Judetul ialomita

Judetul IALOMITA

Informatii generale

Asezare:  In partea de sud-est a Romaniei, in estul Campiei Romane, pe cursul inferior al Ialomitei, cuprinzand 2/3 din Campia Baraganului.

Vecini:  La nord: Judetele Braila si Buzau, la nord-vest: Judetul Prahova, la vest: Judetul Ilfov, la sud-est: Judetul Constanta, la sud: Judetul Calarasi.

Suprafata:  4.453 km2.

Populatie:  304.000 locuitori.

Orase

Slobozia, resedinta de judet, cu 56.000 locuitori, la interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale. Alte orase: Fetesti, Urziceni, Tandarei.

Relieful

Este axat pe campie, cu altitudini maxime ce nu depasesc 100 m, fiind situat in Baraganul de est si in luncile Dunarii si Ialomitei (punctata de aparitia dunelor, a fruntilor de terasa si a numeroaselor lacuri).

Clima

Este excesiv continentala in nord si vest si mai moderata in sud-est, teritoriul aflandu-se sub influenta maselor de aer estice continentale, vestice oceanice si sudice mediteraneene, materializate in vanturi aspre din nord-est (Crivatul), uscate din sud-est (Austrul), care provoaca adesea indelungate perioade de seceta si dinspre sud-est (Baltaretu). Este influentata si de precipitatiile scazute neuniforme si cu diferente mari de la un anotimp la altul.

Cursurile de apa

Sunt reprezentate de Dunare si bratul Borcea in sud-est, Ialomita ce brazdeaza in est, desfasuranduse in meandre si formand o lunca inundabila, dar si de lacurile Amara, Fundata, Strachina, Schiauca si Ratca.

Obiective turistice

Lacuri

Rogoz, lac de apa dulce, liman fluvial, Ezer, lac de apa dulce, liman fluvial, Fundata cu namol ce are valoare terapeutica, Strachina cu apa sarata si namol cu valoare terapeutica, Coscovata, lac de lunca, Piersica, lac de lunca.

Statiuni turistice

Amara (la 7 km nord-vest de Slobozia si la 126 km de Bucuresti), statiune balneoclimaterica pe malul nord-vestic al lacului Amara, (la 30 km altitudine). Beneficiaza de un climat continental de campie, cu veri calduroase si uneori toride si ierni reci. Statiune renumita inca din 1900 pentru valoare curativa a namolului sapropelic din lac (calitati terapeutice asemanatoare celui de la Techirghiol). Dintre dotarile de care dispune statiunea amintim: instalatii pentru bai calde la vane si bazine cu apa provenita din lac, instalatii pentru bai calde si impacheta ri cu namol, amenajari pentru ungeri cu namol rece, urmate de bai in lac. Caile de acces sunt: feroviare - gara Slobozia Veche pe liniile Ciulnita - Slobozia Veche sau Ploiesti Sud - Slobozia Veche, apoi cu autobuzul pana in statiune, rutiere - E 15 de la Bucuresti sau de la Constanta, DN 21 de la Braila sau de la Calarasi.

Vestigii istorice

Dava Getica de la Piscu Crasani, cetate intarita cu val de pamant si sant de aparare (sec. II - I i.Hr), este una dintre cele mai importante asezari getodacice. Vestigiile asezarii Dridu (sec.VIII - X) aici s-au descoperit obiecte de cultura materiala care reflecta specificul cultural al populatiei autohtone (Cultura Dridu).

Edificii religioase

Biserica "Sfintii Voievozi" din Slobozia, a apartinut unei foste manastiri ctitorita in 1628. Biserica a fost recladita in 1634 de domnitorul Matei Basarab. In prezent gazduieste o colectie de cult. Alte edificii religioase: Manastirea Pitesteanu, Manastirea Balaciu, ctitorita de Grigore II Ghica in 1750, Biserica de lemn de la Poiana (1737).