 |  |
|
Tratatul de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene (2007/ C 306/ 01), a fost semnat la Lisabona, la 13 decembrie
Tratatul de la Lisabona opereaza cu: Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatul privind functionarea Uniunii Europene
Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare incepind cu data de 1 decembrie 2009, fiind ratificat de cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Fiecare stat membru a avut libertatea de a decide, in conformitate cu regulile sale constitutionale, modul de realizare a acestei ratificari : prin referendum sau prin vot parlamentar.
Noul design institutional prefigurat de Tratatul asupra Functionarii Uniunii Europene, parte a Tratatelor de la Lisabona, se remarca prin unele elemente inovative, altele fiind rezultatul unor negocieri politice mai putin constructive. La o prima lectura a noului Tratat, se remarca dorinta liderilor europeni de a solutiona criza anuntata de impasul constitutional din 2005 jucand cartea parlamentarismului.
Desi aspectele cele mai mediatizate ale Conferintei de la Lisabona sunt legate de personalitatile Presedintelui Consiliului European si a Inaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe si Securitate, precum si de pasii inainte facuti in directia unei politici externe comune mai coerente, Tratatul asupra Functionarii Uniunii (TFU) anunta importante schimbari institutionale, echivalente cu democratizarea procesului decizional si cu sporirea reprezentativitatii.
Tratatul de la Lisabona nu schimba fundamental structura institutionala a Uniunii, care se va baza, in continuare, pe triunghiul Parlament, Consiliu, Comisie. Cu toate acesta, Tratatul introduce cateva elemente noi menite sa amelioreze eficienta, coerenta si transparenta institutiilor, astfel incat acesta sa poata raspunde mai bine exigentelor cetatenilor europeni.
Reformele propuse de viitorul Tratat, in special noile aranjamente institutionale si mecanismele de lucru, sunt necesare pentru a asigura o Uniune capabila sa faca fata provocarilor globale si sa raspunda asteptarilor cetatenilor europeni, inclusiv cetatenilor romani. Doar o Uniune puternica si functionala, in noul format extins de 27 de state membre, poate asigura beneficii clare cetatenilor sai.
Tratatul de la Lisabona contine doua inovatii institutionale importante, care vor avea un impact semnificativ asupra actiunii externe a Uniunii: numirea unui presedinte "permanent" al Consiliului European, pentru un mandat de doi ani si jumatate cu posibilitate de reinnoire, precum si a unui Inalt Reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate, care va fi si vicepresedinte al Comisiei și care va avea misiunea de a asigura coerenta actiunilor externe ale Uniunii. Tratatul de la Lisabona va oferi Uniunii posibilitatea de a actiona mai eficient si mai coerent pe plan international. Imbinand diversele componente ale politicii externe, respectiv diplomatia, securitatea, comertul, dezvoltarea, ajutorul umanitar si negocierile internationale, Europa va dobandi o pozitie mai ferma in relatiile cu tarile partenere si organizatiile din intreaga lume.
Conform cu TITLUL III - Dispozitii privind institutiile, art.9, Institutiile Uniunii sunt:
Parlamentul European
Consiliul European
Consiliul
Comisia Europeana (denumita in continuare Comisia)
Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Banca Centrala Europeana
Curtea de Conturi.
Parlamentul European, Consiliul si Comisia sunt asistate de un Comitet Economic si Social si un Comitet al Regiunilor care exercita functii consultative. Parlamentul European impreuna cu Consiliul exercita functiile legislativa si bugetara. Parlamentul European alege presedintele Comisiei, la propunerea Consiliului European.
|
Parlamentul European : |
este compus din reprezentantii cetatenilor Uniunii numarul acestora nu poate depasi 750+1(presedintele) reprezentarea cetatenilor este asigurata in mod proportional descrescator pragul minim este de 6 membri pentru fiecare stat membru niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de 96 de locuri Consiliul European adopta in unanimitate, la initiativa Parlamentului European si cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componentei Parlamentului European, cu respectarea principiilor mentionate la primul paragraf. membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal direct, liber si secret membrii Parlamentului European sunt alesi pentru un mandat de 5 ani isi alege presedintele si biroul dintre membrii sai |
|
Consiliul European |
ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia ii defineste orientarile si prioritatile politice generale nu exercita functii legislative este compus din o sefii de stat sau de guvern ai statelor membre o presedintele sau o presedintele Comisiei Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate participa la lucrarile Consiliului European. se intruneste de doua ori pe semestru la convocarea presedintelui sau o atunci cand ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide sa fie asistat de un ministru si, in ceea ce il priveste pe presedintele Comisiei, de un membru al Comisiei o atunci cand situatia o impune, presedintele convoaca o reuniune extraordinara a Consiliului European se pronunta prin consens, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel |
|
Presedintele Consiliului European |
este ales de Consiliul European, cu majoritate calificata durata mandatului este de 2 ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data in caz de impiedicare sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatul presedintelui in conformitate cu aceeasi procedura. |
|
Presedintele Consiliului European: |
prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European, in cooperare cu presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European. asigura, la nivelul sau si in aceasta calitate, reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna, fara a aduce atingere atributiilor Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate. nu poate exercita un mandat national |
Consiliul European numeste Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, cu acordul presedintelui Comisiei, hotarand cu majoritate calificata (art.9E,(1)). Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata, cu acordul presedintelui Comisiei, numeste Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate. Consiliul European poate pune capat mandatului acestuia in conformitate cu aceeasi procedura.
|
Consiliul |
|
exercita, impreuna cu Parlamentul European, functiile legislativa si bugetara exercita functii de definire a politicilor si de coordonare, in conformitate cu conditiile prevazute in tratate. este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta si sa exercite dreptul de vot. intruneste in cadrul diferitelor formatiuni, lista acestora fiind adoptata in conformitate cu articolul 201b din Tratatul privind functionarea Uniunii Europe hotaraste cu majoritate calificata, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel. |
|
Incepand cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 55 % din membrii Consiliului, cuprinzand cel putin cincisprezece dintre acestia si reprezentand state membre care intrunesc cel putin 65 % din populatia Uniunii. Minoritatea de blocare trebuie sa cuprinda cel putin 4 membri ai Consiliului, in caz contrar se considera a fi intrunita majoritatea calificata. Celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata sunt stabilite la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Dispozitiile tranzitorii privind definitia majoritatii calificate care se aplica pana la 31 octombrie 2014, precum si cele care se vor aplica in perioada 1 noiembrie 2014-31 martie 2017 sunt prevazute in Protocolul privind dispozitiile tranzitorii.
|
Consiliul Afaceri Generale |
|
asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni ale Consiliului. pregateste reuniunile Consiliului European urmareste aducerea la indeplinire a masurilor adoptate, in colaborare cu presedintele Consiliului European si cu Comisia. |
|
Consiliul Afaceri Externe |
|
elaboreaza actiunea externa a Uniunii, in conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European asigura coerenta actiunii Uniunii este prezidat de Inaltul Reprezentant, care are calitatea imputernicit al Consiliului (art.9E, alin. (3)) |
|
Inaltul Reprezentant este unul din vicepresedintii Comisiei |
conduce politica externa si de securitate comuna a Uniunii contribuie prin propuneri la elaborarea acestei politici si o aduce la indeplinire in calitate de imputernicit al Consiliului actioneaza in mod similar si in ceea ce priveste politica de securitate si aparare comuna prezideaza Consiliul Afaceri Externe este unul dintre vicepresedintii Comisiei asigura coerenta actiunii externe a Uniunii este insarcinat, in cadrul Comisiei, cu responsabilitatile care ii revin acesteia din urma in domeniul relatiilor externe si cu coordonarea celorlalte aspecte ale actiunii externe a Uniunii. In exercitarea acestor responsabilitati in cadrul Comisiei, si numai cu privire la aceste responsabilitati, Inaltul Reprezentant se supune procedurilor care reglementeaza functionarea Comisiei, in masura in care acest lucru este compatibil cu alineatele (2) si (3), art. 9E. |
|
Comisia |
este numita de Consiliul European, pe baza unui vot de aprobare al Parlamentului European promoveaza interesul general al Uniunii ia initiativele corespunzatoare in acest scop asigura aplicarea tratatelor asigura aplicarea masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii de Justitie a Uniunii Europene executa bugetul gestioneaza programele exercita functii de : o coordonare o executare si administrare, in conformitate cu conditiile prevazute in tratate asigura reprezentarea externa a Uniunii, cu exceptia politicii externe si de securitate comune si a altor cazuri prevazute in tratate adopta initiativele de programare anuala si multianuala a Uniunii, in vederea incheierii unor acorduri interinstitutionale |
|
Curtea de Justitie a Uniunii Europene cuprinde: Curtea de Justitie Tribunalul Tribunale specializate si asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor. Statele membre stabilesc caile de atac necesare pentru a asigura o protectie jurisdictionala efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii. Curtea de Justitie a Uniunii Europene hotaraste, in conformitate cu tratatele:
Curtea de Justitie este compusa din cate un judecator pentru fiecare stat membru si este asistata de avocati generali Tribunalul cuprinde cel putin un judecator din fiecare
stat membru.
|
Prima consecinta a Tratatului de la Lisabona este instalarea in functie a primului presedinte al Uniunii Europene, belgianul Herman van Rompuy si a ministrului Afacerilor Externe, Catherine Ashton. Membru al dreptei europene (PPE), Van Rompuy (62 de ani) este un crestin-democrat flamand dar francofil. El se afla la conducerea guvernului belgian de aproape un an si are reputatia de a fi 'omul compromisului'. De altfel, in prima sa declaratie dupa alegerea in aceasta functie, Van Rompuy a spus ca Europa trebuie sa joace un rol important in lume si s-a declarat favorabil continuarii extinderii UE. Intitulat oficial 'presedinte al Consiliului European', postul obtinut de Van Rompuy va inlocui actualul sistem al presedintiei semestriale prin rotatie a Consiliului Uniunii Europene. Acesta va avea un mandat de 2 ani si jumatate, ce poate fi innoit o singura data.
Desi o novice in ale diplomatiei, laburista Catherine Ashton, in varsta de 53 de ani, a fost puternic sustinuta de socialisti pentru a se ocupa de Afacerile Externe ale UE. Pana in prezent, ea a ocupat postul de comisar european pentru comert. Intitulat 'Inalt reprezentant pentru politica externa si politica a securitatii', postul confera prerogative sporite noului diplomat-sef al UE, fata de actualul responsabil al politicii externe, spaniolul Javier Solana - a carui functie va disparea. Mandatul va fi de cinci ani. De asemenea, titularul noului post va fi si vicepresedinte al Comisiei Europene.
Celor doi noi lideri ai blocului european le revine de acum sarcina de a face auzita mai bine vocea Europei in lume, in fata Statelor Unite sau a puterilor emergente precum China sau India.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |