Obiectivele Uniunii Europene

Obiectivele Uniunii Europene

Potrivit Articolului 3 din Tratatul Uniunii Europene (versiunea consolidata dupa adoptarea Tratatului de la Lisabona):

Uniunea urmareste sa promoveze pacea, valorile sale si bunastarea popoarelor sale.

Uniunea ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate, securitate si justitie, fara frontiere interne, in interiorul caruia este asigurata libera circulatie a persoanelor, in corelare cu masuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum si prevenirea criminalitatii si combaterea acestui fenomen.

Uniunea instituie o piata interna. Aceasta actioneaza pentru dezvoltarea durabila a Europei, intemeiata pe o crestere economica echilibrata si pe stabilitatea preturilor, pe o economie sociala de piata cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplina a fortei de munca si spre progres social, precum si pe un nivel inalt de protectie si de imbunatatire a calitatii mediului. Aceasta promoveaza progresul stiintific si tehnic.

Uniunea combate excluziunea sociala si discriminarile si promoveaza justitia si protectia sociale, egalitatea intre femei si barbati, solidaritatea intre generatii si protectia drepturilor copilului.

Aceasta promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala, precum si solidaritatea intre statele membre.

Uniunea respecta bogatia diversitatii sale culturale si lingvistice si vegheaza la protejarea si dezvoltarea patrimoniului cultural european.

Uniunea instituie o uniune economica si monetara a carei moneda este euro.

In relatiile sale cu restul comunitatii internationale, Uniunea isi afirma si promoveaza valorile si interesele si contribuie la protectia cetatenilor sai. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabila a planetei, solidaritatea si respectul reciproc intre popoare, comertul liber si echitabil, eliminarea saraciei si protectia drepturilor omului si, in special, a drepturilor copilului, precum si la respectarea stricta si dezvoltarea dreptului international, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizatiei Natiunilor Unite.

Uniunea isi urmareste obiectivele prin mijloace corespunzatoare, in functie de competentele care ii sunt atribuite prin tratate."

Faptul ca, pentru realizarea acestor obiective, statele membre au acceptat ca trebuie sa actioneze impreuna intr-o serie de domenii ale vietii economice, sociale si politice, prin intermediul setului de institutii comune, nu inseamna ca si-au pierdut caracterul de state suverane, astfel cum confirma art. 4 din TUE:

In conformitate cu articolul 5, orice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate aparține statelor membre.

Uniunea respecta egalitatea statelor membre in raport cu tratatele, precum si identitatea lor nationala, inerenta structurilor lor fundamentale politice si constitutionale, inclusiv in ceea ce priveste autonomia locala si regionala. Aceasta respecta functiile esentiale ale statului si, in special, pe cele care au ca obiect asigurarea integritatii sale teritoriale, mentinerea ordinii publice si apararea securitatii nationale. In special, securitatea nationala ramane responsabilitatea exclusiva a fiecarui stat membru.

In temeiul principiului cooperarii loiale, Uniunea si statele membre se respecta si se ajuta reciproc in indeplinirea misiunilor care decurg din tratate.

Statele membre adopta orice masura generala sau speciala pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor care decurg din tratate sau care rezulta din actele institutiilor Uniunii.

Statele membre faciliteaza indeplinirea de catre Uniune a misiunii sale si se abtin de la orice masura care ar putea pune in pericol realizarea obiectivelor Uniunii"

Aderarea la UE nu echivaeaza cu pierderea existentei statale, lucru care se datoreaza sistemului de garanti instituit de Tratate:

Balanta de puteri in domeniul legislativ

Lipsa de putere coercitiva directa a UE asupra persoanelor fizice si juridice (cu exceptia domeniului concurentei); monopolul puterii coercitive, unul dintre atributele statale esentiale, a fost lasat neatins aproape in intregime.

Principiile prevazute de art. 5 din Tratatul Comunitatii Europene: principiul atribuirii competentelor; principiul subsidiaritatii; principiul proportionalitatii.

Aceste principii au fost intotdeauna considerate imanente sistemului juridic comunitar, dar au fost explicit prevazute abia prin introducerea art. 5 in Tratatul Comunitatii Europene prin Tratatul de la Maastricht.