Regimul politic al statului

Regimul politic al statului

Regimul politic[1] semnifica, la modul general, realitatea guvernarii unei tari, sau, cu alte cuvinte, realitatea relatiilor dintre guvernanti, precum si a relatiilor dintre guvernanti si guvernati.

Regimul politic dintr-un anumit stat este determinat de rezultanta actiunii fortelor politice, in principal, a partidelor politice, desfasurata intr-un anumit cadru institutional si este conditionat de anumite determinari istorice, ideologice si  economice, interne si internationale[2].

Regimul politic are in vedere ansamblul relatiilor existente intre elementele ce alcatuiesc sistemul social-politic, relevand mai ales cui apartine, la modul real, suveranitatea, cine o exercita, prin ce metode si mijloace se infaptuieste puterea, si, nu in ultimul rand, masura in care sunt consacrate, garantate si respectate drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

In zilele noastre, a stabili regimul politic al unui stat inseamna a determina, in esenta, daca guvernatii sunt sau nu oprimati de guvernanti, utilizand drept criteriu standardele democratiei, in sens politic, recunoscute de comunitatea internationala.

Potrivit conceptiilor actuale, regimul politic poate fi democratic sau nedemocratic. Bineinteles, nici unul dintre ele nu este absolut.

Observam ca, in epoca noastra, conceptul 'democratie' a evoluat, fata de conceptia aristotelica, dobandind un inteles politic in sensul ca transcede forma de guvernamant, atasandu-se notiunii de regim politic, care are un caracter mult mai complex. In sens sociologic, se considera ca exista o democratie reala si autentica atunci cand, in societate, cei ce isi doresc libertatea si egalitatea ii domina pe cei ce isi doresc puterea.

Actualmente, regimul politic democratic (a nu se confunda cu democratia ca forma de guvernamant) este considerat regimul in care guvernarea, potrivit standardelor internationale, nu oprima guvernatii. Situatia opusa o reprezinta regimurile nedemocratice.    Granita dintre regimul democratic si cel nedemocratic este relativa si dinamica, depinzand de evolutia conceptiilor despre guvernare si libertate, de dezvoltarea economica si sociala, precum si de momentul istoric luat in considerare.

Sintagma 'nu oprima', utilizata pentru definirea regimului democratic, are un caracter general si de aceea vag. Precizam ca ea nu desemneaza lipsa constrangerii, ci limita de la care ingradirile la care este supus cetateanul devin oprimante, sau situatia in care datorita disfunctiilor institutiilor statului drepturile legitime ale cetatenilor nu se pot realiza intr-un mod satisfacator.

Standardele europene actuale impun unui sistem democratic urmatoarele conditii fundamentale:

- sa fie respectat pluralismul ideologic, politic si institutional;

- legitimitatea exercitiului puterii sa fie determinata de caracterul reprezentativ rezultat din alegeri libere;

- institutiile democratice sa functioneze in mod satisfacator;

- sa fie respectate drepturile omului.

Statele reale cunosc o mare diversitate si complexitate, motiv pentru care determinarea regimului lor politic, reducerea lor la expresia sintetica de democratice sau nedemocratice este relativ dificila.

Rezulta ca, pentru a putea determina regimul politic, trebuie sa realizam o analiza complexa a realitatii guvernarii din statul respectiv, la un anumit moment, pentru a stabili masura in care sunt consacrate, garantate si respectate drepturile si libertatile omului si cetateanului.