Evolutia turismului romanesc

EVOLUTIA TURISMULUI ROMANESC

1.1.ELEMENTE GENERALE DE TURISM

Turismul reprezinta o activities specifica, putand fi considerata sub mai multe aspecte:

ca activitate economica

ca activitate individuala sau de grup a oamenilor cu scop predominant recreativ, cultural sau balnear.

In general, tara noastra este considerata o tara cu important potential turistic, acesta este formata dintr-o gama larga de caracteristici si obiective naturale, si din obiective culturale si istorice. Capacitatea de cazare turistica (hoteluri, cabane, hanuri, tabere) a crescut.

La nivelul turismului international, Romania are o anumita importanta, reflectata de numarul de persoane care sosesc anual in Romania (aproximativ 11 milioane, desi, dintre acestea, o parte importanta o reprezinta persoanele care se deplaseaza in alt scop decat cel turistic).

FORMELE DE TURISM

Turismul, care implica ideea alegerii deliberate a destinatiilor, a itinerariilor, a perioadei si duratei sejurului de catre fiecare turist in parte are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. si, in ultima instanta, satisfacerea nevoilor de consum turistic.

Tinand seama de aceste considerente, in literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificari ale formelor de turism practicate, in functie de criteriile urmarite pentru o cat mai omogena grupare a lor.

In mod curent, turismul se divide, dupa locul de provenienta a turistilor, in doua forme principale: turismul national (intern), practicat de cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei si turismul international (extern), caracterizat prin vizitele cetatenilor straini intr-o tara si prin plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii lor .

Termenul turism national este mai putin uzitat in practica activitatii turistice, unde s-a statornicit denumirea de turism intern.

Termenul turism national constituit din turismul intern si turismul emitator se intalneste insa mai frecvent atat in statisticile internationale, cat si in analizele comparative intre turismul intern si turismul international, elaborate pe baza acestor statistici.

Fiecare dintre aceste doua forme de turism prezinta anumite particularitati, dar, din punctul de vedere al tarilor primitoare, intre ele nu exista o delimitare categorica, ci o interdependenta care serveste promovarea in ansamblu a activitatii turistice.

De altfel, acest fapt este firesc, deoarece se ofera aceeasi baza materiala de primire atat turistilor interni, cat si turistilor straini, tratati ca solicitanti simultani de servicii turistice.

Turismul balneoclimateric.  (Imaginea nr.1)

Acesta presupune deplasarea intr-o localitate sau statiune turistica cu scopul realizarii unui sejur destinat, in principal, refacerii organismului. Aceasta activitate se realizeaza in regiuni care au o serie de caracteristici in acest sens:

izvoare termale,

minerale,

propietati terapeutice ale factorilor climatici.

Valorificarea acestor resurse turistice trebuie sa beneficieze de existenta unor dotari corespunzatoare si de asistenta specializata necesara.

Imaginea nr.1 "Turismul Balneoclimateric"

Turismul de tip balneoclimateric beneficieaza de o serie de statiuni insemnate, dintre care mai importante sunt: Baile Herculane, Baile Felix, situate pe valea Oltului

Turismul hibernal si al sporturilor de iarna (imaginea nr. 2) 

Aceasta forma de turism valorifica anumite conditii climatice si existenta unui strat de zapada un anumit interval de timp in unele regiuni. De aceea, majoritatea statiunilor de iarna se gasesc la altitudini ridicate. Pentru facilitatea acestui tip de turism, sunt necesare, de asemenea, amenajari speciale (partii pentru shi, telecabine, teleschi, cabane corespunzatoare si cai de acces). Principalele statiuni destinate acestui tip de turism sunt: Sinaia, Predeal, Poiana Brasov, Borsa si altele.

Imaginea 2"Turismul Montan"

Turismul litoral (Imaginea nr.3)

Are ca obiectiv utilizarea caracteristicilor terapeutice ale apelor marine si ale radiatiilor solare in acelasi timp. Desi intervalul de timpin care se poate practica acest tip de turism este modest (trei luni pe an), aceasta activitate atrage un numar mare de persoane.

Dintre statiunile litorale, mentionam indeosebi Mamaia, Eforie, Neptun, Mangalia.

Imaginea nr 3"Turismul Litoral"

Turismul cultural (imaginea nr.4)

Se realizeaza pentru vizionarea unor anumite obiective arhitecturale, istorice , etnografice, folclorice.

Exista numeroase regiuni (nordul Bucovinei, Maramuresul, etc.) si localitati urbane cu un anumit specific (Brasov, Sibiu, Sighisoara), care atrag numerosi vizitatori.

Imaginea nr 4"Turismul Cultural"

Drumetiile se realizeaza individual sau in grup si au ca scop vizitarea unor peisaje si obiective din regiuni mai putin accesibile (Muntii Retezat, Muntii Fagaras, etc.).

Sosirile vizitatorilor straini in Romania, inregistrate la punctele de frontiera, au fost de 618.000, in decembrie 2012, cu 4,7% mai putin decat in decembrie 2011. Majoritatea (95,6%) au provenit din Europa, 76 la suta din ei din statele membre UE.   Cei mai multi straini au fost din Ungaria (37,9%), Bulgaria (12,9%), Germania (4,3%) Italia (3,6%), Austria (1,4%) .

Pe intregul an, 8,423 milioane de turisti au sosit la unitati de cazare din Romania, in crestere cu 8,2 la suta fata de 2011

Turismul, a fost inteles de mult ca o activitate cu caracter recreativ sau sportiv, capata in epoca actuala un alt continut, o noua dimensiune.

Dimensiunea atinsa astazi de turism, in toate componentele sale, implicatiile sale asupra dezvoltarii economice si sociale capata un aspect major.

Experienta ultimelor decenii in ceea ce priveste cerintele actuale din economiile nationale, zonale si mondiale ne demonstreaza rolul turismului.

Turismul de litoral romanesc se realizeaza ca urmare a conditiilor materiale deosebit de favorabile pentru practicarea unui turism complex.

Prin puternica sa baza materiala, litoralul este considerat ca prima zona turistica din tara, cu toate ca activitatea se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate.

Cele mai multe statiuni de pe litoralul romanesc au fost construite acum 25-30 ani, avand caracter sezonier, exceptie fac cele care include si programe balneare, tratament.

Daca in anii 2010 acestea corespundeau unor exigente medii ale clientilor, adresandu-se acelui segment de piata cu venituri medii si submedie, astazi ele sunt in majoritatea nesatisfacatoare calitativ, asigurand un confort moderat.

Cu un flux annual de circa 756.000 turisti (2011), litoralul romanesc detine circa 3,5% din cererea turistica internationala a zonei sud-est europene, Bulgaria fiind una din cele mai importante concurente in bazinul Marii Negre, cu o circulatie turistica de peste 8 milioane turisti anual.

Calitatile fizico-geografice ale litoralului il situeaza printre cele mai atractive zone; de asemenea; turismul de cura heliomarina s-a bucurat, decenii de-a randul, de interesul unor segmente largi de vizitatori autohtoni si straini; la aceasta se mai adauga si faptul ca, in tara noastra, turismul de litoral are o veche traditie, primul stabiliment balnear, din epoca moderna, datand din 1892, situat pe malul lacului Techirghiol.

In consecinta, aceasta zona a beneficiat, in perioada 2010-2013, de cele mai mari investitii turistice, concretizate in circa 350 mii locuri de cazare, in peste 600 unitati concentrate in 12 statiuni, distribuite pe aproape 120 km zona costiera.

Urmare a acestor eforturi, litoralul osupa in prezent primul loc, in privinta echiparii, cu 44,8% din totalul locurilor existente in Romania. De asemenea, comparativ cu dimensiunile sale relativ reduse, litoralul inregistreaza cel mai ridicat grad de valorificare - circa 78%.

Desi dotarea, cel putin din punct de vedere cantitativ si, mai ales, in domeniul cazaarii, este buna, echipamentele au grad avansat de uzura - multe dintre ele au o vechime de peste 30 de ani - ceea ce reclama eforturi de modernizare; de asemenea, calitatea serviciilor este slaba si lipsesc dotarile de agrement la nivelul exigentelor turismului modern (pentru sporturi nautice, porturi de agrement, scoli de specialitate). Toate acestea s-au reflectat in nivelul relatoiv redus al cererii; din totalul celor care au beneficiat, in , de servicii de cazare, litoralul a gazduit 15% dintre romani si 4,4% din turistii romani.

Turismul de litoral se desfasoara in 13 localitati turistice amenajate in perioada si care include aproximativ 44% din capacitatea de cazare a tarii si circa 8-10% din cererea turistica internationala.

Astfel pentru anul 2010 existau 710 de unitati de cazare cu 116.051 locuri in functiune cu 48,5% grad de ocupare cu o durata medie de sedere de 8,4 zile. Cele mai solicitate statiuni sunt Neptun, Mamaia, Eforie Nord,Costinesti. Numarul de turisti sositi se cifreaza la 38.576 de turisti cu 503.954 de innoptari (2012).

Comparativ cu piata europeana a turismului de litoral, oferta romaneasca se situeaza, cu cateva exceptii, la un nivel calitativ redus, si cu o gama limitata de amenajari si divertisment in aer liber sau de interio major al turismului in procesul dezvoltarii viitoare

1.2.DEZVOLTAREA TURISMUL IN ROMANIA

Conform determinarilor turismul este "activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constand din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitoresti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere".

Activitatea turistica poate fi considerata una din cele mai vechi ocupatii ale omului inca pe timpurile cand nomadismul era modul de viata al unei colectivitati umane.

Pentru omul nomad turismul devenise o profesie, el nu avea asezare statornica intr-un loc, dar"facea"turism dintr-un loc in altul cu o experienta de peste 2001 de ani

In activitatile turistice, in prezent isi perfectioneaza formele de practicare a turismului, infrastructuraturismului si se afla in fata adoptarii unei strategii al activitatilor turistice, prin luarea in considerare a experientei tarilor avansate, a elaborarilor stiintifice din marile centre universitare si academice. Romania are posibilitati universale, specifice, unice in dezvoltarea turismului.

Romania nu poate(si nici nu trebuie) sa preia un model elaborat si folosit in alte tari ale lumii, ea are propiul sau potential stiintific si practic care sa fundamenteze strategia sa proprie, cu totul originala, pe care sa o aplice prin metode, de asemenea, intrutoul specifice.

Calitatea produsului turistic este influentata in cea mai mare masura de nivelul educational si de pregatire profesionla a personalului format in turism, care determina nivelul de calitate al serviciilor directe.

Din contactul cu prestatoriin si analizele atente asupra evolutiei nivelului calitatii serviciilor in turism, rezulta ca evolutia este foarte lenta.