva fata de organul superior de conducere a posturilor de conducere ale diferitelor compartimente situate pe aceeasi linie ierarhica.

Imaginea nivelurilor ierarhice se realizeaza prin examinarea structurii de conducere in plan vertical. Stabilirea corecta a nivelurilor ierarhice constituie una din principalele conditii ale elaborarii unei structuri de conducere rationala.

In stabilirea nivelurilor ierarhice se tine seama de factori precum:

dimensiunea intreprinderii;

diversitatea activitatilor;

complexitatea productiei;

tipul productiei;

dispersarea teritoriala a subunitatilor;

competenta cadrelor.

Ansamblul posturilor de conducere situate pe diferite niveluri ierarhice privite in spatiu constituie piramida ierarhica.

Elementele prin care se caracterizeaza piramida ierarhica sunt inaltimea si baza piramidei. Intre inaltime si baza piramidei este necesar sa existe un raport optim care sa permita fructificarea maxima a avantajelor pe care le ofera aplatizarea si sa elimine neajunsurile pe care le poate produce aplatizarea excesiva. Piramida ierarhica aplatizata, cu un numar mic de niveluri ierarhice, are urmatoarele avantaje:

asigura apropierea conducerii de productie;

asigura operativitatea si rapiditatea luarii deciziilor;

asigura o operativitate mai mare a sistemelor informationale;

presupune cheltuieli mai mici cu aparatul de conducere.

Dezavantajele acesteia sunt:

creste dificultatea cuprinderii ansamblului problemelor;

creste incarcarea excesiva a personalului de conducere;

deciziile pot avea intr-o masura mai mare elemente subiective si pot sa conduca la o centralizare excesiva.

Pe fondul factorilor de care depinde stabilirea nivelurilor ierarhice, acestea se pot regla intr-o foarte mare masura prin delegarea autoritatii si raspunderii cu care inaltimea piramidei se afla in raport invers proportional.

e) Ponderea ierarhica (norma de conducere) reprezinta numarul de persoane conduse nemijlocit de catre un cadru de conducere.

Ponderea ierarhica este influentata de o multitudine de factori ca: natura si complexitatea sarcinilor, nivelul de pregatire al cadrelor, posibilitatea de percepere si prelucrare a informatiilor, dispersarea teritoriala a obiectivelor conduse.

Dupa natura si complexitatea sarcinilor se poate remarca o variatie a ponderii ierarhice pe orizontala, mai redusa in cadrul compartimentelor care realizeaza activitati de conceptie si mai mare in compartimentele unde ponderea o au lucrarile de rutina.

Ponderea ierarhica variaza si pe verticala, crescand pe sensul coborarii scarii ierarhice, ca urmare a simplificarii si cresterii repetabilitatii sarcinilor.

Cu cat nivelul de pregatire si capacitatea organizatorica a cadrelor sunt mai ridicate, cu atat mai rar apare necesitatea legaturii dintre conducator si executant si cu atat mai mare poate fi ponderea ierarhica.

Posibilitatile psihofiziologice de percepere si prelucrare a informatiei sunt limitate, depasirea limitelor de perceptie putand duce la situatia cand conducatorul isi disperseaza atentia asupra tuturor obiectivelor si subordonatii ies de sub atentia sefului sau isi orienteaza atentia asupra unor obiective, celelalte iesind de sub observatia sa.

Dispersarea teritoriala a obiectivelor conduse actioneaza in sensul reducerii normelor de conducere.

Ponderea ierarhica trebuie astfel stabilita incat sa asigure incarcarea completa a conducatorului si sa asigure atat conducerea intregului colectiv cat si a fiecarui lucrator in parte. In general se apreciaza ca ponderea ierarhica optima se situeaza intre 4-6 subordonati la nivelurile ierarhice superioare si ea poate ajunge pana la 20-30 sau mai mult la nivelurile ierarhice inferioare.

f) Relatiile sunt contactele care se stabilesc intre functiile si compartimentele aparatului de conducere in procesul desfasurarii activitatii acestora.

Din punctul de vedere al structurii de conducere relatiile pot fi de patru feluri:

relatii de autoritate;

relatii de cooperare;

relatii de control;

relatii de reprezentare.

Relatiile de autoritate sunt cele instituite de conducerea firmei prin acte sau norme care atrag dupa sine obligativitatea exercitarii lor. In cadrul acestor relatii se disting trei tipuri:

relatii de autoritate ierarhica;

relatii de autoritate functionala;

relatii de autoritate de stat major.

Relatiile de autoritate ierarhica sunt acele relatii care se stabilesc intre functii situate pe niveluri ierarhice diferite, dar pe aceeasi linie ierarhica.

Ele sunt specifice raporturilor dintre conducatorul unui compartiment si subordonatii sai.

Aceste relatii se materializeaza in dispozitii sau ordine transmise de sus in jos si in rapoarte sau informari privind realizarea sarcinilor transmise de jos in sus.

Relatiile de autoritate ierarhica sunt considerate adevaratele relatii de autoritate in virtutea carora intreprinderea poate fi reprezentata sub forma unei piramide.

Relatiile de autoritate ierarhica sunt denumite si relatii liniar-administrative sau militare. Sunt cele mai eficiente relatii, asigurand unitatea de actiune a intregului organism al intreprinderii.

Relatiile de autoritate functionala sunt acele relatii care se nasc si se stabilesc intre sefii unor compartimente de specialitate diferita care au unul asupra altuia autoritate functionala. Asemenea compartimente sunt plasate in cadrul structurii in afara liniei ierarhice.

Relatiile de autoritate de stat major se stabilesc atunci cand unele persoane sau colective primesc pe o durata provizorie din partea conducerii intreprinderii sarcina rezolvarii unei probleme. Aceste persoane nu intervin in nume propriu sau a unei anumite competente, ci in calitate de reprezentanti ai conducerii.

Relatiile de cooperare sunt preponderent neformale, ele au un caracter facultativ, se realizeaza in mod nereglementat si se manifesta pe orizontala intre compartimente sau persoane situate pe acelasi nivel ierarhic.

Relatiile de cooperare se pot stabili in doua modalitati: ca relatii de colaborare si ca relatii de consultare.

Relatiile de control sunt relatiile care se stabilesc intre anumite persoane care efectueaza controlul si personalul intreprinderii care este controlat.

Trebuie remarcat faptul ca valorificarea rezultatelor controlului se face de catre organul ierarhic superior celui controlat.

Relatiile de reprezentare sunt acele relatii ce se stabilesc intre anumite persoane (lideri) si conducerea firmei.

3.3 Organizarea si functionarea departamentelor

Organizarea si functionarea Hotelului Liziera, adica repartizarea activitatilor si operatiunilor pe lucratori, asigurarea coordonarii lor si adoptarea de masuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate, functioneaza prin gruparea urmatoarelor activitati:

de contact nemijlocit cu clientela (front-office in sens larg);

cu caracter birocratic;

receptia, serviciul de etaj si serviciul de alimentatie;

departamentele de baza-cazarea si alimentatia, la care se adauga departamentele de administratie si cel al prestatiilor auxiliare;

operationale, reprezentate de prestatia serviciilor hoteliere (sunt activitatile generatoare de incasari);

functionale, activitati indispensabile bunei functionari a hotelului, acoperind functii de administratie, control, comercializare, intretinere (sunt activitati care inregistreaza numai costuri).

Serviciul Front-office si etaj formeaza departamentul cazare.In masura in care integreaza si alte servicii-spalatorie, piscine, frizerie, este vorba de un department prestatii.Conducand cel mai important department, directorul de cazare il inlocuieste in lipsa pe directorul general.Activitatile specifice serviciului front-office se desfasoara la nivelul holului de primire, punctual central catre care converg toate serviciile dintr-un hotel.

Compartimentul de hol: Practic, cea mai mare varietate a activitatilor serviciului front-office se inregistreaza la nivelul serviciului de hol.In hotelul Liziera, organizarea acestui compartiment se face sub forma compartimentului concierge, dar si sub forma de Mail- information.Postul cheie al acestui comparttiment este lucratorul concierge, care sta la dispozitia clientului pe toata perioada sejurului.Acesta este present la front-desk.Activitatea compartimentului concierge nu se reduce la cea a lucratorului concierge.O imagine a altor activitati specifice este oferita de simpla enumerare a functiilor aferente: sef concierge, asistent concierge, lucrator concierge de noapte, paznic de noapte, postas, sofer, insotitor, voiturier, portar, bagajist, liftier, garderobiera, comisionar.

Biroului rezervari ii revine prelucrarea cererilor individuale de rezervare, precum si inregistrarea tuturor comenzilor, fie individuale sau de grup.In aceasta faza se stabileste tariful si modalitatea de plata.Uneori, biroul rezervari este inclus intr-un department complex marketing-vanzari.Pentru biroul rezervari, deosebit de importanta este coordonarea activitatii cu cea a receptiei, careia ii comunica sosirile de clienti, prin intocmirea si transmiterea listei de sosiri asteptate.Receptionerii lucreaza in spatele front-desk-ului, in a carui prelungire functioneaza si casieria.

Receptia efectueaza primirea clientilor si atribuirea camerelor.Atribuirea, precum si stabilirea tarifului se bazeaza pe lista de sosiri.Clientul completeaza fisa de anuntare a sosirii si plecarii si poate primi un tichet -legitimatie, in baza caruia lucratorul concierge ii va elibera cheia camerei.Pentru atribuirea camerelor, este indispensabila cunoasterea in fiecare moment a starii fiecarei camere:ocupata, disponibila pentru inchiriere, eliberata si necuratata, curatata si necontrolata, scoasa din functiune.

Casieria are atributii de incasare a notelor de plata, schimb valutar, punere la dispozitie a seifurilor individuale aflate intr-un spatiu distinct.Lucratorul casier de noapte este numit night-auditor si are atributii de inchidere a zilei de lucru si de elaborare a rapoartelor de activitate.Casierii fac parte din serviciul contabilitate, dar din punct de vedere al programului de lucru si al raporturilor cu clientii, se afla sub controlul front-office managerului.

Serviciul de etaj: una din caracteristicile activitatii unui hotel este reprezentata de inchirierea camerelor care au mai fost utilizate de numeroase alre persoane inainte.Odata intrat in camera, clientul nu trebuie sa aiba nici cea mai slaba marturie a faptului ca respectivul spatiu a servit drept adapost si altora.DEoarece mirosul de tutun patrunde in materiale textile, acest hotel a creat etaje destinate nefumatorilor.

Bucataria : Activitatea departamentului alimentatie (restaurante, restaurante si baruri, alimente si bauturi)se desfasoara la nivelul spatiilor de productie(bucatarie, carmangerie, laborator de cofetarie-patiserie) si servire (saloane de servire si baruri)

Bucataria centrala presupune o separare in spatiu sit imp a productiei de servire.Organizarea de acest tip este cunoscuta sub numele de catering , fiind mai raspandita in cadrul alimentatiei pentru colectivitati si al serviciilor de alimentatie.O bucatarie centrala permite obtinerea unei eficiente sporite, , prin fabricarea unui numar mare de portii.De asemenea se realizeaza o utilizare echilibrata a personalului de-a lungul unei zile de lucru si chiar pe parcursul unui an intreg.

Sectorul de productie in sistem classic al acestui restaurantelor din Hotelul Liziera cuprinde mai multe zone de lucru:prelucrare preliminara, carmangerie, laborator de cofetarie-patiserie, buffet de serviciu, cafetarie, , prelucrare termica, spalatoroficiul restaurantului.

3.4 Resursele umane

Personalul hotelului, care asigura buna organizare si functionare a acestuia, se ridica la aproape 103 de persoane angajate la care se adauga cele 11 persoane din departamentul tehnic cu statut de colaboratori, numar ce depaseste normele internationale in domeniu, care sunt de 1, 64 persoane/camera la categaria "confort", incadrandu-se intre categoria "confort" si categoria "lux" (unde normele sunt intre 2-2, 5 persoane/camera).

In ceea ce priveste categoriile de personal, comparatia cu aceleasi norme arata o depasire de aproximativ 5% atat in cazul personalului angajat in activitatea de alimentatie publica, cat si a celui de intretinere.

Personalul hotelului, de la receptioneri pana la contabilul sef si directorul general indeplinesc cerintele impuse de activitatea in domeniul serviciilor hoteliere: aspect fizic placut, naturalete, bun simt, usurinta in exprimare, tact, stabilitate emotionala, maturitate, capacitate de perfectionare, experienta in domeniu.

Fiecare departament al hotelului este condus de un director de departament care respecta profilul postului, ce cuprinde:

functia;

superiorul ierarhic;

sarcinile speciale;

calificarea necesara.

Conducerea superioara reglementeaza regulamente de ordine interioara, prin care se stabilesc conditiile de munca in cadrul hotelului, aplicarea lor fiind obligatorie pentru orice problema care nu este reglementata printr-un text legal sau o conventie colectiva.

Personalul hotelului cunoaste in detaliu oferta (serviciile), fiecare fiind in masura sa satisfaca cele mai pretentioase cereri ale clientilor.

Resursele umane, care sunt incluse in departamentul de contabilitate (hotelul neavand un departament de resurse umane), influenteaza activitatea hotelului prin: numarul de angajati, varsta si nivelul de pregatire, atitudinea salariatilor, astfel, se folosesc strategii partiale, care vizeaza domeniul important al resurselor din hotel, aceste strategii referindu-se la angajarea personalului care corespunde cerintelor postului si care poate fi benefic pentru hotel.Se folosesc si unele strategii de redresare pentru unele categorii de personal prin specializare si instruire corespunzatoare.

3.5 Descrierea unitatii de alimentatie
 

Bucatarii Hotelului Liziera sunt pregatiti sa va ofere specialitati culinare deosebite. Restaurantul de lux este locul in care atat bucatele traditionale cat si cele mai rafinate mancaruri internationale va vor face deliciul intr-o atmosfera calda si relaxanta. Aici veti cunoaste alaturi de placerea gustului si pe cea a petrecerii timpului alaturi de cei dragi.
  Atmosfera placuta e intretinuta fie de lumina zilei care patrunde nestingherita in intreaga incapere datorita deschiderilor largi, fie de flacara semineului ce sta impozant in centrul restaurantului. Daca indragiti aerul curat de munte va recomandam sa luati masa pe terasa, unde va veti bucura de aceeasi servire deosebita a personalului nostru special instruit.

Servirea clientilor cu preparate culinare si bauturi in unitatile de alimentatie, in cantine sau alte unitati de consum colectiv constituie un element de evaloare a gradului de civilizatie a unei societati. Asigurarea unei baze tehnico-materiale, necesare pregatirii si servirii hranei in unitati specializate, permite realizarea unei productii culinare, diversificate, care sa satisfaca cele mai exigente gusturi ale populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii cat mai rationale, stiintific determinate, respectarea normelor igienico-sanitare si ceea ce este mai edificator creaza timp liber membrilor societatii, pe care sa-l foloseasca in scopuri cultural-educative, social politice sau de odihna pentru obtinerea sau refacerea sanatatii.
Prin alimentatie publica se intelege activitatea economica care se ocupa cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, impreuna cu alte produse agroalimentare, consumul acestora facandu-se in unitati proprii, special amenajate. Aceste unitati ofera si multiple posibilitatii de destindere. Productia si servirea preperatelor se asigura de catre un personal cu pregatire profesionala specifica.
Prin servire clientilor se intelege ansamblul de metode, sisteme si mijloace folosite pentru, prezentarea si oferirea spre consum a preparatelor culinare si a bauturilor, intr-o unitate de publica alimentatie.
Volumul, structura si caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite fiind influentate de natura si particularitatea preparatelor sau bauturilor servite, numarul si cererea consumatorilor, forma si tipul mobilierului din unitate, dimensiunile, timpului rezervat consumarii hranei, gradul de pregatire profesionala al personalului care le efectueaza.
Aplicarea corecta a regulilor de servire in efectuarea operatiilor de manipulare a obiectelor de servire, folosite de prezentare si servire a preparatelor culinare si a bauturilor intr-o unitate de alimentatie publica, creaza unele avantaje atat pentru consumatori cat si pentru personalul unitatii: Succesul marcii in randul consumatorilor se datoreaza, in principal, varietatii de produse si a frecventei cu care gama este reinnoita in fiecare sezon. La toate acestea se adauga atmosfera creata de decorul restaurantelor

Capitolul III:

4.1 Analiza pietei

4.2 Politica de pret

4.3 Politica de promovare

4.4 Strategiile adoptate in functie de analiza factorilor externi

4.5 Strategiile adoptate in functie de analiza factorilor interni

4.1 Analiza pietei

. OFERTA HOTELULUI LIZIERA

Hotel Liziera este o unitate hoteliera de 3stele, amplasat in apropierea partiei de schi "Kalinderul", la o distanta nu prea mare de telecabina care duce la Babele si Sfinxul, are o activitate permanenta si este mereu disponibil clientilor, oferind servicii de calitate buna si tarife pe masura.

Structura serviciilor oferite de hotel este urmatoarea:

camere dotate cu aer conditonat;

tv. color si sistem Pay-Tv;

mini-bar;

telefon cu facilitati Voice Mail;

posibilitati de a utiliza computer LEPTOP in toate camerele hotelului;

Restaurantul Majestic ofera preparate culinare cu specific romanesc si international;

Drink Bar si Snack Bar ofera cele mai variate bauturi;

room-service la dispozitia clientilor 24 de ore pe zi;

Sala de conferinte;

Meeting Room;

computere, conectare internet, telex, fax, copiatoare, retroproiectoare, ecran Filip Chart, tv, video;

centru de infrumusetare cu sauna, masaj, fitnes, coafura, frizerie;

angajatii (in special cei care intra in contact cu clientii) vorbesc franceza, germana, engleza si turca;

parcare.

Hotel Majestic este o unitate hoteliera de 4*, amplasat in centrul comercial, financiar si cultural al capitalei, are o activitate permanenta si este mereu disponibil clientilor, oferind servicii de calitate buna si tarife pe masura.

Structura serviciilor oferite de hotel este urmatoarea:

sistem automat de trezire;

posibilitati de a utiliza computer LEPTOP in toate camerele hotelului;

mini-safe;

Restaurantul camere dotate cu aer conditonat;

tv. color si sistem Pay-Tv;

mini-bar;

telefon cu facilitati Voice Mail;

Majestic ofera preparate culinare cu specific romanesc, turcesc si international;

Drink Bar si Snack Bar ofera cele mai variate bauturi;

room-service la dispozitia clientilor 24 de ore pe zi;

Business Center;

Meeting Room;

computere, conectare internet, telex, fax, copiatoare, retroproiectoare, ecran Filip Chart, tv, video;

centru de infrumusetare cu sauna, masaj, fitnes, coafura, frizerie;

casa de schimb valutar;

servicii medicale;

angajatii (in special cei care intra in contact cu clientii) vorbesc franceza, germana, engleza si turca;

parcare.

.

Hotelul Liziera are numerosi colaboratori, cu ajutorul carora isi ofera serviciile, acestia fiind: agentii de turism (Mervani, Simpa), banci (BRD Banck), societati de asigurari (Astra), companii de transport aerian (Tarom), societati comerciale, furnizori straini.

4.2Politica de pret

Sistemul de tarifare este diferentiat in functie de tipul camerei, perioada de timp pentru care este ocupata camera, gradul de ocupare al camerelor.

Tarifele de cazare afisate reprezinta pretul inchirierii unei camere pentru 24 de ore. Pentru o camera dubla tarifele pot diferi in functie de cate persoane inchiriazi camera.

Sunt acordate si anumite facilitati pentru anumite segmente de clienti (grupuri de turisti care stationeaza un anumit numar de zile in hotel) sau se folosesc tarife degresive (tariful pentru o camera scade daca aceasta este inchiriata mai multe zile).

Pretul este rezultatul procesului de evaluare a bunurilor si serviciilor existente pe o piata data, in scopul satisfacerii intereselor participantilor la procesul de schimb.La stabilirea pretului pentru produsul turistic oferit s-a luat ca referinta pretul administrat, calculate pe baza costurilor, taxelor si marjelor de profit.Stiind ca Profitul = Venituri - Cheltuieli, s-a plecat de la idea realizarii unui profit minim in faza introducerii produsului turistic avand o strategie de penetrare pe piata , obiectivul final fiind atragerea cat mai multor clienti.Nici in anii urmatori, firma nu a majorat excesiv preturile, avand in vedere ca acestea sa fie intotdeauna sub cele ale concurentei, depasind nu cu mult pragul de rentabilitate.De asemenea se practica preturi differentiate in extrasezon, cu o reducere de 15% fata de perioadele de varf, reducere care se acorda si clientilor fideli sau agentiilor de turism pentru acoperirea comisionului incasat de la turisti pentru ca acesta san u majoreze tariful stabilit la cazare.

4.3Politica de promovare

Promovarea implica o permanenta si complexa comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare atenta a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specifice de influentare a compartimentului de cumparare si de consum, de sprijinire a procesului de vanzare.Promovarea cuprinde mai multe forme de manifestare cum ar fi:

Publicitatea , care cuprinde toate actiunile care au drept scop prezentarea indirecta-orala sau vizuala- a unui mesaj in legatura cu un produs, serviciu, marca sau firma de catre orice sustinator.Pentru a desfasura o asemea actiune, conducatorul firmei trebuie sa ia in calcul urmatoarele faza premergatoare:alocarea bugetului, alegerea pietei tinta, elaborarea mesajului, alegerea mediilor publicitare(tv, radio, presa) si a spoturilor publicitare, programarea desfasurarii in timp si eficienta publicitatii.

Hotelul Liziera dispune de mai multe feluri de promovari:promovarea vanzarilor(concursuri), cadouri publicitare(pixuri, agende, calendare cu emblema firmei), publicitatea exterioara(panouri publicitare, benere).Utilizarea marcilor implica individualizarea si diferentierea produselor si serviciilor fata de cele ale concurentei., prezentarea de cataloage, pliante publicitare, prospecte, brosuri.Un alt tip de promovare il reprezinta sponsorizarea care face o buna reclama firmei, comportamentul non-verbal cum ar fi tinuta vestimentara, modul de prezentare al personalului care tin de cultura firmei.Relatiile publice implica din partea firmei cultivarea unor contacte directe cu diferite categorii de public, cu personae influente, cu mass-media, cu reprezentatntii puterii publice, lideri de opinie in scopul obtinerii sprijinului acestora in efortul de pastrare si dezvoltare a intereselor sale.

4.4 Strategiile adoptate in functie de analiza factorilor externi

Aceasta analiza se face pe doua niveluri: micromediu si mediul operational, datorita faptului ca hotelul poate avea o activitate de succes daca este ancorat intr-un mod corespunzator in mediul in care isi desfasoara activitatea.

Analiza mediului are ca scop identificarea factorilor de mediu care pot influenta semnificativ actiunile desfasurate de hotel. Cunoscand acesti factori se pot elabora politicile si strategiile hotelului.

In efectuarea analizei mediului se porneste de la structura acestuia care este format din:

mediul general;

mediul operational.

MEDIUL GENERAL

Mediul general este compus din:

Mediul economic care include:

salarizarea fortei de munca;

impozitele platite de salariati si firme;

inflatia;

costul materiilor prime folosite;

preturile la produsele si serviciile oferite de catre firmele producatoare.

Toate aceste elemente ale mediului economic influenteaza relatiile hotelului cu mediul si masura in care reuseste sa-si realizeze obiectivele.

Astfel, pentru a putea exista pe piata si pentru a avea o competitivitate buna, conducerea hotelului a adoptat o strategie globala, economica, care vizeaza toate activitatile din hotel, de oferire a salariilor care sa mentina personalul, sa-l stimuleze si sa-l motiveze corespunzator; acesta fiind acordat si in functie de cerintele postului pe care-l ocupa fiecare angajat si in functie de performantele fiecaruia.

Strategiile economice sunt stabilite pe baza criteriilor economice obiectivul lor fiind realizarea unui profit rezonabil, fiind adoptate in functie de miscarile din mediul economic.

Strategiile de stabilire a tarifelor si preturilor practicate de hotel s-au adoptat tinand seama de situatia economica generata de cresterea impozitului pe venit, de calitatea serviciilor oferite si de costul materiilor prime. Nivelul tarifelor si preturilor practicate de Hotel Liziera este acceptabil, in comparatie cu cel al unor hoteluri concurente.

Din acest punct de vedere este adoptata o strategie de atragere a unui numar mai mare de clienti prin practicarea unor tarife mai mici in week-end (strategie orientata pe costuri reduse).

Din acest punct de vedere conducerea hotelului a adoptat o strategie organizatorica, care se bazeaza pe existenta unui numar mare de cadre bine pregatite din domenii diferite care sa perfectioneze activitatea hotelului si sa poata face fata concurentei prin prestarea unor servicii de buna calitate.

Strategiile de recrutare si selectare a personalului impun angajarea unui personal cu calitatile necesare ale postului vacant din punct de vedere al pregatirii, calitatilor fizice si morale. Aceste strategii se adopta in special pentru personalul care intra in contact cu clientii.

civic. Conducerea hotelului tine seama in adoptarea deciziilor de valorile civile care se pot schimba, adica modul de viata si de mentalitatile oamenilor, nivelul de educatie, petrecerea timpului liber.

Astfel, sunt adoptate strategii de diversificare a serviciilor, acestea fiind diversificate, astfel incat sa corespunda normelor de incadrare ale hotelului si sa fie necesare si sa multumeasca clientii hotelului. Pentru realizarea cu succes a acestor strategii de diversificare s-a apelat la cadre bine pregatite si la potentialul organizatoric al hotelului.

Mediul politic, care se refera la politica guvernului si a partidului, incluzand atitudinea guvernului fata de dezvoltarea, de promovarea legilor, din acest punct de vedere strategiile hotelului sunt adoptate prin respectarea legilor in vigoare care vizeaza domeniul de activitate.

Mediul legislativ, consta in normele si legile care trebuiesc respectate si care urmaresc eliminarea monopolului, protectia consumatorilor (clientilor) si incadrarea angajatilor in munca conform Codului Muncii.

Astfel, in conformitate cu legislatia in vigoare, in anul 1994 Hotel Majestic a adoptat o strategie de privatizare, patrimoniul trecand in proprietatea unei societati private. Aceasta strategie s-a bazat pe prevederile legislative privind privatizarea si pe viziunea managerilor si a specialistilor din cadrul hotelului privind modul de privatizare.

Datorita adoptarii strategiei de privatizare, s-a adoptat o strategie manageriala noua, care a constat in remodelarea caracteristicilor structurale si functionale ale sistemului de mangement al hotelului. Aceasta strategie a implicat o reproiectare manageriala laborioasa si o echipa de manageri ferma in actiuni.

In urma strategiei de privatizare s-a adoptat si o strategie de dezvoltare, cand hotelul si-a stabilit obiective superioare din punct de vedere cantitativ si calitativ celor din perioada precedenta, trecand de la categoria de 2* la cea de 4*, serviciile incadrandu-se normelor de clasificare acestei categorii. Aceasta strategie de dezvoltare s-a bazat pe investitii serioase si solide facute de firma proprietara si pe baza potentialului tehnic si comercial de care dispune hotelul.

Mediul tehnologic care influenteaza activitatea hotelului prin realizarile stiintifice si tehnologice din societate.

Din acest punct de vedere conducerea hotelului a adoptat strategii informationale pentru a reproiecta sistemul informational, prin apelarea masiva la tehnica moderna de calcul, foarte necesara, atat pentru buna desfasurare a activitatii hotelului, cat si datorita faptului ca in hotel majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri. S-au investit sume apeciabile in sisteme automatizate pentru constituirea unui puternic colectiv informational. Astfel, este posibila utilizarea computerelor Leptop in toate camerele hotelului si sala de conferinta. Aceasta strategie urmareste implicarea hotelului si a activitatii lui in procesul tehnologic modern si sunt bazate pe avantajul tehnologic.

MEDIUL OPERATIONAL

Mediul operational este compus din:

Clienti, sunt cei care apeleaza si utilizeaza serviciile oferite de hotel. Tinand cont de faptul ca majoritatea clientilor hotelului sunt oameni de afaceri, conducerea hotelului a adoptat o strategie de specializare, care se bazeaza pe existenta unor servicii necesare acestor categorii de clienti (strategii bazate pe o nita importanta a pietei).

Serviciile oferite de hotel au fost supuse si unei strategii de diversificare a acestora, prin largirea gamei de servicii, folosindu-se un personal bine pregatit si montat corespunzator si unei strategii axate pe calitate.

Furnizorii, care ofera hotelului materii prime si materiale, de a caror calitate depinde si calitatea serviciilor oferite de hotel. Astfel, s-au adoptat strategii de alegerea furnizorilor cei mai potriviti pentru hotel, din punct de vedere al conditiilor de plata, al calitatii marfurilor si materiilor prime furnizate, al preturilor.

Concurentii, in conditiile economiei de piata, este obligatorie "lupta corecta" cu concurenta pentru mentinerea pozitiei pe piata si pentru atragerea de noi clienti. In aceste conditii, conducerea hotelului a adoptat strategia de cunoastere a concurentilor, prin efectuarea de analize pentru aflarea punctelor forte si slabe ale acestora si ce strategii folosesc.

Strategiile adoptate si folosite de Hotel Majestic pentru supravietuirea pe piata in lupta cu concurenta, sunt reprezentate de anumite cai de actiune care creeaza hotelului avantaje fata de concurentii actuali si potentiali, aceste strategii ofensive fiind de promovare a serviciilor oferite, practicarea unor preturi stimulative prin reduceri), de diversificare a ofertei, de instruire si perfectionare a personalului, in mod continuu.

Grupurile sociale de presiune, joaca un rol foarte important atat in ceea ce priveste controlul asupra calitatii serviciilor, cat si pe linia pregatirii si tratarii corespunzatoare a personalului.

In acest sens s-au adoptat strategii de recrutare si selectare a personalului bine pregatit si cu specializare corespunzatoarte, precum si strategii organizatorice care se bazeaza pe existenta unui numar mare de cadre bine pregatite, din domenii diferite, precum si pe perfectionarea personalului si a organizarii hotelului.

4.5 Strategiile adoptate in functie de analiza factorilor interni

Misiunea trebuie actualizata pentru ca mediul, care este in continua schimbare, poate impune reformularea acesteia.

Misiunea hotelului reprezinta orientarile prin:

servicii oferite de hotel, care sunt multiple si diverse, incadrandu-se criteriilor de clasificare la categoria 3*;

segmentul de consumatori carora li se adreseaza, care este format din oameni de afaceri si turisti;

aria geografica unde isi vinde serviciile, hotelul fiind amplasat in centrul capitalei;

tehnologia folosita, care este moderna si performanta;

preocuparea de supravietuire, crestere si profitabilitate aceasta fiind activitatea principala a hotelului;

valorile, aspiratiile si crezurile promovate in cadrul hotelului;

preocuparea pentru imaginea publica, activitate majora in cadrul hotelului;

preocuparea pentru angajati, activitate importanta, angajatii find cei care reprezinta hotelul si care vand serviciile acestuia; astfel, acettia sunt motivati si remunerati corespunzator activtatilor prestate.

Misiunea hotelului ajuta la conturarea obiectivelor strategice si la modalitatile de atingere a acestora, avand un impact favorabil in formularea strategiilor.

Formularea misiunii se coreleaza cu unele elemente desprinse din analiza punctelor forte si slabe ale hotelului.Stabilirea obiectivelor strategice are ca fundament misiunea hotelului, punctele forte si slabe ale acestuia, oportunitatile si amenintarile in dezvoltarea activitatii hotelului.

Obiectivele strategiceale Hotelului Liziera vizeaza:

pozitia hotelului in raport cu competitia;

pozitia cotei de piata;

ce clienti vizeaza;

legatura cu inventivitatea, creativitatea si angajarea personalului in diversificarea serviciilor;

eficienta, atingerea anumitor nivele;

resursele materiale si financiare de care dispune;

nivelul profitului si al cifrei de afaceri;

performanta manageriala si de dezvoltare si atitudinea angajatilor;

responsabilitatea fata de clienti si de stat;

incurajarea personalului.

Capitoul IV

Modalitati de imbunatatire a Hotelului Liziera Adoptarea dezvoltarii serviciilor prin promovarea si sporirea calitatii serviciilor, ceea ce trebuie sa se intample permanent, consta in obtinerea unei rentabilitati ridicate a activitatii care trebuie sa cuprinda:

oferirea unor servicii de calitate, care sa poata fi percepute de clienti, care sa includa cerintele si nevoile acestora, adica siguranta, liniste, amabilitatea personalului, curatenie, divertisment. Trebuiesc adoptate imbunatatiri calitative care pot fi percepute de clientii hotelului, adica de clientii de afaceri, care, in general, sunt foarte pretentiosi in ceea ce priveste calitatea prestarii serviciilor;

implicarea tuturor angajatilor, incepand cu departamentul de control si terminand cu cel operational, calitatea serviciilor realizandu-se doar daca acestia sunt pregatiti si motivati corespunzator pentru a crea servicii de calitate, deci, in acest sens, comunicatia si stimularea angajatilor trebuie sa functioneze bine si sa incurajeze initiativa proprie a fiecarui angajat;

existenta unei calitati in toata activitatea hotelului pentru ca serviciile sa fie la cel mai bun nivel;

abordarea si colaborarea cu parteneri de cea mai buna calitate;

permanenta imbunatatire a calitatii serviciilor oferite, comparativ cu ale competitorilor de frunte pentru a le putea face fata, prin existenta unor solutii noi, originale;

dupa politica de dezvoltare si modernizare a salii de conferinta este utila organizarea unor simpozioane, prezentari, seminarii pentru a face cunoscuta oferta si pentru a atrage anumiti clienti;

marirea gamei de servicii si oferirea unui raport bun calitate/pret, prin ameliorarea echipamentelor si activitatilor de divertisment, modernizarea continua a echipamentelor de interior si a fatadei cladirii, amenajarea unui garaj si a unei parcari pazite pentru masinile clienilor, introducerea serviciului de inchirieri masini pentru clientii doritori, cautarea unei solutii de spatiu pentru amenajarea unui teren de sport, amenajarea in holul hotelului a unor standuri care sa cuprinda o gama variata de carti, brosuri, reviste, tiparite in limbi de circulatie internationala despre anumite domenii din Romania pentru a le cunoaste si clientii straini.

Dupa incheierea strategiei de dezvoltare, care a cuprins si modernizarea salii de conferinta (foarte folositoare pentru clientii de afaceri), trebuie adoptata o strategie de preturi promotionale, prin oferirea unor tarife mai mici la toate serviciile si chiar introducerea unor servicii suplimentare in tarif, pentru atragerea clientilor si pentru fidelizarea acestora;In perioadele cand gradul de ocupare este in scadere, in general in sezonul estival, este necesara coordonarea unor gratuitati si stimulente clientilor, prin oferirea unei mese gratis sau a unor cadouri specifice;

CHESTIONAR

1.Sunteti de accord ca in timpul sejurului sa vi se puna la dispozitie motociclete, biciclete si ATV-uri?

DA . .

NU . .

2.Sunteti de accord sa dispuneti de echipamente sportive, cat si de instructori sportivi specializati (schi, snowboard, alpinism)?

DA . .

NU . .

3.Sunteti de accord sa beneficiate de un ghid montan pentru trasee alpine?

DA . . .

NU . . .

4.V-ar ajuta amplasarea unui loc special de joaca pentru copiii dumneavoastra?

DA . . .

NU . . .

5.Sunteti de accord cu organizarea unei seri traditionale cu programe artistice?

DA . . .

NU . . .

6.Ati dori organizarea unor excursii pentru vizitarea obiectivelor culturale si turistice din zona?

DA . . .

NU . . .

7.Ati fi de accord daca s-ar amenaja un teren special pentru paint-ball?

DA . . .

NU . . ..

8.Ati fi de accord daca s-ar organiza concursuri de pescuit?

DA . . ..

NU . . .

9.Sunteti de acord cu organizarea unor cursuri de echitatie?

DA . . ..

NU . . ..

10.La incheierea sejurului sunteti de accord cu organizarea unui bal mascat cu tombola surpriza?

DA . . .

NU . . .

CONCLUZII GENERALE

Datorita faptului ca managementul strategic are un rol esential in conceperea si fundamentarea activitatii tuturor firmelor, fiind fundamentat si corelat organic cu functia de previziune, acesta presupune descifrarea si anticiparea schimbarilor, a metodelor ce trebuiesc realizate in interiorul firmelor si relatiile acestora cu mediul, receptivitatea maxima la nou, dinamism si flexibilitate in toate functiile manageriale, astfel incat sa evite discordantele dintre cerere si oferta, intre nou si vechi, asigurand o competitivitate ridicata.

Astfel, in lucrarea de fata mi-am propus sa realizez o analiza a managementului a hotelului Liziera.

Rezultatele analizei efectuate se structureaza astfel:

In prima parte am realizat un argument pentru care am ales aceasta tema, fiind amplasata aproape de partia de ski, Kalinderu, un bun motiv pentru ca turistii sa devina fideli acesti hotel.

In capitolul I am facut prezentarea generala a zonei in care se afla Hotelul Liziera, cu relief, clima, localizare geografica, hidrografie, vegetatia si fauna din aceasta parte a tarii.

In capitolul al II-lea am realizat un scurt istoric al hotelului, care cuprinde date despre perioada de infiintare a hotelului si despre politica de privatizare si investitii Caracteristicile de ansamblu ale hotelului, care vizeaza statutul si functionarea hotelului.

Am prezentat organizarea si functionarea Hotelului Liziera, cu analiza asupra personalului si conducerii hotelului; prezentarea departamentelor, procesul de recrutare, angajare, perfectionare a angajatilor, precum si modalitatile de salarizare si remunerare a acestora., analiza pietei unde Hotel Liziera isi desfasoara activitatea, prin analiza ofertei de servicii, a clientilor acestui hotel si a concurentei cu care acesta se confrunta.

In capitolul III am vorbit despre analiza pietei unde Hotel Liziera isi desfasoara activitatea, prin analiza ofertei de servicii, a clientilor acestui hotel si a concurentei cu care acesta se confrunta.Am inclus in acest capitol si politica de promovare, cat despre strategiile adoptate in functie de factorii interni si externi.

In ultimul capitol am prezentat cateva modalitati de imbunatatire pentru acest hotel, pentru a ne fideliza clientii, realizand si cateva chestionare.

La sfarsitul proiectului sunt cateva concluzii generale privind rezultatele analizei lucrarii.