Parteneriatul pentru pace

Parteneriatul pentru pace

Parteneriatul pentru Pace (PIP) este o initiativa majora introdusa de NATO la Intalnirea la Nivel Inalt a Consiliului Nord-Atlantic, desfasurata la Bruxelles in ianuarie 1994. Scopul Parteneriatului este acela de a intari stabilitatea si securitatea din intreaga Europa. Invitatia la Parteneriatul pentru Pace a fost adresata tuturor statelor participante la Consiliul de Cooperare Nord Atlantic (NACC), precum si altor state prezente la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE), care sunt capabile si isi doresc sa participe la acest program. Invitatia a fost acceptata pana acum de 30 de tari. Accesul in cadrul Aliantei al celor trei foste tari PfP, Republica Ceha, Ungaria si Polonia, modifica numarul actual de participanti PpP la 27. Activitatile pe care si le asuma fiecare Partener se bazeaza pe Programe Individuale de Parteneriat care sunt elaborate in comun.

Programul PfP se axeaza pe cooperarea in probleme de aparare, dar depaseste cadrul dialogului si cooperarii, in scopul consolidarii unui parteneriat real intre fiecare tara Partenera si NATO. Cu timpul a devenit o caracteristica permanenta si importanta in arhitectura securitatii europene si ajuta la extinderea si intensificarea cooperarii politice si militare din intreaga Europa. Programul sustine cresterea stabilitatii, diminuarea amenintarilor la adresa pacii si constituirea unor relatii mai stranse de securitate, bazate pe cooperarea practica si pe angajamentul fata de principiile democratice, sustinute de Alianta. In acord cu Documentul Cadru al PfP, emis de catre sefii de stat si de guvern odata cu Documentul Invitatie la PfP, NATO isi asuma rolul de a se consulta cu fiecare Partener activ, in cazul in care acesta percepe o amenintare directa la integrarea sa teritoriala, independenta politica sau securitatea sa.

Toti membrii PfP sunt totodata membri in consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC), care asigura cadrul general al cooperarii dintre NATO si tarile Partenere. Cu toata acestea, Parteneriatul pentru Pace isi pastreaza propria identitate separata in cadrul oferit de catre EAPC si isi mentine propriile elemente si proceduri de baza. Acesta este fondat pe o relatie bilaterala intre NATO si fiecare din tarile PfP.