Verbul cvadriconsonantic - limba araba

VERBUL CVADRICONSONANTIC - LIMBA ARABA

1. In functie de modalitatea de formare sau de structura radacinii cvadriconsonantice, se disting urmatoarele categorii de verbe cvadriconsonantice:

1.1. Verbe provenite din repetarea unui grup biconsonantic, de obicei onomatopeice. Astfel de verbe, fie ca exprima ideea de repetare a sunetului sau miscarii respective fie ca sunt onomatopee pentru sunete scoase de anumite animale: تَمتمَ "a susoti, a bombani", غَرْغَرَ "a galgai", "a scutura, a tremura", "a clatina, a zgaltai", "a palavragi".

و لَعْلَعَتْ ضحكة امرأة في نافِذة

" A rasunat rasul unei femei la un geam"(N.M. 'Awlad,

1.2. Verbe rezultate din afixarea unei a patra consoane la o radacina trilitera, de obicei lichida l, apicala r, consoanele slabe w,y : شمعل " a fi imprastiat" < شمع " a se imprastia"; شَمخَرَ "a fi mandru"< شمخ "a fi inalt"; خلبس "a amagi cu vorbe blande"< خلب "a fermeca"; "a fi priceput/abil" < "a fi dibaci/ priceput".

Autorii arabi mentioneza sapte scheme de verbe cvadriconsonantice care ar fi provenit de la triconsonantice prin adaugarea unei a patra consoane:

- reduplicarea R3: فَعْلَلَ : شملل "a fi prieten"

introducerea consoanei slabe w dupa R2: فَعْوَلَ "a ridica vocea" جهور ; دهور "a arunca, a azvarli", هلوس "a delira".

introducerea consoanei slabe w dupa R1:

"a obosi"

introducerea consoanei slabe y dupa R2: فَعْيَلَ

"a slabi"

introducerea consoanei slabe y dupa R1: فَيْعَلَ

"a domina"

introducerea nazalei n dupa R1: فَنْعَلَ

"a rupe"

adaugarea unui a lung dupa R3 .فَعْلَى

1. Verbe denominative rezultate din nume care au mai mult de trei consoane, cele mai multe dintre ele de origine straina: "a catrani, a gudrona"< قطران "catran, gudron"; "a fi elev/ discipol"< تلميذ "elev, discipol"; بيطر "a practica medicina veterinara sau meseria de potcovar"<بيطار "potcovar"; بلور "a cristaliza"< "cristale"; عَنْوَنَ"a intitula; a adresa"< عنوان "titlu, adresa".

Un tip special de verbe cvadriconsonatice, mai ales cu forma II, sunt derivate de la nume cvadrilitere, derivate la randul lor de la verbe triconsonantice: "a bate un cui"< "cui"; تمركز "a se concentra"< مركز "centru".

Alte verbe denominative provin de la nume de tari sau popoare: سودن "a sudaniza"< السودان "Sudan"; أمرك "a americaniza"< أمريكا "America"; فرنس "a franciza"< "Franta".

O serie de verbe cvadriconsonantice sunt formatii recente de la nume imprumutate: برمج "a planifica, a programa"< برنامج "program, plan"; تلفن "a telefona"< "telefon"; أتمت "a automatiza"< "automatica"; تَلْفَزَ "a televiza"< تِلِفيزيون "televiziune".

1.4. Un tip special de verb este cel derivat de la o formula, de obicei religioasa: بسمل "a rosti formula باسم الله الرحمن الرحيم "in numele lui Allah cel milostiv si bun"; "a rosti formula الحمد لله "slava lui Allah".

"Oamenii religiei bombaneau, rosteau formula باسم الله الرحمن الرحيم si-l proslaveau pe Allah, stapanul lumilor" (Y.S.,Laylat, 94).

1.5.Cateva verbe, care au R1 consoanele s sau , sunt la origine triconsonantice. Consoana prefixata este in realitate sufixul cauzalitatii, respectiv al formei IV, care intr-o etapa ulterioara a fost inlocuit cu hamza. Astfel de verbe sunt mostenite dintr-un fond foarte vechi al limbii arabe: سلقى "a arunca"(conf. ألقى) لقى ; شقلب "a rasturna" (conf. اقلب)< قلب

2. Verbul cvadriconsonantic are in afara formei primitive trei forme derivate:

2.1. Forma I - poate fi apropiata de forma II de la verbul triconsonantic, fiind ca si acesta, in general, tranzitiva. De asemenea, prefixul neindeplinitului are, ca si la forma II, in calitate de vocala caracetristica vocala u : yufa`lilu دحرج "a da de-a dura", "a impiedica".

Unele verbe sunt insa intranzitive: هرول "a se grabi", هلوس "a delira".

و تساءل عرفة هل يحلم الرجل أو يهلوس

"'Arafa s-a intrebat daca omul viseaza sau delireaza" (N.M. `Awlad

2.2. Forma II - rezulta din prefixarea silabei ta- la foma radicala indiciu al reflexivitatii, ca si la verbele triconsonantice. Ca mod de formare si ca semnificatie se apropie de forma V de la verbul triconsonantic: "a se da de-a dura"; تبعثر "a se risipi"; "a impiedica".

آل حمدان نساء و رجالا "In fata casei administratorului s-a adunat un grup mare de femei si barbati din familia Hamdan"( N.M., 'Awlad,

و في هذه اللحظة شعرنا بأرض

البهو تتزلزل تحت أقدامنا "In clipa aceea an simtit podeaua salii cutremurandu-se sub talpile noastre"(M.T. Tamr, 24)

Numeroase verbe de forma II sunt denominative, fara a avea si o forma I corespunzatoare: تفلسف "a filosofa"- فِيلسوف "filozof"; تمنطق " a se incinge cu un brau"- منطقة "cingatoare, brau"; تشيطن "a se purta ca un diavol"- "diavol"; تبرنط "a purta palarie"- "palarie".

2. Forma III - اِفْعَنْلَلَ - se formeaza infixand consoana n intre R2 si R Ca urmare a modificarii structurii silabice, grupul biconsonantic care ar fi aparut in pozitie initiala a fost evitat prin adaugarea unui 'alif protetic. Aceasta forma poate fi apropiata de forma VII la verbul triconsonantic, dar este identica si cu forma XIV din sistemul formelor triconsonantice. Are un sens reflexiv-pasiv: ابرنثق " a se despica, a se deschide (d.boboc)< برشق "a despica"; اسلنقى "a sta culcat pe spate" <سلقى "a arunca".

2.4. Forma IV- اِفْعَلَلَّ - se formeaza prin reduplicarea ultimei radicale si adaugarea unui 'alif protetic. Este tot o forma intranzitiva si exprima un grad de intensitate al unei stari sau calitati. Poate fi apropiata de forma IX de la verbul triconsonantic "a fi foarte mandru"< "a fi mindru"; اضمحلّ "a se destrama, a disparea"; "a avea   frisoane" < اشمأزّ "a se cutremura de oroare"; "a fi linistit"< طمأن "a linisti"; "a intinde gatul inainte pentru a vedea"; " a fi intunecat posomorat".

و اكفهرّ الوجه الكبير حتى ما كى

لونه النيل في احتدام الفيضان

"Fata cea mare s-a intunecat incat culoarea sa semana cu culoarea Nilului in dezlantuirea revarsarii".(N.M., `Awlad

فاشرأبّت لي الفتاة

"Fata a intins gatul spre mine" (M.T., Tamr, 232).

Observatii:

a) Fata de limba clasica, proportia verbelor cvadriconsonantice a sporit in limba moderna in comparatie cu verbele triconsonantice. Forme I si II sunt productive si in limba contemporana. Formele III si IV sunt neproductive, dar cateva verbe ale formei IV apar destul de frecvent intrebuintate in limba literaturii beletristice.

b) Tabela II indica modul de formare a celorlalte derivate de la verbele cvadriconsonantice.