Porturile marii mediterane

PORTURILE MARII MEDITERANE

Asezata intre Europa, Africa si Asia, Marea Mediterana este a treia ca suprafata dintre marile Oceanului Atlantic (dupa Marea Weddell si Marea Caraibilor), avand suprafata de 2 505 000 Km², adancimea medie de 1 498 m, adancimea maxima de 5 121 m (in apropierea Capului Matapan, la SW de Pelopones) si volumul apelor de 3 754 000 Km³. Salinitatea sa este de 36-39 ‰, fiind mai ridicata decat cea a Oceanului Planetar, care este de 35 ‰. Axa longitudinala, intre Gibraltar si Beirut masoara 3 300 km, iar in latime nu depaseste 1 700 km intre Golful Venetia si Golful Sirta.

Tarile riverane Marii Mediterane sunt: Turcia, Siria, Liban, Israel, Egipt, Libia, Tunisia, Algeria, Maroc, Spania, Franta, Principatul Monaco, Italia, Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Iugoslavia, Albania si Grecia, iar tarile insulare din Mediterana sunt Malta si Cipru.

Marea Mediterana este impartita de Peninsula Italica si Insula Sicilia in doua bazine mari: estic si vestic. Din Bazinul de Vest fac parte: Marea Iberica (Marea Alboran) dintre litoralul sudic al Spaniei si cel de nord al Marocului; Marea Balearelor intre Insulele Baleare si tarmurile estice ale Spaniei; Marea Galica situata la sud de tarmurile Frantei; Marea Ligurica dintre litoralul nord-vestic al Italiei si Insula Corsica; Marea Tireniana intre tarmurile vestice ale Italiei si insulele Corsica, Sardinia si Sicilia si Marea Sardiniei dintre tarmurile Algeriei si insulele sicilia si Baleare.

Bazinul de Est al Mediteranei cuprinde urmatoarele bazine maritime: Marea Adriatica intre tarmurile Peninsulei Italice si coastele dalmate; Marea Ionica intre coastele sudice ale Italiei, Sicilia si coastele vestice ale Greciei fiind delimitata la sud de paralela de 36⁰ N; Marea Siciliei in partea de sud a Siciliei; Marea Sirtelor, la sud de paralela de 36⁰ N, delimitata la vest de coastele Tunisiei, la sud de litoralul Libiei, iar la est de meridianul de 22⁰ E; Marea Levantului ce ocupa toata partea rasariteana a bazinului;

Porturile Turciei

La Marea Egee, Turcia are urmatoarele porturi (de la N la S): Aliaga, Nemrut, Izmir si Golluk.

La Marea Levantului porturile turcesti sunt (de la V la E):

Gocek, Finike, Antalya, Mersin, Botas, Isdemir si Iskenderun (Alexandretta).

a) Portul Izmir este cel mai important port al Turciei din Marea Egee fiind vizitat anual de circa 3 600 de nave.

Localizare: 38⁰25^′ N; 27⁰09^′ E. Este situat in Golful Izmir. In port pot fi operate nave cu un pescaj maxim de 38 ft, iar in portul vechi operarea navelor este restrictionata de pescajul maxim admis (8 m) si lungimea maxima a navei (165 m). De asemenea, in Golful Izmir pot opera tancuri petroliere, la terminalul de petrol, cu un pescaj maxim de 33 ft.

Danele portului, in numar de 22, ofera facilitati pentru operarea marfurilor generale (danele 4-12 si 20-22) a vracului uscat si navelor RO-RO (dana 3), a containerelor si navelor RO-RO (danele 13-19) si a navelor de pasageri (danele 1 si 2). Adancimile la dane sunt cuprinse intre 7-13 m.

Pentru operarea marfurilor danele sunt echipate cu mijloace moderne de incarcare/descarcare: o macara plutitoare de 100 tf, 2 instalatii de manipulare containere de 40 tf, 9 macarale de cheu de 3-15 tf, 14 macarale mobile de 6-30 tf, 22 trailere de 40 t, 7 transtainere de 40 tf si alte mijloace moderne care asigura manipularea operativa a containerelor si a incarcaturii navelor RO-RO. Pentru cereale exista un siloz cu o capacitate de 76 000 t, iar capacitatea de incarcare-descarcare a cerealelor este de 2 500 - 3 000 t in 24 ore.

Pilotajul este obligatoriu, iar comandantul navei va transmite ETA cu 12 ore inaintea sosirii navei.

Remorcajul este obligatoriu pentu nave mai mari de 2 000 TRB.

b) Portul Mersin este unul din cele mai importante porturi ale Turciei la Marea Mediterana.

Localizare: 36⁰47^′ N; 34⁰38^′ E. Este situat in Golful Mersin, pe coastele sudice ale Turciei.

In port pot opera nave cu pescaj de pana la 12,5 m cu urmatoarele restrictii:

navele cu pescajul mai mare de 9 m, intre 16 decembrie si 15 martie;

navele cu pescajul mai mare de 9,5 m, intre 16 martie si 15 decembrie;

tancurile petroliere cu pescajul mai mare de 12 m, intre16 decembrie si 15 martie;

tancurile petroliere cu pescajul mai mare de 12,5 m, intre 16 martie si 15 decembrie.

In port au prioritate navele militare, navele ce descarca alimente si pasagerele, iar in al doilea rand navele RO-RO si portcontainerele.

La danele portului pot opera nave vrachiere (vrac uscat), portcontainere, nave RO-RO, iar la terminalul rafinariei ATAS pot opera tancuri petroliere cu un pescaj maxim de 14 m si LOA de 299 m. Danele portului au adancimi cuprinse intre 6-12 m si lungimi de 40 - 480 m. Portul are si 3 zone libere unde exista posibilitati de acostare a navelor (danele 22-24).

Facilitatile de operare a marfurilor sunt asigurate de echipamente moderne, printre care se numara: o macara plutitoare de 60 tf, 5 macarale pentru manevrarea containerelor de 40 tf, 17 macarale de cheu de 3-35 tf, 18 macarale mobile de 5-25 tf, 13 transtainere de 40 tf, 43 trailere de 40 tf. Operarea containerelor este asigurata la 3 dane, la terminalul de containere putand acosta nave cu pescajul de pana la 9,5-11,5 m. Marfurile in vrac pot fi operate cu o rata de 2 400 t/h la incarcare si 1 200 t/h la descarcare.

Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele, iar comandantul va transmite ETA cu 48 ore si 24 ore inainte de sosirea navei.

In ceea ce priveste ancorajul navelor in rada, sunt stabilite zonele in care se interzice ancorarea, pe care navele trebuie sa le evite (vezi „Guide to Port Entry”).

Portul Mersin este vizitat anual de cca 3.000 nave.

Intre porturile turcesti mai importante, situate la Marea Levantului se numara Portul Botas (cu importante terminale de petrol) si Portul Iskenderun (unde pot fi operate marfuri diverse).

Porturile Siriei

Porturile siriene sunt (de la N la S):

Borj Islam, Lattakia, Banias si Tartous.

a) Portul Lattakia este un port cu un ambitios program de extindere. Actualmente are un trafic anual de circa 3 milioane tone marfuri.

Localizare: 35^◦31^′ N; 35^◦46^′ E.

Dispune de 8 dane unde pot fi operate nave RO-RO, portcontainere, nave de marfuri generale (cargouri) si nave de pasageri. Ofera facilitati bune de operare a marfurilor. Cerealele pot fi operate cu o rata de 150 t/h la incarcare si 200 t/h la descarcare.

b) Portul Banias este specializat pe traficul de petrol, fiind vizitat de circa170 nave pe an.

Localizare: 35^◦14^′ N; 35^◦56^′ E.

Dispune de 7 dane din care 6 sunt terminale petroliere unde pot opera nave (inclusiv LPG) cu pescaje cuprinse intre 24 si 53 ft.

c) Portul Tartous este cel mai mare port sirian in care pot opera atat tancuri petroliere, cat si nave pentru transportul altor categorii de marfuri (in special fosfati, sulfati etc). Inregistreaza un trafic anual de circa 8 milioane t.

Localizare: 34^◦53^′ N; 35^◦45^′ E.

In port pot opera nave cu un pescaj maxim de 32 ft. ETA se transmite cu 72 ore si 24 ore inainte de sosirea navei.

Porturile Libanului sunt:

Tripoli, Chekaa, Ras Selaat, Beirut si Sidon (de la N la S).

a) Portul Beirut este cel mai important port libanez, care a inregistrat un trafic anual de circa 3 milioane t.

Localizare: 33^◦54^′ N; 35^◦30′ E.

Portul are 3 bazine portuare in care pot opera nave de marfuri generale, marfuri in vrac (uscat si lichid), portcontainere, nave RO-RO, tancuri petroliere si nave de pasageri.

Pescajul maxim al navelor care pot opera in Portul Beirut este de 13 m, nefiind limite privind lungimea si latimea navelor.

Macarale pentu operarea marfurilor: 44x20/100 tf, 4x127 tf si 4x150 tf. Facilitatile de operare a cerealelor: un siloz de 120 000 t, 2 instalatii de respiratie de 6x100 t/h capacitate. Navele RO-RO pot fi primite la oricare cheu din bazinele 2 si 3.

Pilotajul va face obiectul acordului cu Capitania portului. ETA se transmite cu 48 ore si 24 ore inainte de sosirea navei.

Porturile Chekaa, Ras Selaata si Sidon sunt specializate in traficul petrolier, fiind dotate cu terminale moderne, iar Portul Tripoli dispune atat de terminale de petrol (inclusiv de stocaj) cat si de dane pentru marfuri uscate (Dry Cargo Port).

Porturile Israelului sunt (de la N la S):

Haifa, Hadera, Ashdod si Ashkelon.

a) Portul Haifa

este cel mai mare port israelian, dotat cu terminale specializate dintre cele mai moderne, avand un trafic anual de circa 15 milioane t marfuri si 700 000 pasageri.

Localizare: 32^◦49^′ N;35^◦00^′ E.

Portul Haifa cuprinde: portul principal si portul auxiliar Kishon. Portul principal este amplasat in partea de sud a Baii Haifa, avand 18 dane la care pot opera cargouri, mineraliere, cerealiere, nave RO-RO, portcontainere s.a, unde sunt adancimi de la 8 m pana la 13,8 m. Portul auxiliar Kishon este situat in aceeasi baie, la est de portul principal, unde pot fi operate nave RO-RO, tancuri chimice (existand 2 terminale chimice), cargouri si nave de pescuit, cu adancimi cuprinse intre 4 si 10 m. In acest port exista si o zona libera.

Navele care pot opera in port nu vor depasi pescajul de 35 ft in portul principal si de 9,5 m in portul auxiliar.

La terminalul petrolier pot opera tancuri avand pescaje cuprinse intre 9,7-10,4 m.

In parte de N-E a portului se executa lucrari hidrotehnice pentru exinderea Portului Haifa unde vor avea acces si nave cu pescaje mai mari.

Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 72 ore si 48 ore inainte de sosirea navei.

Si porturile Ashod si Ashkelon inregistreaza un trafic important care este de circa 16 milioane t anual (cumulat pe cele doua porturi) si este profilat in principal pe titei si marfuri containerizate.

Porturile Egiptului

La Marea Mediterana Egiptul are urmatoarele porturi (de la E la V): Port Said, Damietta, Alexandria, Sidi Kerir si Mersa Al Hamra (El Alamein).

a) Portul Alexandria (El Iskandariya) este port al Egiptului prin care se efectueaza ¾ din imporuri si 50% din exporturi la principalele produse. Traficul anual este de circa 22 milioane t.

Localizare: 31^◦09^′ N; 29^◦53^′ E. Este situat aproape de varsarea fluviului Nil in mare, in parte de N-V a acestui fluviu.

Fondat in anul 331 i.Hr. din ordinul lui Alexandru cel Mare, Alexandria a devenit cel mai mare port al lumii antice, ocupand aceasta pozitie si in Evul mediu pana la sfarsitul secolului al XV-lea.

Actualmente portul dispune de terminale moderne de petrol, cherestea, carbuni, nitrati, containere, marfuri generale, cereale, marfuri frigorifice, ciment, RO-RO, etc.

De acest port apartine si Portul El Dekheila, situat imediat spre vest fata de bazinul petrolier si intrarea in portul principal. In Portul El Dekheila sunt, de asemenea o serie de terminale specializate si facilitati moderne de operare a navelor RO-RO, portcontainere, minereuri, cherestea, marfuri in vrac, marfuri generale, portul avand 2 sectiuni: port industrial si port comercial.

Intrarea navelor in Portul Alexandria este restrictionata de adancimea senalului navigabil, ceea ce impune un pescaj de maxim 9,14 m. In Portul El Dekheila pot opera si nave de 250 000 tdw si cu un pescaj de maximum 19 m.

Pilotajul in port este obligatoriu, iar sosirea navelor in rada se va face pe timp de zi (intre rasaritul si apusul soarelui).

b) Portul Sidi Kerir este portul cu cel mai intens trafic de titei, inregistrand 63 milioane t/an. Practic este un terminal petrolier la 4 Mm de coasta.

Localizare: 31^◦06^′ N; 29^◦37^′ E. Este situat la circa 15 M S-V de Capul Ras El Tin, aflat in vecinatatea Portului Alexandria. Zona de operare este marcata cu geamanduri (A1-A5), fiind declarata zona libera, ceea ce simplifica numarul documentelor cerute pentru tancurile petroliere care incarca la acest terminal.

Pot opera nave de pana la 400 000 tdw ± 5% si sa incarce cel putin 40.000 t metrice de titei. Pescajul maxim al navelor este urmatorul:

la A1 si A2 : 75 ft

la A3, A4 si A5 : 56 ft

Operarea se poate realiza cu o rata de:

12.000 t/h la incarcare la A1 si A2

10.000 t/h la incarcare la A3, A4 si A5

Exista conditii de receptionare a balastului murdar.

Pilotajul si remorcajul navelor in zona de operare sunt obligatorii. ETA se transmite cu 72 ore, 48 ore si 24 ore inainte de sosirea navei, cu specificarea pescajului. Se cer masuri severe de antipoluare, navele trebuind sa dispuna de echipament adecvat.

Porturile principale ale Libiei sunt(de la E la V):

Marsa Al Hariga, Bengazi, Zueitina, Marsa El Brega, Ras Lanuf, Es Sider, Misurata si Tripoli.

a) Portul Tripoli este unul din cele mai importante porturi ale Libiei, fiind vizitat anual de circa 600 nave.

Localizare: 32^◦54^′ N; 13^◦13^′ E. Este situat pe coastele sudice ale Gofului Sirta Mica.

Portul Tripoli este format din:

- Portul principal cu 14 cheuri, cu adancimi la cheu cuprinse intre 11 si 29 ft

- Portul Karamanly cu 7 cheuri,cu adancimi ale apei cuprinse intre14 si 27 ft.

In port au acces nave cu un pescaj maxim de 28 ft.

Sunt operate diverse tipuri de nave comerciale: portcontainere, nave RO-RO, cargouri, mineraliere, petroliere, nave chimice (inclusiv LPG).

Pilotajul este obligatoriu. Pilotul urca la bord la intrarea pe senalul navigabil. ETA se transmite cu 8 ore inaintea sosirii navei.

Actualmente, Portul Tripoli este in plina dezvoltare.

Marile porturi ale Libiei sunt: Zueitina, vizitat anual de peste 270 nave, Marsa El Brega si Ras Lanuf, care sunt terminale petroliere de mare capacitate, unde opereaza anual peste 300 de nave si Es Sider, vizitat anual de peste 330 nave, unde pot fi operate petroliere de pana la 300 000 tdw si cu un pescaj maxim de 73 ft.

Porturile principale ale Tunisiei sunt:

Gabes, La Skirra, Sousse (Soussa), Tazerka, La Goulette si Bizerte.

Dintre acestea, o parte importanta asigura exportul de petrol si produse petroliere ale Tunisiei, cum sunt porturile: La Skirra (cu un trafic anual de peste 5 000 000 t) si Tazerka - terminal petrolier situat in largul marii, spre S-E de Capul Bon, unde pot opera nave fara restrictii in privinta pescajului.

Portul La Goulette inregistreaza una din cele mai ridicate cifre de trafic anual (5 milioane t). In port se opereaza marfuri diferite, insa predomina minereurile, cerealele, ingrasamintele chimice (fosfati) si marfurile generale. Are si dane pentru operarea petrolierelor.

La Goulette include si Portul Tunis. In portul La Goulette pot opera nave cu un pescaj maxim de 32 ft si cu LOA de 185 m, iar in Portul Tunis nave cu un pescaj maxim de 20 ft.

Porturile Algeriei

Principalele porturi algeriene sunt (de la E la V):

Annaba, Skikda, Jijel, Bejaia, Dellys, Alger, Mostaganem, Arzew, Oran si Ghazaouet.

a) Portul Alger (El Djazair) este cel mai mare port al Algeriei, in care se opereaza toate categoriile de marfuri, avand un trafic anual de circa 6 milioane t.

Localizare: 36^◦50^′ N; 03^◦00^′ E. Este situat pe coasta de vest a Golfului Alger.

Portul Alger dispune de 54 dane pentru operarea marfurilor generale, vrac uscat si lichid, a navelor RO-RO, ferry-boat si portcontainerelor, precum si de 2 dane pentru tancuri petroliere si LPG (LNG). In mod curent opereaza nave de 25 000 t si cu un pescaj maxim de 38 ft. La danele petroliere au acces nave cu pescaj de maximum 11 m.

Portul Alger are doua intrari in acvatoriul portuar: una de nord, prin care se intra in bazinul vechiului port si una de sud, prin care se intra in bazinul Mustapha. Intre cele doua bazine se afla un bazin median, intre care este asigurata trecerea interioara.

Pilotajul este obligatoriu. Ancorajul in rada portului ofera conditii bune, cu adancimi de 25-30 m intre Capul Caxine (la V) si Capul Matifon (la E).

Dintre celelalte porturi algeriene care inregistreaza un trafic mai ridicat se numara:

Annaba – 6 milioane t pe an;

Oran – 2,5 milioane t pe an;

Mostaganem – 2 milioanr t pe an;

Porturile Marocului

La Marea Mediterana, Marocul are un singur port important si anume Port Nador (Beni Enzar).

Port Nador este vizitat anual de circa 700 nave.

Localizare: 35^◦17^′ N; 02^◦56^′ V.

Portul dispune de 14 dane, din care o parte sunt in constructie. La dane pot fi operate marfuri generale, vrac uscat si petrol. Nu exista facilitati pentru operarea navelor RO-RO, ferry-boat sau portcontainere.

In port au acces nave cu un pescaj maxim de 8,5 m, iar dupa darea in folosinta a danei pentru petroliere si mineraliere, vor avea posibilitatea sa opereze si nave cu un pescaj de pana la 12 m.

Pilotajul in port este obligatoriu.

Portul Gibraltar (Marea Britanie)

Localizare: 36^◦08^′ N; 05^◦21^′ V.

Portul este situat pe coastele sudice ale Spaniei, in apropierea Capului Europa, la intrarea in Stramtoarea Gibraltar dinspre Marea Mediterana (partea de N-E a Golfului Gibraltar).

Gibraltarul are statut de teritoriu autonom, apartinand de Marea Britanie. A fost intemeiat in anul 711 de generalul arab Tarik, sub numele de Djabal al Tarik (Muntele lui Tarik), de la care provine actuala denumire. Eliberat de sub arabi in 1462, orasul este cedat de spanioli Angliei in 1714, prin Tratatul de la Utrecht, devenind teritoriu autonom in anul 1969.

Portul Gibraltar este unul din cele mai mari porturi de tranzit si de escala din lume, fiind vizitat anual de circa 40 000 nave cu un tonaj de 92 800 000 TRB. Inregistreaza un trafic anual de peste 15 milioane t.

Navele aflate in tranzit pot efectua buncherarea, completarea necesarului de apa tehnica si potabila, aprovizionarea cu alimente si diverse materiale (piese de schimb, accesorii etc), reparatii si alte servicii. Avantajele tranzitarii Portului Gibraltar il constituie nivelul scazut al taxelor de tonaj sau chiar scutire de taxe pentru navele care isi completeaza proviziile in rada portului, prin intermediul navelor de aprovizionare (tancuri, salupe) ale portului.

Navele care ancoreaza in rada Portului Gibraltar trebuie sa aiba in vedere linia mediana care desparte marea teritoriala si zona contigua ce intra in jurisdictia Marii Britanii, de marea teritoriala si zona contigua ce apartin Spaniei (conform Conventiei de la Geneva din 1958). In acest scop vor fi consultate Avizele catre navigatori nr. 49/1563/67 din 9 decembrie 1967 ale Spaniei si Harta D 1448 a Autoritatii Britanice.

In Portul Gibraltar pot opera nave cu pescajul maxim de 31 ft, pentru diverse marfuri (vrac uscat si lichid, marfuri generale, petrol si produse petroliere, containere, nave RO-RO etc).

Pilotajul in Portul Gibraltar este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei. Ancorajul asigura conditii bune de adapostire, iar adancimile variaza intre 5-40 ft.

Porturile Spaniei

Principalele porturi spaniole din Mediterana sunt (de la S la N): Melilla, Ceuta (ambele situate pe coastele Marocului), Algeciras, Malaga, Almeria, Cartagena, Alicante, Valencia, Tarragona, Barcelona, Ibiza, Palma si Mahon (ultimele trei porturi fiind situate in Insulele Baleare).

Prin traficul anual de marfuri se disting in mod deosebit porturile: Algeciras (40 milioane t), Tarragona (29 milioane t), Barcelona (18 milioane t) si Valencia (14 milioane t).

a) Portul Algeciras

Localizare: 36⁰08^′ N; 05⁰26^′V. Portul este situat la intrarea in Stramtoarea Gibraltar (dinspre Mediterana) in Golful Algeciras. Este vizitat anual de peste 20000 nave, fiind si port de tranzit.

Portul dispune de dane si terminale pentru operarea cargourilor, vrachierelor, mineralierelor, petrolierelor, navelor ferry-boat, navelor RO-RO, portcontainerelor, cea mai mare parte a terminalelor fiind specializate si dotate cu mijloace moderne de incarcare-descarcare.

Adancimile apei la principalele moluri (Isla Verde, Galera si Navio) este cuprinsa intre 6 si 16 m, iar la terminalul petrolier al rafinariei Gibraltar (C.E.P. S.A) sunt 5 dane cu adancimi cuprinse intre 6 si 20 m. In port au acces nave fara restrictie de lungime si cu pescajul maxim de 16 m, iar pentru petroliere de 60 ft.

Pentru buncherarea navelor sunt create facilitati bune la Digul de Nord si molul „Isla Verde”, unde au acces nave cu pescaje de pana la 14 m.

Pilotajul este obligatoriu. Ancorajul este posibil in rada portului avand adancimi de aproximativ 30 m, cu bune conditii de adapostire.

b) Portul Tarragona

Localizare: 41⁰05^′ N; 01⁰14^′ E. Portul este situat pe coastele de N-E ale Spaniei, la sud de Barcelona. Are un trafic anual mai ridicat decat Portul Barcelona si este in continua in dezvoltare.

Portul dispune de:

6 dane pentru nave RO-RO unde au acces nave cu pescaje cuprinse intre 6,5 si18 m;

7 platforme (terminale) pentru tancuri petroliere

2 platforme pentru lichide inflamabile

2 terminale pentru LPG

14 dane pentru marfuri generale

5 dane pentru marfuri in vrac s.a.

Pescajul maxim al navelor care pot opera in port este:

pentru vrachiere – 18 m

pentru tancuri - la dana – 18 m

- la geamandura – 42,8 m

pentru LPG – 12 m.

Portul dispune de instalatii si mijloace de operare dintre cele mai moderne, cu capacitati mari de incarcare-descarcare.

Pilotajul in port este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei.

Adancimile in rada portului sunt cuprinse intre 16-30 m, iar fundul este cu nisip si mal, fiind favorabil ancorajului.

Porturile Frantei

Principalele porturi franceze la Marea Mediterana sunt:

Marsilia, Toulon, Nice, Ajaccio (Insula Corsica).

Portul Marsilia este cel mai mare port din Marea Mediterana, atat ca suprafata cat si ca nivel al traficului anual care se ridica la peste 93 milioane t marfuri, din care: 65 milioane t petrol si produse petroliere, 14 milioane t vrac solid, 3 milioane t vrac lichid, 11 milioane t marfuri generale precum si 550 000 TEU marfuri containerizate.

Localizare: 43⁰18^′ N; 05⁰25^′ E. Este situat in partea de N-E a Golfului Lyon, pe coasta de sud a regiunii Aix en Province, la gura de varsare a fluviului Rhône.

Intemeiat in secolul al VI-lea i.Hr de ionieni, Marsilia (denumit pe atunci Messalia) a fost luat in stapanire de romani, iar in timpul cruciadelor a devenit punctul principal de plecare a trupelor spre „locurile sfinte”. Eclipsat apoi de concurenta marilor porturi italiene Genova si Venetia, Marsilia ramane in plan secundar pana in secolul al XVII-lea cand portul reinvie odata cu comertul francez, pentru ca din secolul al XIX-lea sa se impuna din nou printre marile porturi ale Mediteranei.

Imensul complex portuar Marsilia se compune din doua parti:

– Vechiul Port (Portul de Est)

– Portul de Vest (Bazinele de Vest) formate la randul sau din:

a)Porturile de Bouc, Lavera, Caronte, Etang-de-Berre, La Mede

b)Portul Fos incluzand si Port Saint Louis du Rhône.

Portul de Est (Old Port to Estaque) cuprinde 190 dane, din care 32 dane ofera posibilitati pentru operarea navelor RO-RO. Alte dane specializate asigura operarea unei mari diversitati de marfuri: vin (3 pompe cu rata de incarcare de 1 000 hl/h- vin vrac sau 150 t/h- vin ambalat), fructe, vrac solid, vrac lichid, containere s.a. Un numar important de dane este rezervat navelor de pasageri, iar altele reparatiilor navale.

Pescajul maxim al navelor care au acces in Portul de Est este de 14,5 m, dar pescajul la cele 190 dane variaza intre 4,30 m si 14,50 m, majoritatea danelor pentru nave comerciale avand adancimi mai mari de 7,70 m la cheu.

Bazinele de Vest dispun in mare majoritate de dane specializate pentru operarea diferitelor produse industriale, petroliere si chimice, dar si a navelor RO-RO sau portcontainere.

Port de Bouc/Coronte are dane exclusiv rezervate operarii navelor comerciale (7 dane pentru nave maritime si 2 dane pentu barje fluviale). Aici pot fi operate minereuri, ingrasaminte (fosfati), vrac lichid (uleiuri vegetale si animale), masa lemnoasa, produse chimice.

In acest port pot intra nave cu pescajul maxim de 9,14 m si LOA de 200 m.

Portul Lavera este specializat in operarea produselor petroliere si chimice, dispunand de 16 dane unde au acces nave cu pescajul maxim de 12,8 m si LOA de 275 m.

Porturile Etang de Berre si La Mede dispun de 5 dane specializate in operarea petrolului rafinat si a produselor de rafinarie, avand terminale racordate la conducte de petrol si de produse petroliere, apartinand companiei Shell France.

Accesul navelor in aceste porturi este conditionat de pescajul maxim admis de 7 m, LOA de 160 m si de inaltimea maxima asupra nivelului apei de 21 m, intrucat navele sunt nevoite sa treaca pe sub podul rutier si podul de cale ferata de peste Canalul Caronte.

Portul Foss are bazinele portuare dispuse inspre extremitatea vestica a complexului portuar Marsilia. Bazinele portuare 2 si 3 ofera importante facilitati de operare a marfurilor:

pentru vrac (combustibili, minerale solide, minereuri) – 5 dane din care 2 dane private;

pentru produse chimice destinate exportului – 2 dane private, cu acces al

navelor avand un pescaj maxim de 11,30 m;

pentru LPG si LNG – dana 830, pescaj maxim de 9,75 m;

pentru portcontainere – 5 dane, pescaj maxim de 13 m, capacitatea de operare de 150 000 containere (aproximativ 2 500 000 t);

pentru tancuri petroliere – 5 dane, pescaj maxim de 22,25 m si cu facilitati moderne de debalastare (preluare a balastului murdar la statia de debalastare si cu separarea primara si secundara a balastului)

pentru produse rafinate – 5 dane, pescaj maxim de 20,58 m;

pentru nave RO-RO si marfuri diverse – o serie de dane in bazinul portuar nr. 3

Portul Monaco (al Principatului autonom Monaco) este un port mic, cu un trafic mai semnificativ doar la navele de pasageri.

Porturile Italiei

Principalele porturi italiene de la vest la est sunt:

Savona, Genova, La Spezia, Livorno, Napoli, Taranto, Ancona, Ravena, Venetia, Triest si porturile insulare Palermo (pe Insula Sicilia – cea mai mare insula din Marea Mediterana) si Cagliari (pe Insula Sardinia).

Traficul anual de marfuri mai ridicat scoate in evidenta 4 poturi: Triest (46,6 milioane t), Genova (43 milioane t), Venetia (25 milioane t) si Napoli (19 milioane t). Pe langa traficul mare de marfuri, aceste porturi inregistreaza si un trafic important de turisti al navelor de pasageri. Cel mai activ este portul Napoli, traficul anual de pasageri al acestui port fiind de circa 2 500 000 pasageri.

a) Portul Triest

Localizare: 45^◦39^′ N; 13^◦45^′ E. Este situat in partea de N-E a Golfului Venetia, in Baia Trieste.

Portul dispune de numeroase facilitati moderne pentru operarea celor mai diverse categorii de marfuri si tipuri de nave, avand terminale specializate pentru tancuri petroliere, mineraliere, cargouri, vrachiere, portcontainere, nave RO-RO.

Principalele terminale si dane specializate sunt:

terminalul pentru cereale si uleiuri vegetale, cu o capacitate de 30 000 t, avand 4 incarcatoare pneumatice;

terminalele de carbuni si minerale vegetale (organice), la molul nr.5, pescaj maxim de 9,5 m, cu o capacitate de 500 t/h;

dana pentru fructe si vegetale, cu o capacitate de refrigerare de 3.700 t;

terminalul de containere, cu o suprafata de 20 ha dotat cu 4 macarale pe sine de 42 tf;

terminale pentru marfuri generale, unde pot acosta nave cu pescajul maxim de 31 ft;

terminale pantru tancuri petroliere;

Transalpine Pipeline Terminal (SIOT) cu 4 dane unde au acces tancuri cu pescajul maxim de 16-16,5 m (52-54 ft);

New San Sabla Terminal, cu 2 dane pentru descarcarea a balastului murdar si de buncherare;

Dana Aquila pentru descarcarea titeiului, dar si pentru debalastare si buncherare;

Molul Old San Sabla, utilizat pentru nave mici.

In Portul Triest au acces navele ale caror dimensiuni maxime sunt:

tancuri petroliere: peste 1000 t, pescaj 54 ft, de 160.000 tdw (la dana 3 SIOT) si 215.000 tdw (la dana 4 SIOT);

celelalte tipuri de nave, la molurile 1-7 in functie de adancimea apei din

bazinele portuare, pescaj maxim de 45 ft.

Pilotajul este obligatoriu pentru navele mai mari de 499 TRB. ETA se transmite cu 48 ore inainte de sosirea navei. Rada portului ofera conditii bune de ancoraj.

b) Portul Genova este situat in partea de N a Golfului Genova.

Localizare: 44^◦24^′ N; 08^◦54^′ E.

Portul dispune de cele mai moderne facilitati de operare a navelor si marfurilor si ofera numeroase servicii, dintre cele mai diverse.

Portul este format din:

bazinul portului vechi – „Bacino Porto Vechio” – in zona de N a portului care cuprinde, de fapt, 11 bazine portuare, cu dane unde se opereaza, in principal, marfuri generale si diverse alte marfuri, cu adancimi de 29-31 ft

bazinul „Delle Grazie” (la sud de bazinul portului vechi) in care sunt operate marfuri generale si portcontainere, cu adancimi de 29-46 ft

bazinul „Della Lanterna”(la V de avanport) cu posibilitati de operare a navelor RO-RO, ferry-boat, a vrachierelor(terminal pentru uleiuri minerale), cu adancimi de 20-36 ft

bazinul „Di Sampierdarena”, avand 3 moluri cu terminale de containere

si alte 4 moluri cu dane specializate unde pot fi operate diverse marfuri in vrac solid si lichid, cu adancimi de 20-38 ft.

terminale petroliere la molurile A, B, C si D din Portul Multedo, situat la V de portul principal, unde pot opera nave cu pescaje maxime de 36, 43, 46 ft

terminalul petrolier de geamandura („Single Buoy Mooring”) unde pot opera tancuri cu un pescaj maxim de 20 m, cu o capacitate de 270 000 tdw;

terminalul petrolier la platforma ancorata („Single Mooring Platform”) unde pot opera tancuri de orice pescaj, cu capacitate de 500 000 tdw.

Portul are un program ambitios de dezvoltare pentru construirea de terminale moderne pentru portcontainere (5 dane), pentru nave RO-RO (250000 m²), 8 dane pentru marfuri generale (cu o capacitate de trafic de 3 milioane de t/an).

Pilotajul in port este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore si 12 ore inainte de sosirea navei in port.

Portul Genova ofera posibilitati de reparatii de orice tip (corp nava, masini, aparatura si instalatii de bord) si dispunde de un doc plutitor cu capacitatea de ridicare de 15 000 t si 7 docuri uscate (dimensiuni maxime-280 m x 40 m x 12,5 m, capacitate maxima 100 000 tdw ).

Portul Koper este singurul port al Sloveniei situat in partea de sud a Baii Trieste din Golful Venetia. Traficul portuar este insa redus.

Porturile Croatiei

Principalele porturi ale Croatiei sunt (de la N la S) urmatoarele: Rijeka, Split, Ploce si Dubrovnik, cel mai activ fiind Portul Ploce, cu un trafic anual de 4 milioane t.

Porturile Iugoslaviei

In urma razboiului din Iugoslavia, republicile Serbia si Muntenegru care au constituit actuala Iugoslavie au pierdut o serie de porturi importante ale fostei federatii, in dauna Croatiei.

Porturile Iugoslaviei sunt Zelenik si Bar, dar traficul de marfuri al acestora este redus.

Porturile Albaniei sunt Durres, Sarande si Shengjin, cel mai important fiind Portul Durres, dar cu un trafic modest.

Porturile Greciei

Cele mai importante porturi grecesti sunt: Pireu, Salonic, Chalkis, Pylos, Volos, Corfu, Kavalla si Iraklion (pe Insula Creta). Dintre acestea se disting, prin traficul cel mai ridicat de marfuri, porturile Pireu (10 milioane t) si Salonic (14,2 milioane t).

Portul Pireu

Localizare: 37^◦57^′ N; 23^◦38^′ E. Este situat in partea de N-E a Golfului Saronikos. Orasul Pireu este situat in perimetrul Atenei, fiind considerat acum o suburbie a capitalei Greciei. Importanta de prim rang a acestui port deriva nu numai din traficul ridicat pe care il inregistreaza annual, ci si din rolul de port de tranzit datorita pozitiei strategice pe care o are in Marea Mediterana, la intersectia unor rute comerciale ce leaga porturile mari din Marea Neagra, Marea Egee si Marea Levantului cu alte porturi din Bazinul de Vest al Mediteranei precum si dintre acesta si alte porturi ale lumii.

Portul Pireu ofera diverse facilitati pentru operarea diverselor tipuri de nave: RO-RO, cargouri, vrachiere, mineraliere, portcontainere si tancuri petroliere. In port au acces nave cu pescajul maxim de 36 ft in portul principal, de 38 ft in Baziunul Drapetzona si de 32 ft in Portul Aghios Georgios.

Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inainte de sosirea navei. Portul Piure ofera conditii avantajoase de buncherare si de debalastare, serviciile oferite pentru navele aflate in tranzit fiind la preturi avantajoase.

Porturile Ciprului

Principalele porturi ale Ciprului sunt: Limassol, cu un trafic anual de circa 4,5 milioane t , Larnaca cu 1,5 milioane t anual si Famagusta.

In Portul Limassol, situat pe coasta de sud a Insulei Cipru, in Golful Akrotiri, sunt operate nave RO-RO, portcontainere, vrachiere (in special pentru cereale), cargouri si nave de pasageri. Nu exista facilitati de operare a tancurilor petroliere si nici a navelor ferry-boat.

Adancimea in port este de 11 m, pescajul maxim admis de 10,5 m. Nu exista limite pentru lungimea navelor.

Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei in port.

Tancurile petroliere pot opera in alte porturi ale Ciprului ca: Akrotiri, Dhekelia, Gemikonagi sau Moni.

Porturile Maltei sunt La Valetta si Marsaxlokk

Portul La Valetta este un important port de escala si de tranzit, fiind situat la intersectia principalelor rute de navigatie din Marea Mediterana. Are un trafic anual de circa 4,5 milioane t.

Localizare: 35^◦54^′ N; 14^◦31^′ E. Este pozitonat pe coasta de N-E a Insulei Malta

In port pot fi operate: nave RO-RO, portcontainere, mineraliere, vrachiere, cargouri si nave de pasageri. Tancurile petroliere si navele care transporta marfuri periculoase nu pot fi operate in Portul La Valetta, ele fiind indrumate spre cel de-al doilea port al Maltei – Marsaxlokk.

La Valetta asigura conditii bune de buncherare a navelor, care se face in 5 zone situate in apropiera coastelor, stabilite de autoritatea navala.

Adancimile in port variaza intre 7 si 12 m.

Pilotajul este obligatoriu pentru nave mai mari de 500 TRB. ETA se transmite cu 48 ore si 24 ore inainte de sosirea navei in cazul tancurilor petroliere si al navelor ce transporta marfuri periculoase si cu 24 ore inainte de catre celelalte nave.