Sistemul jurisdictional comunitar

SISTEMUL JURISDICTIONAL COMUNITAR

Comunitatile Europene dispun de un sistem propriu de jurisdictie. Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanti ca organe comunitare jurisdicationale, procedurile particulare in fata acestora si caile de drept ce pot fi urmate alcatuiesc mecanismul jurisdictional propriu.

Competentele si puterile acordate organelor jurisdictionale fac ca ele sa se deosebeasca net de alte jurisdictii internationale si sa se manifeste ca o adevarata putere judecatoreasca comunitara, intocmai ca si sistemele judiciare nationale.

Cu ocazia prezentarii Curtii de Justitie ca organ de baza am expus pe larg organizarea, functionarea si atributiile sale, raporturile cu Tribunalul de prima instanta, procedura si caile de drept ce pot fi urmate in fata acestor organe.

Jurisdictia comunitara se caracterizeaza prin trasaturi care o deosebesc net de orice alta jurisdictie internationala: - este obligatorie in toate cazurile prevazute de tratate; - instanta odata sesizata nu poate sa refuze judecare cauzei; - instanta poate fi sesizata direct de persoane fizice sau juridice particulare; - instantele sunt ierarhizate si au competente materiale bine definite; - functioneaza ca o jurisdictie cu caracter regulat si se prezinta ca un sistem unitar.

Prin aceste trasaturi sistemul judiciar comunitar este un sistem intern, propriu Comunitatilor si se aseamana evident cu orice sistem national.

Sistemul jurisdictional comunitar se afla intr-un raport de coordonare si armonizare cu sistemele nationale ale statelor membre. Acest principiu este consacrat de practica Curtii de Justitie, cat si de actele UE, inclusiv Tratatul de la Maastricht care prevede adancirea procesului de armonizare pentru perioada imediat urmatoare.

Politicile de cooperare in materie penala intregesc spatiul judiciar comunitar.

"Uniunea are ca obiective sa promoveze progresul economic si social . sa asigure o dezvoltare echilibrata si durabila . sa intareasca coeziunea economica si sociala prin realizarea unei uniuni economice si monetare . sa isi afirme identitatea pe scena internationala, prin realizarea unei politici externe si de securitate comuna . sa intareasca protectia drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre" (art.B Tratatul de la Maastricht, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam).

"Uniunea se bazeaza pe principiile libertatii, democratiei, respectului drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, pe statul de drept, principii care sunt comune statelor membre" (art.F, al.1). "Uniunea respecta identitatea nationala a statelor membre" (art.F, al.3 - Tratatul de la Maastricht astfel, cum a fost modificat prin Tratatul de la Amsterdam).

Principii fundamentale UE

-respectarea valorilor Uniunii (aratate anterior prin TM si TA);

-consacrarea libertatilor fundamentale UE: libera circulatie a persoanelor, a marfurilor, a serviciilor si a capitalurilor, precum si libertatea de stabilire;

-respectarea principiilor Dreptului international public in special astfel cum sunt consacrate in Carta Natiunilor Unite;

-respectarea principiilor fundamentale privind competentele Uniunii:

- Principiul atribuirii de competente (a se vedea informatie, prelegeri, curs);

-Principiul subsidiaritatii si proportionalitatii ce guverneaza exercitarea competentelor (conform lucrarii "Principiul Subsidiaritatii -B.Predescu, I.Predescu, A.Roibu);

-Principiul democratiei, de functionare a UE pentru toate structurile sale, pe baza cetateniei europene (prelegere curs 24-28 noiembrie 2003).