QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente transporturi

Geometria si dimensiunile navei



A. DEFINITIA NAVEI Nava este o constructie speciala, etansa, capabila sa pluteasca si sa se deplaseze pe apa intr-o directie voita, cu o viteza stabilita si cu un scop determinat: transport de marfuri si pasageri, lucrari hidrotehnice, cercetare stiintifica, pescuit, agrement, etc.

B. CALITATIILE NAUTICE - flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea.
  FLOTABILITATEA - reprezinta proprietatea navei de a pluti la un pescaj mediu determinat, avand la bord incarcatura necesara indeplinirii misiunii sale.
a. DEPLASAMENTUL - este greutatea volumului de apa dislocuit de nava. Se poate intelege si greutatea navei, pentru ca orice nava pluteste numai atunci cand greutatea ei este egala cu greutatea apei dislocuita de partea corpului navei scufundata in apa.
b. REZERVA DE FLOTABILITATE - orice nava este astfel construita incat greutatea navei incarcate sa fie mai mica decat deplasamentul ei maxim.
c. TONAJUL - reprezinta volumul spatiilor interioare ale navei si se exprima in tone registru - tona registru este egala cu 100 picioare cubice sau 2 metri cubi.
d. CAPACITATEA DE INCARCARE - reprezinta greutatea incarcaturii utile si se exprima in tone deadweigh(tdw).



2. STABILITATEA - capacitata pe care o are o nava, scoasa din echilibru sub influenta unor forte exterioare, de a reveni la pozitia initiala in momentul in care au incetat cauzele care au scos-o din echilibru.
Inclinarea navei care se produce in jurul axului longitudinal se numeste banda sau inclinare transverlala, iar miscarea oscilatorie provocata de inclinarile transversale se numeste ruliu. Cand o nava bandata nu revine la pozitia initiala, pe chila dreapta si continua sa navige inclinata, se spune ca este canarisita.
Inclinarea navei care se produce in jurul axului transversal se numeste inclinatie longitudinala sau diferenta de asieta. Miscarea oscilatorie provocata de inclinarile longitudinale se numeste tangaj.
Se spune ca o nava are asieta dreapta (sau normala) atunci cand pescajul prova este egal cu pescajul pupa. Daca o nava ramane inclinata longitudinal se spune ca este aprovata, cand pescajul prova este mai mare decat pescajul pupa si apupata cand pescajul prova este mai mic decat pescajul pupa.

3. NESCUFUNDABILITATEA - capacitatea navei de a pluti si de asi mentine stabilitatea in cazul in care unul sau mai multe compartimente au fost inundate cu apa, ca urmare a avariilor la corp.

C. GEOMETRIA SI DIMENSIUNILE NAVEI 1. PLANE DE REFERINTA


1- planul diametral; 2 - planul cuplului maestru
3 - planul linei de plutire; 4 -planul liniei de baza.

Reprezentarea grafica a contururilor navei se obtine prin proiectia fiecarui punct pe trei plane de referinta
- planul diametral -1 - este planul vertical longitudinal care imparte nava in doua parti simetrice- bordul tribord si bordul babord;
- planul cuplului maestru -2- este planul vertical transversal care imparte nava in doua - sectorul prova si sectorul pupa. Prin cuplu maestru se intelege sectiunea transversala verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima
- planul liniei de plutire -3- este un plan orizontal care coincide cu suprafata apei linistite si imparte corpul navei in partea imersa si partea emersa. Partea imersa este acea parte a corpului navei care se afla in apa sub linia de plutire, se mai numeste si opera vie (carena), iar partea emersa este acea parte a corpului navei care se afla la suprafata, deasupra liniei de plutire, se mai numeste si opera moarta.
- planul de baza -4- este planul care trece prin marginea inferioara a chilei, de la el se masoara pe verticala toate cotele punctelor caracteristice navelor.

Prin intersectia suprafetei corpului navei cu plane paralele cu cele trei plane de proiectie (1,2 si 3 in imagine) se obtin trei sisteme de sectiuni si anume:
- sectiuni longitudinale - sunt curbele obtinute prin intersectia corpului navei cu niste plane paralele cu planul diametral;
- sectiuni transversale sau cupluri - curbele obtinute prin intersectia corpului navei cu plane paralele cu planul sectiunii maestre;
- sectiuni orizontale - numite si linii de plutire sau linii de ape - sunt curbele obtinute prin intersectia corpului navei cu plane paralele cu planul plutirii.

DESCRIEREA NAVEI
A. CORPUL NAVEI

Cea mai importanta parte a unei nave este corpul, care se mai numeste si coca navei. Corpul navei se compune din doua parti: osatura navei si invelisul exterior.
1. OSATURA - insumeaza totalitatea elementelor si pieselor longitudinale si transversale care formeaza structura de rezistenta a navei.


1-chila; 2-coasta; 3-genunchiul coastei; 4-carlinga; 5-contra carlinga; 6-supracarlinga;
7-traversa de punte; 8-stingher inferior; 9-stingher superior; 10-coltar; 11-pontil; 12-murada;
13-puntea principala; 14-puntea intermediara; 15-galbord(filele chilei); 16-bordajul fundului;
17-gurna; 18-bordajul braului; 19-bordaj lateral; 20-centura; 21-parapet; 22-copastie;
23- stalp de parapet; 24-caviliera.

Osatura longitudinala - este alcatuita din piese de rezistenta dispuse de-a lungul navei, paralel cu planul diametral.
Chila este piesa fundamentala a oricarei nave. Ea este situata longitudinal pe fundul navei si se intinde pe toata lungimea de la prova la pupa. Chila constituie elementul cel mai robust, cel mai rezistent al oricarei nave, pentru ca de chila se prind coastele si in acest fel pe ea se cladeste de fapt intregul schelet de rezistenta al navei.
Etrava este piesa de rezistenta a extremintatii prova, constituie de fapt prelungirea chilei care se curbeaza si se indrepta in sus, vertical sau oblic  la extremitatea prova.
Etamboul este piesa de rezistenta de la extremitatea pupa, constituie prelungirea chilei la extremitatea pupa.
Contrachila sau carlinga centrala este un element de rezistenta longitudinal care dubleaza chila pe toata lungimea ei, cu scopul de a intarii fundul navei.
Carlingi laterale sunt elemente de rezistenta longitudinale, paralele cu carlinga centrala si dispuse pe fundul navei simetric fata de planul diametral.
Curentii de bordaj sau stringherii sunt elemente longitudinale de intarire, dispuse de-a lungul bordurilor. Stringherul care leaga capetele superioare ale coastelor si se afla la o conta mai inalta decat puntea se numeste murada. Curentii de punte sunt elemente de rezistenta longitudinale care sustin si intaresc puntile. Curentii de punte leaga intre ele traversele formand reteaua care constituie structura de rezistenta a puntii.
Osatura transversala - este alcatuita din elemente si piese de rezistenta dispuse paralel cu planul cuplului maestru.
Coastele sau crevacele sunt elemente de rezistenta transversale, fixate de chila, la intervale egale asa-numitele distante intercostale. Ansamblu a doua coaste situate intr-un bord si altul in acelasi plan transversal formeaza un cuplu. Coastele care formeaza cuplurile din prova au forme ascutite, se numesc si coaste stelate, cele care formeaza cuplurile din zona centrala au forma de U, iar cuplurile din zona pupa au forme rotunjite si se numesc coaste deviate.
La o coasta pot fi deosebite trei portiuni principale:

  • capatul inferior- extremitatea costei la imbinare cu chila
  • genunchiul coastei- portiunea curba a coastei din zona care delimiteaza fundul de bordaj;
  • capatul superior- extremitatea coastei la imbinarea bordajului cu puntea;

La orice nava, coastele se numeroteaza de la prova spre pupa.
Varangele sunt elemente de rezistenta transversale care dubleaza coastele cu scopul de a intari ansamblul de legatura chila-coasta-carlinga si de a da o rezistenta mai mare fundului navei. Traversele sunt tot elemente de rezistenta transversala care unesc capetele superioare ale celor doua coaste ale unui cuplu. La navele mai late, pentru marirea rezistentei traverselor, acestea se sprijina la centru pe niste stalpi verticali fixati, de regula, pe chila si care se numesc pontili. Toate piesele descrise mai sus constituie elementele principale de rezistenta care alcatuiesc osatura navei. Mai exista si alte piese care indeplinesc functii auxiliare. De exemplu pentru asamblarea elementelor de rezistenta se folosesc piese de legatura care au rolul sa asigure rezistenta imbinarii, se numesc coltare sau gusee

2. INVELISUL EXTERIOR
Invelisul exterior, ca si osatura navei, este confectionat din lemn sau din metal dupa felul si destinatia navei. La navele construite din lemn, se folosesc pentru invelisul exterior scanduri de esenta tare- sterjar, cedru, mahon sau pin, iar la cele metalice table groase de otel fixate intre ele prin nituire sau sudura.
a. Bordajul navei constituie invelisul partilor inferioare si laterale ale corpului navei, care porneste de la chila spre tribord si babord si se continua pina la extremitatea superioara a coastelor unde se imbina cu puntea. Partea de bordaj cuprinsa intre chila si genunchiul coastei intr-un bord si altul se numeste bordajul fundului sau mai simplu fundul navei. Scandurile care invelesc bordajul fundului se numesc file de fund, iar cele din vecinatatea imediata a chilei filele chilei. Fila care inveleste partea de bordaj situata in zona de curbura a coastelor - la nivelul genunchiului coastelor- se numeste gurna, iar celelalte scinduri se numesc file de bordaj. Partea bordajului navei, aflata in vecinatatea liniei de plutire, se numeste bordajul braului, iar partea care inveleste zonele unde coastele sunt verticale (drepte) se numeste bordajul lateral. Ultima fila a bordajului asezata la locul de imbinare a bordajului cu puntea superioara se numeste centura. La toate navele, pentru protejarea echipajului, se prelungeste bordajul pe verticala circa 1-1,2m deasupra puntii principale, cu un parapet sau o balustrada. Partea superioara a parapetului, confectionata dintr-o banda de lemn lustruit se numeste copastie.
b. Puntea navei constituie invelisul exterior al partii superioare a corpului navei, ea este continua, acopera in intregime corpul navei de la prova a pupa si asigura etanseitatea navei. Puntea este alcatuita, de regula, din file de tabla de otel (sau scinduri) denumite file de punte. Fila din imediata vecinatate a bordajului, care face legatura dintre puntea principala si bordaj, este mai groasa decat celelalte file ale puntii si se numeste fila lacrimara.

1- etrava, 2-ochii navei, 3- teuga, 4- bocaport, 5-copastie
6- balustrada, 7- tambuchi, 8- spirai, 9- duneta, 10- chila, 11- linia de plutire
12- bocaport, 13- parapet, 14- calcaiul navei, 15- carma.
 

Puntea continua cea mai inalta, care inchide corpul navei se numeste coverta. Puntea cea mai rezistenta se numeste puntea principala. La majoritatea navelor coverta corespunde cu puntea principala. Daca nava are mai mult de trei punti continue atunci ele poarta urmatoarele denumiri:

  • coverta (puntea superioara);
  • puntea principala, urmatoarea punte continua sub coverta;
  • puntea mijlocie si puntea inferioara, urmatoarele punti aflate sub puntea principala;
  • paiolul, puntea cea mai de jos, care inchide sub ea spatiul denumit dublu fund.

La bordul oricarei nave se mai intalnesc o serie de punti discontinue, dispuse de regula deasupra puntii superioare si care acopera suprastructuri ale navei. Acestea sunt: puntea barcilor, puntea teugii, puntea dunetei, puntea centru, puntea de comanda, puntea etalon  etc.  

SUPRASTRUCTURILE NAVEI
Constructiile situate deasupra puntii principale (covertei), delimitate de pereti longitudinali si transversali, precum si de punti discontinue, dispuse simetric fata de planul diametral al navei se numesc suprastructuri.Suprastructurile navelor de transport cuprind trei tipuri clasice de suprastructuri:

  • teuga- dispusa la prova navei si delimitata de prelungirea bordajului lateral si puntea teugii. Este folosita de regula ca spatiu de locuit pentru marinari sau magazii de materiale.
  • duneta- dispusa la pupa navei, delimitata de prelungirea bordajului si puntea dunetei. Sub duneta se amplaseaza cabine si careuri de locuit pentru marinari, mecanici, bucatari, cambuze, magazii si alte incaperi.
  • castelul central- suprastructura dispusa in zona centrala. In castelul central se ampalseza cabine de locuit ale ofiterilor, diferite careuri, statie radio, puntea barcilor cu instalatiile de ridicare ale acestora si la nivelul cel mai inalt comanda de navigatie.

La navele moderne s-a renuntat la aceste trei suprastructuri clasice si in prezent petrolierele si mineralierele precum si marea majoritate a cargourilor se construiesc cu o singura suprastructura la pupa - castelul pupa. Aici sunt dispuse toate incaperile necesare vietii si desfasurarii activitatii la bord.

DESCHIDERILE IN PUNTII SI IN BORDAJ
Principala insusire a corpului navei este etanseitatea, totusi pentru accesul personalului in interior, precum si pentru introducerea si scoaterea marfurilor este necesara existenta unor deschideri in punte, bordaj si pereti - toate aceste deschideri trebuie sa fie etanse.

Deschideri in punte.
a. bocaportii
- sunt deschideri in punte sub forma dreptunghiulara si dimensiuni mari, amplasate deasupra magaziilor de marfa si care se deschid pentru operatiunii de incarcare-descarcare. Bocaportii au de jur imprejur o rama inalta de circa 0 -0,8m care nu permite intrarea in magazii a apei care se scurge de pe punte.
b. tambuchiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de forma circulara sau dreptunghiulara destinate accesului oamenior in compartimentele aflate sub punte. Tambuchiul are aspecul unui put in interiorul caruia este montata o scara verticala confectionata din scoabe metalice sudate in perete.
c. spiraiurile sunt deschideri in punte de dimensiuni mici, de forma dreptunghiulara, destinate in special pentru iluminatul si aerisirea comparimentelor masini, caldari.
d. trombele de aerisire sunt deschideri in punte de dimensiuni mici si de froma circulara, sunt amplaste de regula deasupra magaziilor sau a compartimentelor masini. Trombele de aerisire sunt acoperite cu aparatoare metalice in forma de ciuperca, fapt pentru care la bord sunt denumite si ciuperci.

Deschideri in bordaj. a. sabordurile sunt deschideri in bordaj de forma dreptunghiulara, de dimensiuni variate si cu destinatii diferite. La navele cu vele sabordurile de artilerie se deschid pentru a scoate tevile tunurilor in afara bordurilor.
b. hublourile sunt deschideri de forma circulara in bordaj sau in peretii suprastructurilor destinate pentru iluminarea naturala si aerisirea compartimentelor interioare. Sub linia de plutire, mai exista o serie de deschideri in bordajul navei pe care sunt montate din constructie diferite instalatii, cum ar fi: prize de fund pentru sorburi de racire, spada lochului, vibratoarele sondei ultrason sau a hidrolocatorului

Deschideri in pereti
a. portile etanse
sunt usi metalice foarte rezistente prevazute cu garnituri de cauciuc pentru asigurarea etanseitatii si cu un sistem foarte robust de inchidere.
b. capacele de vizita sunt orificii in peretii etansi ai unor compartimente, de foma elipsoidala sau circulara si de dimensiuni mici - atat cat este necesar sa permita trecerea unui om. 

ARBORDA SI GREEMENTUL NAVELOR 

ARBORADA unei nave este alcatuita din totalitatea pieselor confectionate din lemn sau din metal si care la bordul navei poarta una din denumirile: catarge sau arbori, vergi, pic, ghiu, bompres.
1. Catarg - este un stalp vertical asezat pe planul diametral al navei si fixat in osatura de rezistenta  a navei. De regula catargul este format din trei parti componente: coloana, gabierul si arboretul.
Coloana este partea inferioara a catargului, are la limita de jos o sectiune patrata numita calcai, prin intermediul caruia se fixeaza catargul in carlinga (sau intr-o piesa fixata de carlinga numita talpa). Coloana este compusa din doua parti - una inferioara sub punte numita picior si alta exterioara deasupra puntii. La extremitatea de sus, coloana se termina cu butucul coloanei si o platforma ce se numeste gabie.
Gabierul este partea de mijloc a catargului, are calcaiul fixat in gabie, este legat de coloana prin piesa numita butuc si se termina la extremitatea superioara cu o alta platforma mai mica numita cruceta.
Arboretul este partea superioara a catargului. Este fixat cu calcaiul lui in cruceta si legat de gabier prin butucul acestuia. Arboretul se termina cu o piesa in care sunt fixate unul sau doua raiuri pentru trecerea saulelor de ridicare a pavilioanelor. Aceasta piesa se numeste mar si in limbaj marinaresc insemna intotdeauna virful catargului. Ansamblul de catarg descris este specific pentru navele mai vechi sau pentru navele cu vele. Numarul de catarge difera de la o nava la alta in functie de marimea si destinatia acesteia. Toate petrolierele si mineralierele au in mod obligatoriu doua catarge pentru montarea luminilor de semnalizare a drumului si pozitiei navei pe timp de noapte. Cargourile au in mod obligatoriu doua catarge pe care sunt montate instalatiile de semnalizare optica si in afara de acestea un numar de arbori sub forma de coloana, portic sau pod de care sunt fixate bigile pentru ridicarea greutatiilor. Catargele de la navele cu vele purtau urmatoarele denumiri: trinchet - catargul din prova navei; arborele mare - cel din mijloc si artimon - arborele din pupa. Tot la navele cu vele sau la unele nave mai vechi mai exista un arbore inclinat fixat in prova navei, care se numeste bompres.
Bompresul se compune din trei parti: coloana - partea inferioara fixata ca si la ceilalti arbori intr-o talpa; bastonul -  partea din mijloc si sageata - partea superioara a bompresului. Sub bompres, la iesirea acestuia din nava, exista de obicei o figura care se numeste galion.

2. VERGI, GHIU, PIC, BASTON si TANGON
verga
este o traversa orizontala, incrucisata pe catarg. Vergile sunt confectionate din lemn sau din metal. La navele cu vele, vegile serveau in primul rand la invergarea velelor. La navele cu propulsie mecanica vergile servesc pentru sustinerea saulelor pe care se ridica felinarele sau pavilioanele de semnalizare optica. Vergile sunt fixate pe arbori cu ajutorul unor trote metalice si sutinute de balansine.
ghiul este o grinda orizontala, fixata cu un capat de partea de jos a catargului, iar la celalalt capat sustinuta de o balansina. Ghiul este un element de arborada specific navelor cu vele, serveste pentru invergarea marginii inferioare a velelor numite rande. La navele cu propulsie mecanica nu exista ghiu. picul este un baston (asemnanator cu o jumatete de verga) asezat oblic spre pupa in partea superioara a catargului pupa (arborele artimon la navele cu vele). Picul este prins cu un capat intr-o articulatie la catarg si este sustinut la celalalt capat cu o balansina. La pic se ridica pavilionul national al navei pe timpul navigatiei.
bastonul prova si bastonul pupa sunt doi stalpi verticali fixati unul la extremitatea prova si unul la extremitatea pupa. Fiecare baston se termina la partea superioara cu un mar in care este fixat un rai prin care trece o saula de pavilion.
tangonul este un scondru fixat in bordajul navei, care seamana cu o verga rabatabila. Capatul fixat in bordajul navei este prins intr-un sistem articulat, iar celalalt capat este sustinut de o balansina si manevrat pe orizontala de bratele tangonului. Tangonul serveste la legarea ambarcatiunilor lasate la apa si la urcarea la bord sau coborarea in barci a armamentelor acestora.  

GREEMENTUL sub denumirea de greementul navei se intelege totalitatea manevrelor fixe si curente de la bord, folosite pentru fixarea arborilor (catargelor sustinerea si manevra vergilor si a velelor.
1. MANEVRE FIXE - sunt denumite toate paramele metalice sau vegetale fixate permanent cu un capat de arborada si cu celalalt capat de corpul navei. Servesc la sustinerea arboradei in plan longitudinal si transversal. Locul unde se leaga manevrele fixe pe arbori precum si toate accesoriile necesare legarii poarta numele de capelatura.


-   sarturile 1 sustin arborii pe plan transversal, in ambele borduri. Ele se fixeaza cu un capat pe arbore, la capelatura respectiva, iar cu celalalt capat se fixeaza lateral, in borduri si se intind cu ajutorul unor intinzatoare. Treptele prinse de sarturi, pe care urca marinarii pentru a ajunge in arborada, se numesc grijele.
-   straiurile 2 sustin arborii in panul longitudinal al navei spre prova. Fiecare strai este egal cu capatul de jos, intr-un punct de pe punte aflat pe axul navei.
-    pataratinele 3 sustin arborii in borduri si spre pupa.
In afara acestor manevre fixe care sustin catargele, la bordul navelor cu vele se mai intalnesc urmatoarele manevre fixe care sustin bompresul si vergile
-   mustatile 4 sustin bompresul in borduri
-    subarbele 5 sunt manevre fixe care intaresc bompresul la partea de jos si se intind cu ajutorul martingalei 6 (un mic scondru orientat pe verticala in jos);
-    balansinele sustin vergile in borduri.

2. MANEVRE CURENTE  sunt parame vegetale, metalice sau din material plastic, cu ajutorul carora se manevreaza vergile si velele.
-    fungile sunt folosite pentru ridicarea, coborarea vergilor sau a velelor;
-   bratele fixate la capetele vergilor, folosesc la orientarea vergilor;
-    scotele sunt parame care intind colturile de vela sub vant (spre pupa);
-   murele sunt parame care intind colturile de vela in vant (spre prova);

Alti termeni folositi in marina:

- file - fasii de lemn sau table care se aplica pe osatura si imbinate intre ele formeaza bordajul, fundul sau puntile unei nave.
- furchet - piesa metalica in forma de furca fixata in copastie, care serveste drept sprijin vaslei sau ramei in timpul vaslitului.
- linia de incarcare - indica linia de plutire a navei in diferite zone si anotimpuri; este marcata in bordurile navei in dreptul cuplului maestru.
- linia de plutire - este linia unde planul suprafetei apei intersecteaza corpul navei. Portiunea navei din jurul liniei de plutire care in timpul miscarii navei este expusa cand apei,cand aerului, se numeste brau sau fasa.
-
parapet - portiune a bordului care se ridica deasupra puntii superioare.
- ruliu - miscare oscilatorie transversala a navei dintr-un bord in altul, in jurul axului longitudinal; se produce cand directia de inaintare este paralela cu valurile.
- tangaj - miscare oscilatorie a navei in jurul axei transversale orizontale; se produce cand directia de inaintare este perpendiculara pe valuri.
- abordaj - asezare bord la bord cu nava inamica, permite echipajelor sa lupte ca pe uscat.
- hula - valurile care persista dupa incetarea vantului, sau cele existente in afara zonelor de vant.
- ambardee - abatere nedorita brusca a unei nave de la drumul urmat.
- eche - bara orizontala fixata pe capatul axului carmei si serveste la actionarea acesteia.
- etambreu - locas in care se roteste axul carmei; loc de trecere a catargului prin punte.
- ardenta - tendinta unei nave cu vele de a veni in vant.
- cart - a 32 parte din roza vanturilor sau intervalul de timp cat dureaza serviciul la bord.
- ferte - fasii de panza de forma dreptunghiulara sau trapezoidala, care cusute una de alta alcatuiesc vela.
- volta - manevra executata de o nava cu vele pentru a primi vantul din celalalt bord.
- volta in vant - schimbarea vantului dintr-un bord in celalalt, trecand cu prova prin vant.
- volta sub vant - schimbarea vantului, trecand cu pupa prin vant.
- vant larg - vant care bate dintr-o directie cuprinsa intre travers si 4 carturi inapoia traversului.
- vant strans - vant care bate dinaintea traversului.
- vant de travers - cand velele primesc vantul intr-un unghi perpendicular fata de axul navei ( la un cart inaintea sau inapoia traversului).


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }