Judetul maramures

Judetul MARAMURES

Informatii generale

Asezare:  In extremitatea nord vestica a Romaniei, la granita cu Ucraina.

Vecini;  La nord: Ucraina, la vest: Judetul Satu Mare, la sud: Judetele Salaj, Cluj si Bistrita-Nasaud, la est: Judetul Suceava.

Suprafata:  6.304 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul tarii).

Populatie:  535.000 locuitori.

Orase

Baia Mare, resedinta de judet, cu 150.000 locuitori, la poalele Muntilor Gutai, pe raul Sasar, cu nesecate comori de frumusete, intr-un univers aparte. Alte orase: Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Seini, Sighetu Marmatiei, Targu Lapus, Viseu de Sus.

Relieful

Este predominant muntos, in general accidentat, inaltimile variind intre 200 m in depresiuni si 2.300 m pe culmile muntilor (care reprezinta prin excelenta 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramuresului este inconjurata de munti in totalitate, la sud-vestul ei aflandu-se muntii vulcanici Oas, Gutai si Tibles, la est Muntii Maramuresului si la sud-est Muntii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste ascutite si prelungi, abrupturi impunatoare si vai pitoresti. Mai cuprinde parti din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice.

Clima

Este diferentiata, in functie de diversitatea formelor de relief, temperat continentala, cu vanturi din directia sud-vest si sud-est

Cursurile de apa

Brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala Borsa, Craciunesti, Breb, Botiza.

Obiective turistice

Munti

Masivul Pietrosul (Muntii Rodnei), de 2.303 m, la 10 km de Borsa, adaposteste cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de interes geologic, botanic si faunistic). Masivul prezinta numeroase urme glaciare (creste, vai, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervatie a biosferei. Muntii Gutai (1.443 m), acoperiti cu paduri seculare, fac parte din cadrul lantului muntilor vulcanici. O priveliste bizara ofera "Creasta Cocosului", la 12 km de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domina imprejurimile cu semetia lui salbatica, formeaza o rezervatie geologica. Muntii Tibles (1.839 m altitudine maxima), presarati cu poieni, stanci si stane, avand traseele lungi si obositoare, ce necesita multe popasuri. Alti munti: Muntii Maramuresului, cu vf. Farcau de 1.957 m.

Vai si cascade

Valea Vaserului se caracterizeaza printr-o succesiune de peisaje inedite, si formeaza unul dintre cele mai impresionante defilee inguste ale Carpatilor rasariteni, presarati pe ambii versanti cu zeci de izvoare minerale. Valea Izei si Valea Marei (pe DN 18), trasee care ofera pe langa peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si a unui sir intreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice. Alte vai si cascade: Puzdrele si Cailor, cu o cadere de 40 m.

Lacuri

Lacul de acumulare Friza, pe raul omonim, la 10 km de Baia Mare, se adreseaza turismului recreativ. Alte lacuri: Ocna Sugatag si Costiui, lacuri sarate cu valoare curative, Lacul glaciar Iezerul, in masivul Pietrosu. Statiuni Borsa (la 850 m altitudine), statiune balneoclimaterica si de odihna la poalele Muntilor Rodnei. Clima este blanda (temperatura medie iarna: 80C, iar vara 200C), cu aer puternic ozonat datorat padurilor de brazi care inconjoara statiunea. Atractia turistica de care se bucura Borsa este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si mai ales de practicare a sporturilor de iarna. Pe versantii nordici ai muntilor Rodnei, zapada se mentine pana in timpul verii, iar uneori persista chiar de la un an la altul. Dispune de partii de schi pentru toate categoriile de practicanti si de o trambulina naturala, de asemenea, exista telescaun si teleski. Tratamentele efectuate in cadrul bazelor din statiune include terapii moderne, naturiste, mofete naturale. Caile de acces sunt: feroviare - gara Viseu si apoi cu mijloace auto, rutiere - DN 18, Baia Mare - Sighetul Marmatiei - Borsa, DN 17 si DN 18 Suceava - Pasul Prislop - Borsa, DN 17C si DJ 186 Bistrita-Nasaud - Borsa. Ocna Sugatag (la 20 km de Sighetul Marmatiei), statiune balneoclimaterica (la 490 m altitudine, la poalele lantului vulcanic Tibles-Gutai). Complexele turistice Izvoarele, Mogosa si Craciunesti.

Vestigii istorice

Turnul lui Stefan de la Baia Mare, interesanta constructie in stil gotic ridicata in 1347, ce seamana cu turnul vechii primarii din Praga. De la inaltimea sa de 50 m, turnul ofera o frumoasa panorama asupra orasului. Bastionul Macelarilor din Baia Mare, facea parte din sistemul de fortificatii al orasului (sec. XV). Se spune ca de aici s-a tras glontul care l-a ucis pe vestitul haiduc Pintea Viteazul. Alte vestigii istorice: Cladirea Monetariei din Baia Mare (1734 - 1738), azi sediul Muzeului Judetean, Ruinele Cetatii Chioarului de langa Somcuta Mare, mentionata documentar in 1319, Ruinele cetatii Bogdan Voda.

Edificii religioase

Bisericile din lemn ocupa un loc aparte in fondul de aur al creatiei populare din Romania, unice in lume prin formele si ornamentele specifice stilului romanesc. In satele maramuresene se intalnesc numeroase astfel de constructii care raman expresia cea mai vie a maiestriei populare. Adevarate monumente de arta arhitecturala, bisericile incanta privirea cu linia lor zvelta, cu o surprinzatoare armonie a proportiilor si cu turlele lor avantate in cautarea infinitului. Unele dintre cele mai reusite exemplare se afla in localitatile: Bogdan Voda (sec. XVIII, cu interior pictat), Surdesti (1724, cu cel mai inalt turn din tinut: 54 m), Moisei (1699), Barsana (1780), Budesti (sec. XVIIXVIII), Calinesti (1663, cu pictura din 1754), Rozavlea (1700, pictura murala din 1775), Botiza (1796), Ieud. Alte edificii religioase: Biserica "Sfanta Treime" din Baia Mare, ridicata de calugarii iezuiti intre 1717 - 1720, in stil baroc, Manastirea Izvorul Negru de langa Moisei (1672).

Edificii culturale

Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei, cu sectii de etnografie si arta populara (piese de port si arhitectura populara, masti populare, icoane, piese de industrie casnica), stiintele naturii (flora si fauna maramuresana). Muzeul Mineralogic din Baia Mare, cuprinde interesante si neasemuite flori de mina.

Monumente si statui

Monumentul de la Moisei, ridicat in amintirea celor ucisi de nazisti in 1944 este sculptat de Vida Gheza, initial in lemn, iar ulterior in piatra.

Etnografie

"Cimitirul Vesel" de la Sapanta (la 18 km de Sighetu Marmatiei), unic in lume, uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras, l-au transformat intr-un adevarat muzeu. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romanesc care nu se teme de moarte. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. In zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie; obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate "carti de vizita" ale sculpturii in lemn. Maiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru "Tara Maramuresului": semnul soarelui, simbolul vietii. Cele mai frumoase astfel de porti se intalnesc in satele Sapanta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti. La Botiza - lazi de zestre si cergi, la Viseul de Jos - port popular si tesaturi, la Bogdan Voda - covoare si impletituri, la Sacel - ceramica rosie nelustruita, cu motive de veche traditie.