Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Judetul ALBA |
Informatii generale: Asezare: In partea central-vestica a Romaniei. Vecini; La nord: Judetul Cluj,
la nord-vest: Judetele Bihor si Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul tarii). Populatie: 416.000 locuitori. Orase Alba Iulia, resedinta de judet, cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, in vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul. Alte orase: Abrud, Aiud, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna. Relieful Este structurat pe 3 mari unitati naturale: Muntii Apuseni in nord-vest, grupa Parangului, din Meridionali (in sud o parte din Muntii Sureanu, la vest de Valea Sebesului si o fasie ingusta din Muntii Candrelului, la est de Sebes) si Podisul Tarnavelor in est (Podisul Tarnavelor propriu-zis si Podisul Secaselor); culoarul Muresului separa zona inalta a Muntilor Apuseni de zona colinara a Podisului Tarnavelor, cu inaltimi de 400 - 500 m. Clima Are un caracter continental si variaza in functie de unitatile de relief, incadrandu-se in doua sectoare mari: in zonele montane se inregistreaza o clima rece si mai umeda, iar in zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata. Temperatura medie in ianuarie este de -2 - -10C iar in iulie de 10 - 200C. Cursurile de apa Sunt uniform repartizate, apartin bazinului Muresului, de la nord-est la sud-vest si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries, Ampoi, Cugir). Obiective turistice Munti Muntele Gaina (de 1.484 m), partial pe teritoriul judetului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica "Targul de fete", in fiecare an la 20 iulie. Muntii Bihor (cu vf. Curcubata, de 1.849 m), cel mai inalt din Muntii Apuseni, (la 4 - 5 ore de Arieseni). Alti munti: Muntele Mare, Muntii Trascaului, Muntii Sureanu (cu vf. lui Patru de 2.130 m). Pesteri Complexul carstic Scarisoara din Muntii Bihorului, (la 2 - 3 ore de Garda de Sus), cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume si unicat in sud-vestul Europei situata la aceasta altitudine. Ghetarul are 18 - 20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are aproximativ 3.000 de ani). "Huda lui Papara", la 2 ore de Salciua, una din cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni- Trascaului ce se desfasoara de-a lungul a 2.000 m pe langa un parau subteran, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare inguste de mare spectaculozitate. Alte pesteri: Ghetarul de la Vartop, langa Arieseni, la 1.300 m altitudine, Ghetarul de la Zgurasti, Pojarul Politei. Chei si defilee Cheile din Bazinul Vaii
Rametului, langa
comuna Ramet, cu abrupturi si suprafete inclinate, populate cu
guri de pesteri (47), cu nise, arcade, turnuri, cornise sau
polite structurale, unde se intalnesc floarea de colt si
garofita alba, plante declarate monumente ale naturii. Defileul Ariesului, cu
abrupturi, creste, pesteri, unul dintre cele mai pitoresti, mai
cunoscute si mai populare defilee din Lacuri Iezerul Ighielului, la 22 km de Ighiu, cel mai intins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, in sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine). Iezerul Sureanu, rezervatie stiintifica complexa (la 1.790 m altitudine), in nordul Muntilor Sureanu. Alte lacuri: Oasa (de 460 ha, la 33 km de Sugag), Tau, Nedeiu - lacuri de acumulare, Lacurile de la Ocna Mures pe masive de sare. Rezervatii si monumente ale naturii Dealul cu Melci, rezervatie paleontologica (la
15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea
Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci
ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai
bogate locuri fosilifere din Romania. Pieetrle
Detunatei (la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de
Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de
bazalt vulcanic: "Detunata Goala"
si "Detunata Flocoasa" (la 1.200 m altitudine). Rapa Rosie (la 3 km de
Sebes), rezervatie geologica de 10 ha, care cuprinde forme
sculpturale (coloane, turnuri, piramide) pe malul drept al Secasului,
modelate de apa ce a lucrat cu incapatanare 60 milioane
de ani. Cetatile Romane de
la Rosia Arbori ocrotiti Fagul Imparatului de langa Muncelu, un copac batran de mari
dimensiuni ale carui Statiuni turistice Arieseni, in muntii Bihor, la 1.000 - 1.100 m
altitudine, la izvoarele Ariesului Mare (pe DN 75), o statiune
climaterica propice practicarii sporturilor de iarna. Ocna Mures, statiune
balneoclimaterica (la 258 m altitudine), pe stanga Muresului,
dispune de lacuri saline si un climat continental-moderat; temperatura
medie anuala fiind de 90C (in iulie peste 200C, in ianuarie sub -40C).
Dintre instalatiile de tratament de aici amintim: solariu cu
amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii
pentru electroterapie, instalat ii pentru bai calde, instalatii
cu apa minerala sarata concentrata. Caile de acces sunt: feroviare -
gara Razboieni pe linia Bucuresti - Vestigii istorice Cetatea Alba Iulia, prima cetate medievala (sec. IX -
X), construita de voievodul Gyla. Cetatea
Alba Caroli este cea mai mare si ultima fortificatie de acest
fel din Transilvania, construita intre 1716 - 1738. Ruinele Cetatii Dacice de la Capalna (sec. II
i.Hr. - 106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusa de
Burebista in sistemul de aparare al Sarmisegetusei Regia. Ruinele Cetatii Dacice de la
Craiva (sec. II i.Hr. - I d.Hr.), centrul
tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu
in "Geografia" sa. Palatul Voievodal
Alba Iulia (sec. XIII - XVIII), cladire impresionanta, datand
de aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund,
(la mijlocul sec. XVI), fosta resedinta a lui Mihai
Viteazul (1599 - 1600). Castelul
Martinuzzi de la Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi,
episcop de Edificii religioase Catedrala Romano
Catolica din Edificii culturale Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), infiintata de episcopul Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este intre cele mai valoroase din Romania. Printre manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului "Codex aureus" (sec. VIII), pe foi de pergament. Muzeul de stiinte naturale din Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romania, in cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari. Muzeul Unirii din Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza in cladirea "Babilon" (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea "Babilon" apartine si Scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania (prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918). Muzeul memorial "Avram Iancu" de la Avram Iancu, in locul unde s-a nascut, in 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, "Craiul muntilor". Casa adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848 - 1849. Casa memoriala "Horea" de la Horea, in locul unde s-a nascut in 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea. Casa memoriala "Blaga" de la Lancram (la 4 km de Sebea), in locul natal si de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895 - 1961). Monumente si statui Monumentul Horea, Closca
si Crisan din Alba Iulia, in memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 care s-au
jertfit pentru instaurarea unor oranduieli mai drepte pentru poporul asuprit.
Monumentul de la Miraslau
din Miraslau, dedicat ostenilor lui Mihai Viteazul care si-au
dat viata in lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind infranti de
armata generalului Basta. Monumentul
de pe Campia Libertatii din Blaj, ridicat in amintirea
Revolutiei din 1848. Monumentul
pe locul unde au fost franti
cu roata Horea si Closca, "Dealul Furcilor" din Etnografie "Tara Motilor" din acest judet este un focar de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile: Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita echipa de tulnicarese), Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii), Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor), Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla), Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita), Sugag (scoala populara de arta: cioplitul lemnului), Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi). |
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |