Regimul politic romanesc

REGIMUL POLITIC ROMANESC

Scurta istorie a vietii politice romanesti

Viata politica romaneasca poate fi apreciata ca integrata atat genetic cat si evolutiv in coordonatele celor doua "valuri" pluripartidiste europene. Sistemul politic in Romania s-a nascut in efervescenta ideologica pasoptista si unionista, ale carei deziderate erau prezentate de spiritul modernist-capitalist, de realizarea statului national unitar si, implicit, de dorinta emanciparii fata de spiritul conservator feudalist, fata de politica imperiala tarista, habsburgiva si otomana - ce se confruntau in spatiul geopolitic romanesc. Pana la cristalizarea partidelor moderne, moment indisolubil legat de statuarea regimului constitutional (Constitutia din 1866), viata politica din Romania, asemenea celorlalte tari europene, a cunoscut existenta formatiunilor protopolitice, precum "Fratia", "Partida Unionista" "Astra" etc. restructurate organizational si pragmatic si care impleteau actiunea politica cu cea culturala, sociala si economica. Faza "preistoriei" partidelor politice romanesti se inscrie in universalitatea procesului de aparitie si afirmare a institutiilor politice, a partidismului.

Primele partide din istoria moderna a Romaniei iau nastere in a doua jumatate a secolului al XIX-lea - PNL, creat la 24 mai 1875 condus de personalitati politice ca: I.C.Bratianu, C.A.Roseti si D.Struza, respectiv Partidul Conservator, infiintat la 3 februarie 1880, condus de oameni politici ca: L.Catargiu, Em,C.Epureanu, Gr. Cantacuzino, P.P.Carp si T.Maiorescu.

Activitatea P.N.L. si P.C. in viata romaneasca a statuat bipartidismul si rotativa guvernamentala ca formula a sistemului politic ("primul val partidist") cu urmari benefice pentru evolutia si consolidarea unitatii statului roman modern.

Catre sfarsitul secolului al XIV-lea creste diversitatea optiunilor politice reclamate de interesele noilor forte social-politice. Ca reprezentant al muncitorilor, apare in 1893 P.S.D. al Muncitorilor din Romania.

Semnele crizei sistemului politic romanesc, specifice trecerii in al doilea "val" al pluripartidismului de factura europeana, au avut conotatii particulare determinate in primul rand de realizarea obiectivului major al desavarsirii unitatii nationale . Daca pana la 1918 fortele politice romanesti se intersectau in sfera politicii unitatii nationale, dupa aceasta data, in noile conditii sociale, economice si administrative, politice si internationale, se deschide un camp larg pluripartidismului concretizat de tendintele de reprezentare diferentiata a intereselor grupurilor sociale. Chestiunile cardinale ale societatii romanesti devin reforma agrara si reforma electorala care necesita solutii.

Sistemul politic in perioada interbelica s-a caracterizat  printr-un "boom" al partidelor, specific pluripartidismului si, totodata, pluralismul politic statuat prin noua Constitutie a Romaniei din 1923. Mutatiile produse pe arena politica au fost reliefate, pe de o parte, de disparitia unor forte devenite irelevante politic, cum a fost cazul Partidului Conservator (dupa reforma din 1921), iar, pe de alta parte de mozaicarea spectrului politic prin noi aparitii, dizidente si regruparii politice.

Pe scena politica romaneasca interbelica, P.N.L s-a aflat permanent in concurenta cu P.N.T., format in 1926 prin fuziunea Partidului National Roman (I. Maniu) si Partidul Taranesc (I. Mihalache) si care practic a ocupat locul Partidului Conservator, disparut din viata politica. Alaturi de aceste partide au actionat si alte partide de centru ca Partidul Poporului (Al. Averescu), Partidul Taranesc Democrat, Partidul Taranesc Radical, Partidul National - N. Iorga (din 1932 Partidul Nationalist-Democrat), Partidul Liber-Democrat.

Dreapta politica era reprezentata de tendintele conservatoare restaurationiste (in special dupa 1930) sub forma dezidentelor provenite din zona centrala a esicherului politic, Partidul Agrar-C.Argetoianu, Partidul National Agrar, Partidul National-Crestin, Partidul Natiunii; in timp ce stanga cuprindea Partidul Social Democrat, devenit in 1918 Partidul Socialist Unitar, Partidul Socialist al Muncii, Partidul Socialist - Popovici, partidul Social-Democrat - C. T. Petrescu (1927).

De asemenea, perioada interbelica a cunoscut si existenta extremelor politice reprezentate de Partidul Comunist Roman (1921) afiliat Internationalei comuniste si scos in afara legii de P.N.L. in 1924, precum si partidul National Democrat-Crestin (Liga Apararii Nationale Crestine, dupa 1923), Legiunea Arhanghelului Mihail (1927), devenita in 1930 "Garda de Fier" si ulterior "Totul pentru Tara".

Din cele prezentate rezulta ca sistemul politic in perioada interbelica a fost un regim democratic fundamentat pe principiile pluripartidismului si parlamentarismului. Principala limita s-a dovedit a fi incapacitatea de a bloca tendintele politicianiste si evolutiile spre totalitarism.

Dupa 1938 regimul politic romanesc a intrat intr-un proces de involutie, initiat de instaurarea dictaturii regale. Constitutia carlista a anulat de jure pluripartidismul. Ulterior, procesul refacerii pluripartidismului a fost franat de antrenarea Romaniei in cea de-a doua conflagratie mondiala, cand viata politica se desfasura in conditiile dictate de rigorile razboiului.

Dupa razboi, a fost reactualizata Constitutia din 1923 si reluata activitatea partidelor politice in conditiile in care Romania a intrat sub sfera de influenta a URSS.

Intrarea P.C.R. in structura puterii si acapararea acesteia a fost echivalenta cu eliminarea concomitenta a pluralismului politic (constitutiile socialiste - 1948, 1952 si 1965; propaganda de tipul "cine nu e cu noi este impotriva noastra") ca principii si valori fundamentale oricarui regim democrat. Regimul politic comunist a reprezentat in evolutia contemporana a Romaniei acea sincopa istorica a carei caracteristica a fost instituirea sistemului monopartidist, in forma "partidului unic conducator" si a monolitismului ideologic, cu toate consecintele care au decurs pentru individ si societate.

Implozia sociala produsa in estul european la sfarsitul anului 1989 semnifica, in plan politic, revenirea la traditiile democratice, la normalitatea functionarii mecanismelor specifice pluralismului si pluripartidismului in societate. Procesul de trecere de la regimul politic monopartidist la cel pluripartidist a fost constientizat ca o necesitate a restructurarii societatii romanesti si ca o conditie sine-qua-non a libertatii de optiune si de asociere politica a indivizilor. Aceste deziderate politice au fost cuprinse si sistematizate, alaturi de alte obiective sociale ce reclamau rezolvarea stringenta, in Proclamatia Consiliului Frontului Salvarii Nationale, din 22 decembrie 1989.

Pluripartidismul romanesc devenea realitate, cuprinzand, atat partidele traditionale reinfiintate, cat si noi formatiuni politice. Astfel, pana la constituirea Consiliului Provizoriu al Unitatii Nationale (C.P.U.N.) existau deja legalizate 30 de partide politice. Explozia politica a permis formarea unui numar mare de partide ce a depasit limitele optimului functional al regimului parlamentar pluralist.

2 Coordonate ale sistemului politic romanesc

Sistemul politic este alcatuit din ansamblul relatiilor politice, institutiilor si organizatiilor politice, cat si din conceptiile privind modul de organizare si conducere a societatii.

2.1. Sistemul politic romanesc - 1866

Coordonate de baza:

a)    Teritoriul:

stat indivizibil;

teritoriu inalienabil;

nu se poate coloniza cu populatia de ginta straina;

teritoriul este impartit in judete, plasi, comune.

b)    Drepturile romanilor

libertatea constiintei, invatamantului, presei, intrunirilor; 

toti romanii sunt egali in fata legii;

nimeni nu poate fi oprit, arestat decat in virtutea unui mandat judecatoresc care este comunicat la arestarea sau in 24 de ore dupa arestare;

domiciliul este inviolabil;

nu poate fi confiscata averea;

pedeapsa cu moartea, numai in timp de razboi;

presa nu poate fi suspendata sau suprimata;

delictele de presa se judeca de juriu, afara de cele contra Regelui si Familiei Regale sau contra suveranilor statelor straine, care se judeca dupa dreptul comun de catre tribunalele ordinare;

secretul scrisorilor este inviolabil;

dreptul de intrunire pasnica, fara arme;

dreptul de asociere.

c)    Puterile statului

Puterile statului emana de la natiune si se exercita prin delegare de competenta:

Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentanta nationala, care se compune din:

Senat;

Adunarea Deputatilor.

Initiativa legislativa o poate avea oricare din cele trei puteri si este supusa sanctiunii Regelui dupa ce a fost aprobata in cele doua Adunari.

Puterea executiva este incredintata Regelui si ministrilor sai.

Puterea judecatoreasca se exercita de curti si tribunale. Hotararile si sentintele lor se pronunta in virtutea legii si se executa in numele Regelui.

2.2. Sistemul politic romanesc - 1923

a) Teritoriul

Regatul Romaniei este un stat national unitar si indivizibil;

teritoriul este inalienabil;

teritoriul nu se poate coloniza cu populatii de ginta straina;

teritoriul se imparte in judete si comune;

b) Drepturile romanilor

romanii fara deosebire de origine etnica, limba sau religie se bucura de libertatea constiintei, invatamantului, presei, intrunirilor, de asociere si alte drepturi stabilite prin legi;

drepturile politice ale femeilor se vor stabili prin legi votate cu doua treimi iar cele civile sunt egale cu ale barbatilor;

romanii sunt egali in fata legii;

titlurile de noblete nu sunt permise in statul roman;

libertatea individuala este garantata;

arestarea se face in virtutea legii cu mandat judecatoresc si comunicarea acestuia imediat sau in 24 ore;

domiciliul este inviolabil;

nu se pot confisca averile;

pedeapsa cu moartea, numai in caz de razboi;

Biserica ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti; Biserica ortodoxa este neatarnata si isi pastreaza unitatea cu biserica ecumenica a Rasaritului in privinta dogmelor;

invatamantul primar este obligator si gratuit in scolile statului;

libertatea deplina a comunicarii;

extradarea refugiatilor politice este oprita.

c) Puterile statului

Toate puterile statului emana de la natiune, care exercita puterea prin delegarea din partea alegatorilor:

Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentanta nationala (Senatul si Adunarea Deputatilor):

v       initiativa legislativa apartine celor trei puteri;

v      legile se supun sanctiunii Regelui dupa ce au fost votate in cele doua camere;

v      promulgarea legilor se va face prin grija ministerului justitiei, care este purtatorul marelui Sigiliu al Statului.

Puterea executiva apartine regelui si ministrilor sai.

Puterea judecatoreasca - Curtea de casatie si justitie (la nivelul national)

2.3. Sistemul politic romanesc - 1991 (2003)

a) Principii generale:

Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil;

forma de guvernamant este republica;

Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate;

suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum;

teritoriul este inalienabil si este organizat administrativ in comune, orase si judete;

pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine;

pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale;

simbolurile nationale sunt: drapelul, ziua nationala, imnul national, stema tarii si sigiliul statului;

limba oficiala este limba romana;

cetatenii sunt egali in fata legii: nimeni nu este mai presus de lege (Art.16, aln.2);

functiile publice pot fi ocupate numai de catre cei care au cetatenia romana si domiciliul in Romania;

cetatenii U.E. in conditiile aderarii Romaniei pot alege si sa fie alesi in autoritatile administratiei publice locale conform legii organice;

in materie de drepturi ale omului, au prioritate reglementarile internationale la care Romania este parte, exceptie fiind cand cele interne sunt mai favorabile;

libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile;

dreptul la viata si integritate fizica si psihica sunt garantate;

dreptul la libera circulatie in tara si in strainatate este asigurat;

retinerea pana la 24 ore, arestarea preventiva pana la 30 zile cu prelungiri de cate 30 zile, total nu mai mult de 180 zile;

inviolabilitatea domiciliului;

libertatea constiintei;

libertatea de exprimare;

dreptul la informatie;

dreptul la invatatura - invatamantul general este gratuit si obligatoriu;

invatamantul de stat este gratuit;

libertatea intrunirilor;

dreptul de asociere;

interzicerea muncii fortate;

proprietatea privata este garantata;

cetatenii straini si apatrizii pot fi proprietari ai terenurilor - lege organica;

obligatia statului de a asigura cetatenilor un nivel de trai decent.

b) Autoritatile publice:

Parlamentul;

Presedintele Romaniei;

Guvernul;

Administratia publica:

v   Administratia publica centrala de specialitate:

Ministerele;

Alte organe de specialitate;

Fortele armate;

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

v   Administratia publica locala:

Autoritati comunale si orasenesti (consiliile locale si primarii);

Consiliul judetean;

Prefectul.

Autoritatea judecatoreasca:

v   Instantele judecatoresti:

Consiliul Superior al Magistraturii;

Inalta Curte de Casatie si Justitie;

alte instante judecatoresti.

v   Ministerul Public - prin procurori constituiti in parchete.

A.    Parlamentul Romaniei:

Rolul: organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

Compunere: Camera Deputatilor si Senat

Alegerea: prin vot universal, direct, secret si liber exprimat pentru o perioada de 4 ani care se prelungeste pe timp de mobilizare, razboi, stare de asediu sau de urgenta.

Organizarea interna: - prin regulament propriu:

birou permanent;

presedinte;

grupuri parlamentare;

comisii permanente, de ancheta sau speciale.

Camerele lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune (Art.65).

Sesiunile sunt ordinare - februarie-iunie si septembrie - decembrie - si extraordinare la cererea Presedintelui Romaniei, a birourilor sau a cel putin o treime din numarul deputatilor.

Categorii de legi:

legi constitutionale - de revizuire a constitutiei;

legi organice prin care reglementeaza sistemul electoral, org. si functionarea partidelor politice, referendumul, org. Guvernului si C.S.Ap.T., regimul starii de asediu si a celei de urgenta, organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi, regimul cultelor, organizarea invatamantului etc. (Art.73)

legi ordinare.

Adoptarea legilor:

legile organice cu votul majoritati membrilor fiecarei Camere;

legile ordinare - cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera;

Medierea: Se face de catre comisia de mediere sau prin dezbaterea comuna a camerelor Parlamentului.

Promulgarea: o face Presedintele Romaniei in 20 zile de la primirea ei.

Intrarea in vigoarea a legilor: la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.

B.    Presedintele Romaniei:

Rolul: reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Vegheaza la respectarea Constitutiei si buna functionare a autoritatilor.

Alegerea Presedintelui: prin vot universal, egal, secret si liber exprimat (pentru perioada de cel mult doua mandate, fiecare cu durata de 5 ani).

Validarea mandatului: de catre Curtea Constitutionala.

Numirea Guvernului: desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

Atributii in domeniul apararii:

este comandantul fortelor armate si presedinte al C.S.Ap.T.;

poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate in cazuri exceptionale si supune aprobarii Parlamentului in cel mult 5 zile de la adoptare;

ia masuri pentru respingerea agresiunii si aduce la cunostinta Parlamentului prin mesaj;

instituie starea de asediu sau de urgenta si solicita incuviintarea Parlamentului in cel mult 5 zile.

Actele Presedintelui: Decrete, contrasemnate de primul ministru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.

C.    Guvernul Romaniei

Rolul: potrivit programului de guvernare aprobat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Structura: prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

Investitura: candidatul este desemnat de catre Presedinte in urma consultarii partidului majoritar sau a partidelor parlamentare. Candidatul cere in termen de 10 zile de la desemnare votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a listei Guvernului. Se dezbat in sedinta comuna si se acorda increderea cu votul majoritatii parlamentarilor. Depune juramantul in fata Presedintelui Romaniei (Art.104).

Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul ministru.

Actele Guvernului: hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor, iar ordonantele in temeiul unei legi speciale. Se semneaza de primul-ministru si se contrasemneaza de ministrul respectiv, apoi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

D.    Partidele politice:

Din punct de vedere ideologic, partidele pot fi grupate in cateva sfere de doctrine contemporane:

liberalismul;

crestin-democratia;

social-democratia;

ecologismul;

nationalismul etc.

Din cele 161 partide inregistrate pana la 01.10.1994, o parte din ele sunt lipsite de o conceptie ideologica proprie (Partidul Liber Schimbist, Partidul Democrat al Muncii Agricole etc.).

Din punct de vedere al sferei de cuprindere teritoriala pot fi clasificate in:

partide nationale;

partide regionale;

partide zonale;

partide fictive.

Aproape toate partidele romanesti sunt creatia efervescentei revolutionare, creatii ad-hoc bazate pe anturajul liderilor politici si numai in mica masura pe relatia normala grup social-partid politic.

Anomia (dezordinea) a fost determinata de spargerea spontana a monolitismului ideologico-partidist practicat de regimul comunist si sustinuta, atat de lipsa maturitatii si experientei democratice a oamenilor, cat si de reactia de a respinge nediferentiat orice forma de ideologie.

Partidismul romanesc a alimentat mozaicarea excesiva a societatii, suprapolitizarea si instabilitatea structurala a partidelor (spectrul larg al dezidentelor, fractionarile si reorganizarile conjuncturale) sau altfel spus cresterea entropiei sistemului politic si social global.

Morfologia partidelor politice releva formalismul procesului de nastere a pluripartidismului, preponderenta cantitatii in defavoarea calitatii, ca si efectele politice si sociale ce s-au facut simtite.

Lipsa de maturitate a clasei politice a afectat vointa si conducerea eforturilor asupra intereselor fundamentale ale tarii, a marilor probleme care ar fi permis elaborarea unei conceptii clare privind realizarea reformei si intrarea Romaniei in familia statelor democratice.

Actul de nastere a sistemului pluripartidist a fost Decretul-lege nr.8/31.12.1989 care a avut o dimensiune teleologica in sine reinnodarea traditiilor democratice si legitimarea puterii politice, fiind finalitati colaterale sau chiar secundare ale procesului. A fost maximalizata concurenta interpartinica in vederea accesului la putere. Ritmul aparitiei partidelor politice a fost foarte alert, astfel ca in perioada 22.12.1989 - 20.05.1990 au aparut peste 80 de partide.

Actul politic s-a caracterizat prin labilitate, ambiguitate si in final, prin lipsa de eficienta. Ca urmare in opinia publica politicul a fost redus doar la functia sa electorala ce a avut ca efect scaderea constanta a autoritatii si a credibilitatii politicului.

Inconstienta actului politic, criza clasei politice, lipsa experientei democratice a politicienilor, abandonarea principiilor si valorilor morale conjugate cu complexitatea tensionata a tranzitiei au condus la o adevarata restauratie a politicianismului interbelic.

ANEXA NR. 1

SISTEMUL POLITIC ROMANESC - 1923

Puterea legislativa

Puterea executiva

Adunarea deputatilor

Senatul

Reprezentanta nationala

Puterea judecatoreasca

REGELE