Natura raspunderii politice a Guvernului si membrilor sai

Natura raspunderii politice a Guvernului si membrilor sai

Doctrina nu este unitara in a califica raspunderea politica drept o problema ce apartine sau nu juridicului.

Este sau nu raspunderea politica o forma a raspunderii juridice?

Se arata astfel ca "Ideea de raspundere politica a Guvernului , . ., nu este straina ideii de raspundere juridica, raspunderea politica, cand ne raportam la autoritatile publice, nu reprezinta altceva decat o forma a raspunderii juridice, institutie a dreptului public, evocand prin aceasta sintagma Dreptul constitutional si Dreptul adminsitrativ"8

Un alt autor arata ca Parlamentul exercita asupra Executivului un control esentialmente si exclusiv politic, instrumentele si procedurile de control parlamentar, ca si sanctiunile ce urmeaza sa se aplice, avand la randul lor caracter exclusiv politic. Cum una din procedurile de control este tocmai cea legata de punerea in discutie a responsabilitatii politice, dupa cum arata autorul, este evidenta excluderea din campul raspunderii juridice a raspunderii politice a Guvernului si membrilor sai, in opinia acestuia.

In expunerea de motive la un anteproiect al legii responsabilitatii ministeriale , se arata ca o asemenea lege trebuie sa reglementeze ambele forme ale raspunderii juridice prevazute de Constitutie, adica atat cea penala cat si cea politica, mai exact "constitutional - politica",  cum o denumeste autorul.

Nu mai putin, in ciuda diversitatii formelor raspunderii juridice, un autor de teoria generala a dreptului identifica o suma de principii care inglobeaza o serie de note comune caracteristice tuturor formelor de raspundere . O trecere in revista a acestora ne duce la concluzia ca raspunderea politica nu se incadreaza in modelul general al raspunderii juridice, avand o natura speciala.

Responsabilitatea politica are o natura  aparte manifestata prin "existenta unei prezumari a faptei incriminate" , ceea ce vine in contradictie cu principiul prezumtiei de nevinovatie si prin faptul ca sanctiunea este pur politica, constand in obligatia ce incumba ministrului sau Guvernului in ansamblul sau sa se retraga daca pierde increderea Parlamentului.

Raporturile dintre Parlament si Guvern sunt raporturi de natura politica si juridica, de unde ideea ca raspunderea Guvernului are o natura dubla, politica si juridica . Astfel, desi se recunosc anumite consecinte juridice ale raspunderii politice, se arata ca atunci cand este pusa in discutie raspunderea juridica a Guvernului si a membrilor sai, se are in vedere raspunderea civila, administrativa sau penala, adica raspunderea juridica stricto sensu.

Doctrica juridica interbelica facea distrinctia intre raspunderea politica si cea juridica, distinctia avand la baza faptul ca prima se declansa pe taramul jocului politic, fara ca in mod necesar sa fie incalcat un text de drept pozitiv, in timp ce raspunderea juridica se angaja pe tarimul dreptului civil si respectiv penal.

Astfel, Anibal Teodorescu identifica in doctrina dreptului administrativ trei puncte de vedere privind calificarea notiunii de responsabilitate ministeriala: responsabilitatea pur politica, responsabilitatea penala si respectiv civila. Din punctul de vedere al acestui autor responsabilitatea politica este aceea pe care ministrul si-o atrage atunci cand din punct de vedere politic, el a comis o greseala sau a facut un fapt ce poate fi considerat ca greseala.

Intr-o opinie se arata ca raspunderea juridica a membrilor Guvernului isi are cadrul constitutional in dispozitiile art. 108 alin. 2 si 3, excluzand astfel raspunderea politica a Guvernului din sfera raspunderii juridice.

Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, desi puterile statului sunt egale, datorita gradului de reprezentativitate al Parlamentului, "organul reprezentativ suprem al poporului roman".

Fiecare ministru se afla in cadrul activitatii sale in doua ipostaze: membru al Guvernului si conducator al organului adminsitratiei publice centrale, adica ministru. Pornind de la aceasta disociere, un autor arata ca in functie de ipostaza din care este privit, ministrul va raspunde cu o forma sau alta a raspunderii sociale: raspunderea politica in calitate de membru al Guvernului si raspunderea juridica in calitate de ministru.

Un argument in favoarea sustinerii caracterului politic al raspunderii in calitate de membru al Guvernului, ar putea fi caracterul politic al institutiei Guvernului, rolul sau politic, care decurge din originea sa parlamentara si din dependenta sa de programul acceptat de Parlament, votul Parlamentului reprezentand increderea acestuia atat in echipa guvernamentala , cat si in programul pe care il are de infaptuit in perioada mandatului.

Raspunderea politica a Guvernului este o institutie de drept public si atunci cand este pusa in discutie de Parlament, ea poate avea la baza motive juridice, constand in incalcarea unor norme si principii de drept. Nu mai putin, realitatea demonstreaza ca jocul politic este adevaratul motor al punerii in discutie a raspunderii politice a Guvernului, iar dreptul nu face decat sa recunoasca aceasta institutie, si nu sa o creeze. Este de altfel si motivul pentru care art. 112 din Constitutie referitor la motiunea de cenzura are un continut exclusiv procedural, a reglementa cazurile in care raspunderea politica sa fie angajata reprezentand o initiativa care nu tine seama de realitatile politice. Constitutia recunoscand existenta raspunderii politice nu face decat sa o reglementeze din punct de vedere procedural, pentru ca in acest mod sa limiteze pe cat posibil orice posibilitate de comitere a abuzurilor de catre Parlament prin adoptarea unei motiuni de cenzura, si pentru a se asigura garantii de stabilitate pentru Guvern.

S-ar putea spune astfel ca raspunderea politica a Guvernului este juridica doar prin procedura, din punct de vedere substantial situatiile in care este pusa in discutie neavand in mod necesar un fundament juridic.

Raspunderea politica, "desi se intemeiaza pe acelasi principiu ca responsabilitatea civila sau penala, adica pe faptul ca puterea politica este tinuta sa dea socoteala de actele sale si sa-si asume consecintele acestora" aceasta forma de raspundere are o natura aparte, distincta de cea "pur politica sau politica si morala" angajata in fata poporului sau partidelor si bazata, asa cum se arata , pe ideea de culpa a celui care raspunde.