Instrumentele Structurale si Complementare pentru finantarea Politicii de Coeziune Economica si Sociala

Instrumentele Structurale si Complementare pentru finantarea Politicii de Coeziune Economica si Sociala

Mijloacele financiare prin care se implementeaza Politica de Coeziune Economica si Sociala se numesc Instrumente Structurale si cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European) si Fondul de Coeziune. Acestor 3 fonduri, cunoscute sub denumirea generica de Fonduri Structurale si de Coeziune (F.S.C.), li se adauga doua Fonduri complementare (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit).

1. Fonduri Structurale si de Coeziune (F.S.C.)

a). Fondul European de Dezvoltare Regionala (F.E.D.R.) sustine dezvoltarea economica durabila la nivel regional si local prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice in domenii precum cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, IMM-uri, protectia mediului, turism, energie.

b). Fondul Social European (F.S.E.) contribuie la sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, cresterea accesului pe piata fortei de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si a migrantilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii.

c). Fondul de Coeziune (F.C.) finanteaza proiecte in domeniul protectiei mediului si retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile precum si proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea si modernizarea transportului multimodal.

2. Fonduri complementare

a). Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) are ca scop cresterea competitivitatii in sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural si imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale prin promovarea diversitatii activitatilor economice.

b). Fondul European pentru Pescuit (F.E.P.) investeste in dezvoltarea resurselor acvatice vii, in modernizarea ambarcatiunilor de pescuit si imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijina implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabila a zonelor de coasta.

Obiectivele prioritare ale F.S.C. pentru perioada 2007-2013 sunt reglementate prin Regulamentul CE nr.1083/2006.

Obiectivul Convergenta care promoveaza dezvoltarea si ajustarile structurale ale regiunilor care inregistreaza intarzieri in dezvoltare este finantat prin F.E.D.R., F.S.E. si F.C. si acopera zone NUTS * nivel II (nivel-regiune), al caror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE.

Obiectivul Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca care sprijina regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta este finantat de F.E.D.R. si F.S.E. si acopera zonele NUTS nivel III (nivel-judet) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbari socio-economice in sectoarele industrial si de servicii, zone rurale in declin, zone urbane in dificultate si zone dependente de pescuit.

Obiectivul Cooperare teritoriala europeana care sprijina regiuni, judete si zone transnationale este finantat de F.E.D.R. si acopera zonele NUTS nivel III (nivel-judet) ce sunt granite interne ale U.E., precum si anumite granite externe.

Regulamentul CE nr.1059/2003 privind stabilirea unei clasificari comune a unitatilor teritorial-statistice imparte zonele NUTS pe trei niveluri in functie de numarul populatiei.

Romania are urmatoarea clasificare NUTS :

Romania respecta prevederile Regulamentului CE nr.1059/2003 privind stabilirea unei clasificari statistice comune a unitatilor teritorial-statistice pentru regiunile NUTS II si NUTS III. Romania intentioneaza sa mentina actuala clasificare provizorie NUTS in perioada de programare 2007-2013.

Pentru a asigura stabilitatea clasificarii provizorii NUTS, Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala oficializeaza compozitia regiunilor NUTS II, prin precizarea judetelor care compun regiunile respective.

Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale si nu au personalitate juridica. Ele reprezinta cadrul pentru elaborarea, implementarea si evaluarea atat a politicii de dezvoltare regionala, cat si a programelor de coeziune economica si sociala. Regiunile de dezvoltare reprezinta de asemenea cadrul pentru colectarea datelor statistice specifice in conformitate cu regulamentele europene.

Politica de Dezvoltare Regionala in tara noastra este consfintita de Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala care reglementeaza procesul de descentralizare si face legatura cu alte legi relevante care sprijina aceasta politica. De asemenea, Politica de Dezvoltare Regionala ia in considerare Principiile directoare stategice pentru coeziune pentru perioada 2007-2013.

Principalele disparitati dintre regiuni, identificate in cadrul analizei socio-economice a Planului National de Dezvoltare au fost:

cresterea diferentelor de dezvoltare dintre regiunea Bucuresti-Ilfov si celelalte regiuni;

dezvoltarea inegala dintre partea de vest si partea de est a Romaniei, respectiv dintre Regiunile de Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest pe de o parte si Regiunile de Vest, Nord-Vest si Centru pe de alta;

subdezvoltarea cronica afecteaza in special estul Romaniei, la granita cu Moldova, precum si sudul, de-a lungul Dunarii;

existenta disparitatilor majore din interioul Regiunilor, care reflecta o structura de mozaic a dezvoltarii economice si, in interiorul unora dintre Regiuni, coexistenta zonelor subdezvoltate cu cele relativ dezvoltate;

declinul masiv al oraselor mici si mijlocii, in special al celor mono-industriale, datorita restructurarii industriale;

atractivitatea scazuta a celor mai multe dintre Regiuni;

declinul socio-economic al multor centre urbane mari si contributia din ce in ce mai scazuta a acestora la dezvoltarea zonelor adiacente;

experienta insuficienta in ceea ce priveste managementul programelor de dezvoltare regionala / locala;