Studiu de caz: resursele materiale turistice in judetul suceava

STUDIU DE CAZ: RESURSELE MATERIALE TURISTICE IN  JUDETUL SUCEAVA

Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice implica asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului liber de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor elemente ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie sau vacanta.

Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat "de interes turistic' , potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:

sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti;

sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente, intr-un cuvant de baza materiala si de infrastructura necesara pentru a facilita activitatile turistice.

1. Baza materiala a cazarii

Structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare, reprezinta componenta principala a bazei tehnico-materiale a turismului, cazarea turistica facand parte din serviciile turistice de baza.

Unitatile de cazare turistica sunt acele constructii special amenajate si dotate, clasificate dupa gradul de confort oferit si dupa functiunile pe care le indeplinesc, a caror principal scop este de gazduire a turistilor si de prestarea unui set de servicii pe toata perioada sederii turistilor in respectivele unitati.

Conform prevederilor legale, unitatile de cazare turistica se impart in urmatoarele tipuri: Hoteluri si hoteluri-apartament; Hoteluri; Hoteluri pentru tineret; Moteluri; Vile; Cabane si unitati de tip casuta; Bungalouri; Sate de vacanta; Campinguri; Pensiuni turistice rurale si urbane; Camere de inchiriat in locuinte particulare; Nave maritime si fluviale.

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la nivelul anului 2007 in Judetul Suceava

Directia Judeteana de Statistica - Suceava

Analizand datele prezentate in tabel, se observa ca ponderea cea mai mare o detin unitatile de tip pensiuni rurale, aproape 50%, ceea ce reflecta un nivel mare de dezvoltare a turismului rural; ponderi mari detin si pensiunile urbane, hotelurile.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Directia Judeteana de Statistica - Suceava

Se observa, din datele prezentate in tabel, ca pana in 2005, capacitatea de cazare a crescut datorita infiintarii de noi unitati si apoi este in scadere prin cresterea ponderii pensiunilor rurale, care sunt unitati cu capacitate mica de cazare.

In judetul Suceava, baza unitatilor de cazare este constituita de patrimoniul fostului OJT, preluat apoi de trei societati, Bucovina Turism, Rarau Turism si Dorna Turism, reprezentat de majoritatea hotelurilor si motelurilor din judet. Alaturi de acestea, in categoria de hoteluri de inscriu constructii noi, private, situate in special in orasele turistice din judet. Majoritatea hotelurilor din judetul Suceava se inscriu in categoriile de 2- 3 stele, singurul hotel de 4 stele din judet fiind inaugurat in urma cu 2 ani, Hotelul Best Western Bucovina din Gura Humorului.

Hotelul Best Western Bucovina 4* ofera turistilor o serie de servicii si facilitati dintre care amintim: 130 de camere, 2 restaurante cu specific autohton si international, un centru de conferinte cuprinzand 7 sali dotate si echipate corespunzator astfel incat sa faciliteze organizarea evenimentelor business-conferinte, intalniri, simpozioane, cocktail-uri, evenimente de inaugurare, etc, bar si terasa, centru spa, parcare, posibilitatea organizarii de programe turistice in zona.

Hotelurile administrate de societatea Bucovina Turism se afla in zona municipiilor Suceava si Falticeni, fiind incadrate in categoria hotelurilor de 2 stele: Hotel Arcasul, Hotel Bucovina, Hotel Suceva(din Suceava), Hotel Turist(din Falticeni).

Societatea Rarau Turism administreaza Hotelul Zimbru 2* din Campulung Moldovenesc si Cabana Rarau. Hotelul Zimbru a fost recent renovat si dispune de facilitati de cazare, un centru de conferinte, posibilitatea organizarii de programe turistice in zona, posibilitatea contactarii si angajarii de ghizi montani, etc.

Dorna Turism administreza hoteluri din zona Vatra Dornei: Hotel Bradul si Hotel Calimani, hoteluri modernizate recent si aduse la nivelul de clasificare de 3 stele. Acestea dispun de asemenea de o baza de tratament proprie, 2 restaurante, un club, oferind multiple posibilitati turistilor de a petrece sejururi placute.

O alta categorie, semnificativa din punct de vedere numeric si al amplorii luate in ultimii ani, este reprezentata de pensiunile turistice si agroturistice. Pensiunile sunt intalnite in zona oraselor, ca o alternativa la hotelurile existente precum si in zonele rurale, oferind turistilor servicii suplimentare, in special legate de traditiile locale sau de viata la tara in special.

Baza materiala pentru alimentatie publica

Baza materiala pentru alimentatie publica cuprinde totalitatea localurilor in care au loc o serie de activitati complexe, de la prepararea mancarurilor, a produselor de cofetarie si patiserie, pana la servirea acestora, impreuna cu alte produse, gen bauturi alcoolice si nealcoolice, clientilor/ turistilor, intr-un mediu relaxant, placut, astfel incat sa fie satisfacute cerintele acestora.

In judetul Suceava unitatile de alimentatie publica sunt intalnite in special in cadrul complexurilor hoteliere, care ofera astfel functiuni multiple turistilor. O alta categorie de unitati de alimentatie publica, dezvoltata in special in ultimii ani o reprezinta, restaurantele cu specific romanesc, unde intalnim produse traditionale ale zonei Bucovinei, foarte atractive pentru turisti. Acestea apar fie in cadrul pensiunilor agroturistice, deci in zona turismului rural, fie in zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a statiunilor turistice, a oraselor din judet sau in zona manastirilor- cea mai cunoscuta si mai apreciata, care se identifica practic cu judetul Suceava.

Merita mentionate cele mai cunoscute restaurante, din cadrul complexurilor hoteliere: Restaurantul Arcasul, Restaurantul Central, Restaurantul Gloria, Restaurantul Bucovina- restaurante de prima categorie din Suceava, apoi restaurantele Zimbru, Bradul, Calimani, etc.

O alta categorie este formata din restaurantele cu specific traditional: Popasul Caprioarei, Casa Bucovineana - din Suceava; Restaurantul Hanul Obcina Voronetului, Popasul Bucur - Gura Humorului ; Restaurant Taverna - Campulung Moldovenesc.

3. Baza materiala pentru agrement

Baza materiala pentru agrement, componenta a bazei tehnico-materiale a turismului, include o gama larga de mijloace si dotari destinate sa asigure diferite modalitati pentru petrecerea timpului liber de catre turisti.

O clasificare generala a bazei materiale pentru agrement in cadrul judetului Suceava ar cuprinde:

- baza destinata distractiilor. Exista in judetul Suceava diferite elemente ale bazei destinate distractiilor, in special in zona oraselor si statiunilor turistice, cuprinzand cluburi, sali de jocuri electronice, sali de bowling si biliard, parcuri de distractii cu program sezonier, etc.

- baza de agrement cultural, cu multiple posibilitati legate de numeroasele obiective turistice culturale si istorice din judetul Suceava.

- baza de agrement sportiv, cuprinde terenuri de sport, centre de calarie (exista in judet o multitudine de posibilitati de practicare a echitatiei, atat in cadrul celor doua renumite herghelii, Radauti si Lucina, cat si in cadrul unor centre mai mici, in zona montana, pe trasee foarte apreciate de catre turisti), inot, in cadrul bazinelor special amenajate sau in cadrul strandurilor, patinaj- in Suceava exista un patinoar artificial, schi- practicat pe partii special amenajate.

Partii de schi din judetul Suceava:

- Vatra Dornei:

Partia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, inclinare 28,5 %, dificultate medie; este deservita de un babyschi si 2 teleschiuri;

Partia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenta de nivel, dificultate usoara, serviciu teleschi;

Partia Dealu Negru: 3000 m lungime, cea mai lunga partie omologata din tara, 400 m diferenta de nivel, dificultate medie; este deservita de un telescaun;

- Campulung Moldovenesc:

Partia Runc: 400 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie.

Partia Rarau: 300 m lungime, 30 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor.

- Gura Humorului:

Partia Gura Humorului: in constructie; 1.476 m lungime, 283 m diferenta de nivel; va fi dotata cu telescaun, nocturna si bazin olimpic; vor exista si 8 tunuri de zapada.

- Sucevita:

Partia Sucevita: 320 m lungime, 40 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor.

- Malini:

Partia Malini: inaugurata in decembrie 2007; este amplasata in partea de sud a comunei, la iesirea spre pasul Stanisoara; de categorie medie, 800 m lungime, 106 m diferenta de nivel; dispune de o instalatie de teleschi si de instalatie de nocturna.

- Carlibaba:

Partia Magura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie, dispune de o instalatie de teleschi de aproape 1,5 kilometri si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate schia pana in luna mai.

Partia Magura 2: 540 m lungime, 140 m diferenta de nivel, dificultate medie.

4. Baza materiala pentru tratament

Baza materiala pentru tratament a judetului Suceava cuprinde spatii destinate intretinerii sanatatii, in general integrate in cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei, statiune balneo-climaterica renumita. Judetul Suceava dispune de un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice si calcice din Vatra Dornei cat si cele din Bazinul Dornelor, mofetele naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2, namolul de turba din Tinovul Mare, Poiana Stampei, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, bioclimatul tonic, constituie materia prima pentru zeci de proceduri care se efectueaza in bazele de tratament. Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial. Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme etc. La nivelul judetului Suceava, se remarca in mod deosebit statiunea balneoclimaterica de interes national Vatra Dornei, inclusa in circuitul international si recomandata in tratamentul unor afectiuni ale aparatului cardio-vascular, afectiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos etc. Exista izvoare speciale pentru cura interna cu apa minerala.

Din pacate, in ultima perioada, statiunea Vatra Dornei a intrat intr-o zona de declin in ceea ce priveste serviciile oferite in sectorul de turism balnear si de tratament, alte ramuri cum ar fi turismul montan si sportiv fiind practicate in prezent pe scara mai larga.

INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM

Imbunatatirea conditiilor de munca reprezinta o preocupare comuna, dictata de considerente atat umanitare, cat si economice. Crearea de locuri de munca, mai multe si mai bune, constituie unul din obiectivele principale ale politicii sociale ale Uniunii Europene. Un loc de munca sigur si sanatos reprezinta un element esential pentru a asigura calitatea in munca.

Sanatatea si securitatea in munca constituie in prezent una dintre cele mai importante si avansate componente ale politicii sociale a Uniunii Europene.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din:

- Norme generale de protectie a muncii care cuprind prevederile de protectie a muncii, general valabile pentru orice activitate;

- Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice anumitor activitati sau grupe de activitati, detaliind prin aceasta prevederile normelor generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala indiferent de forma de organizare sau proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.

Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor normative, cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune. Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat,compus din urmatoarele elemente care interactioneaza :

- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.

- Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca.

- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice, psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Normele specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentatie publica si transport de persoane cu instalatii pe cablu, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii industriei hoteliere, alimentatiei publice, agrementului si transportului de persoane cu instalatii pe cablu.

Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente In cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie, mediu de munca).

Normele se aplica persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice care desfasoara activitati in structurile de primire cu functiuni de cazare turistica (hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, pensiuni turistice, ferme agroturistice, camere de inchiriat in locuinte familiale, nave fluviale si maritime), in unitati de alimentatie destinate serviciilor turistilor (restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii, placintarii etc.), de agrement (jocuri mecanice, actionate de curentul electric, carusel, electroscutere si miniscutere, minicar, bowling, utilaje zburatoare, tir cu plumb si tir cu egreta) de transport de persoane cu instalatii pe cablu (telecabina, telegondola, telebena, telescaune si teleschiuri).

Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normelor generale de protectie a muncii.

Exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor din dotarea structurilor de primire turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor cu instalatii pe cablu se vor executa de personal specializat numit prin decizie de conducerea persoanei juridice. Manevrarea instalatiilor pentru intretinerea fatadelor se va face numai de catre persoane autorizate ISCIR. Lifturile prevazute cu insotitor vor fi manevrate de persoane specializate, conform Prescriptiilor ISCIR.

Instruirea personalului

Instruirea personalului care desfasoara activitati in structurile de primire turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor cu instalatii pe cablu se va face conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Personalul care manipuleaza si utilizeaza in activitate substante insecticide va fi instruit asupra modului de folosire si a pericolului ce il prezinta pentru organismul uman.

BIBLIOGRAFIE

GLAVAN V. - "Turismul in Romania", Editura Economica, Bucuresti 2000;

SNAK O.; BARON P.; NEACSU N. - "Economia turismului", Editura Expert, Bucuresti 2001;

Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania;

Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice;

5. XXX , Ghid de turism - Judetul Suceava, Consiliul Judetean Suceava, 2001-2002

Internet

www.suceava.insse.ro (Directia Judeteana de statistica a judetului Suceava)

www.orasulsuceava.ro

www.cjsuceava.ro

Unitati de cazare - jud Suceava

Hotel Imperium Suceava

Hotel Rubin - Gura Humorului

Pensiune Vatra Dornei

Unitati de alimentatie - Jud Suceava

Restaurant Casa de Piatra - Suceava

Agrement Vatra Dornei