Varlaam ?-1657

Varlaam

Mitropolit al Moldovei, in timpul domniei lui Vasile Lupu, si contemporan cu Grigore Ureche, marii logofeti Todirascu si Eustratie Dragos, Varlaam (pe numele sau de mirean, Vasile Motoc) a pastorit Biserica Ortodoxa intre anii 1632-1653, una dintre cele mai infloritoare epoci de sinteza a barocului autohton. Cu o origine taraneasca[1], el a fost indrumat pe calea monahismului de un mare carturar si ctitor de manastiri, mitropolitul Atanasie Crimca.

Varlaam s-a instruit mai intai in manastirea Secu, ajungand in anul 1608 egumenul ctitoriei familiei cronicarului Grigore Ureche. Ca arhimandrit, el a povatuit 24 de ani obstea de la Secu, zidind aici o vatra isihasta de rugaciune, de gandire si de traire ortodoxa. A efectuat, ca ambasador al pacii crestine, mai multe solii in afara granitelor moldovenesti. In anul 1628 el este trimis la Kiev de catre domnitorul Miron Barnovski pentru a cere sprijin lui Petru Movila in reorganizarea bisericii romanesti. Cu acest prilej ajunge si la Moscova, unde comanda icoane pentru manastirea Dragomirna, ctititoria lui Atanasie Crimca. Dupa mazilirea lui Vasile-Voda, el se retrage la manastirea Secu.

Varlaam a convocat in anul 1645 primul sinod local ortodox, pentru a condamna calvinismul dupa ce, trei ani mai devreme, organizase un sinod al Bisericilor Ortodoxe Greaca, Rusa si Romana pentru aprobarea Marturisirii ortodoxiei a lui Petru Movila. El a inaugurat biserici si manastiri nu numai in Moldova, ci si la Targoviste si Lwow. In anul 1639 el a candidat pentru titlul de patriarh al Constantinopulului.

Varlaam a desfasurat o intensa activitate tipografica, in timpul sau organizandu-se la Iasi, in incinta manastirii Trei Ierarhi, o scoala si un centru tipografic cu litere chirilice, dupa model kievean. De asemenea, el a fost autor si traducator de carte religioasa. A tradus Scara Sfantului Ioan Scararul, a redactat si tiparit Cazania, 1643, Sapte taine ale Bisericii, 1644, Raspuns la catehismul calvinesc, 1643.

Carte romaneasca de invatatura Dumenicile preste an si la praznice imparatesti aduna 74 de predici si legende hagiografice despre cei mai cunoscuti sfinti ai ortodoxiei: Dimitrie, Gheorghe, Petru si Pavel. Cunoscuta sub numele abreviat de Cazania lui Varlaam, ea cuprinde la inceput Stihuri la Stema Domniei Moldovei, un Cuvant impreuna catre toata semintia romaneasca, atribuit lui Vasile-Voda si un Cuvant al autorului catre cetitoriu, unde se marturisesc sperantele intr-o mai buna intelegere intre oameni: "De mare jale si de mare minune iaste o, iubite cetitoriu, cand toate faptele ceriului si a pamantului imbla si merg []. Numai singur amaratul om ce-i facut pre obazul si pre chipul tvoretului sau, cu mente si grai de la dansul [] cu suflet fara de moarte, ca si ingerii"[2]. Imprumutand cuvintele evanghelistului Matei (capitolele 13, versetelel 13-14) mitropolitul moldovean crede ca lucrarea lui se adreseaza celor ce "nu stiu si nici vor sa stie, care ar putea sa stie, dar singuri nu vad si nu inteleg, care stiu si vad si cu drag o poftesc". Ea este "o mare carte pre limba sa, in care de nevoie i-a fost ca un datornic ce este lui Dumnezeu cu talentul ce i-au dat sa-si poata plati datoria macar de cat, pana nu ma duc in casa cea de lut a mosilor mei []. Si asa cu darul lui Dumnezeu, dupa inceput am vazut si sfarsitul"[3].

Pandele Olteanu[4], unul dintre cercetatorii acestei lucrari a demonstrat ca izvorul principal in constituie Comoara lui Damaschin Studitul, unul dintre teologii greci ai secolului al XVI-lea. In Cazania lui Varlaam sunt traduse si prelucrate integral sau partial peste 20 de cuvantari ale lui Damaschin Studitul. Alte izvoare avute in atentie de mitropolitul moldovean, al carui merit principal este de a fi adunat texte traduse din slavona si greaca, in circulatie in Peninsula Balcanica, sunt: Codicele Draganu, 1630, Codicele Sibian, 1639.

In predica de Craciun, mitropolitul evoca legenda nasterii lui Iisus Hristos. El face o scurta trecere in revista a aparitiei omului pe pamant, sustinand ca numai lipsa de intelepciune l-a osandit la pacat. In ciuda diverselor avertismente, omenirea a perseverat in rautati, astfel incat Dumnezeu a decis intruparea lui Iisus in om si trimiterea lui pe pamant. Legenda nasterii lui Iisus Hristos este insotita de apeluri repetate la sfintenie si credinta, la blandete si rabdare. Elogiindu-i jertfa, mitropolitul isi indeamna enoriasii ca, de sarbatori, sa fie cumpatati, sa ajute pe cei napastuiti, bolnavi, pacatosi. Varlaam denunta lipsa de evlavie a enoriasilor care au uitat indemnurile crestine.

Cazania lui Varlaam a circulat in toate Tarile Romane, in Transilvania pastrandu-se pana azi peste 300 de exemplare in manuscris.