"Tendinta nationala"- "momentul 1901". Samanatorism - Samanatorul si reviste filosamantoriste

"Tendinta nationala"- "momentul 1901". Samanatorism - Samanatorul si reviste filosamantoriste

In fundamentala lucrare de istorie literara, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent (p. 601), criticul si istoricul literar George Calinescu prezinta samanatorismul cu o sintagma care esentializeaza substanta ideologica a acestuia: "tendinta nationala", centrandu-l in contextul istoric-cultural ca "momentul 1901". "Momentul 1901" marcheaza aparitia revistei Semanatorul (numita ulterior, Samanatorul), publicatia centrala a miscarii ideologice culturale careia i-a imprimat si denominatia (samanatorism) Intemeiata la Bucuresti (2 decembrie, 1901), de Al.Vlahuta si G.Cosbuc, revista Samanatorul (denumita initial Semanatorul) se afla sub directoratul acestora pana la inceputul anului 1903, cand conducerea revistei este preluata de Nicolae Iorga. Curentul samanatorist se inscrie pe o curba ascendenta, evolutie la care contribuie determinant personalitatea covarsitoare a lui Nicolae Iorga, "care a jucat in cultura romana in ultimele patru decenii, rolul lui Voltaire"; Iorga "apare masiv privit de departe, prin numarul urias de tomuri scrise si prin multiplicitatea preocuparilor"(G. Calinescu, op. cit., p.612). Pana la un punct samanatorismul este creatia lui Nicolae Iorga, spiritul  diriguitor al publicatiei. Dar directoratul lui N. Iorga nu dureaza decat 5 ani, retragerea de la conducerea Samanatorului in 1908 fiind urmata de preluarea directoratului publicatiei de catre Aurel Popovici.

In jurul revistei Samanatorul ("foaie cu scopuri culturale"- G.Calinescu, Istoria . ,

p. 601) se formeaza pe parcursul configurarii acestui curent de idei, un complex de reviste filosamnatoriste, cu rol determinant in intarirea autoritatii acestuia: revista Luceafarul (fundata la Budapesta, in 1902, de Alexandru Ciura si Aurel Banutiu, urmarind "organizarea constiintelor ardelene in vedrea eliberarii Transilvaniei"- G., Calinescu, op.cit, p. 601); revista Fat-frumos (aparuta la Barlad, in 1904), revista craioveana Ramuri (1906) si revistele scoase de N.Iorga, care avea sa se impuna ca un lider al orientarii samanatoriste: Floarea darurilor (1906) si Neamul romanesc literar (1908), care in 1913 isi schimba numele in Drum drept. Jurnalistica samanatorista, in frunte cu revista Samanatorul a indeplinit o importanta functie culturala in perioada dominata de autoritatea ideologiei samanatoriste

Revista centrala bucuresteana, Samanatorul, si celelalte reviste filosamanatoriste, "cu caracter nationalist" (G.Calinescu, op. cit., p.601), au polarizat personalitati cu profiluri diferite: personalitati ale gandirii filozofice precum Constantin Radulescu-Motru, A.C. Popovici, critici-eseisti: Nicolae Iorga, I.Scurtu, Ilarie Chendi, dar mai ales un mare numar de scriitori, poeti si prozatori (George Cosbuc, Alexandru Vlahuta, Mihail Sadoveanu, St. O Iosif, Panait Cerna, Dimitrie Anghel, Ion Agarbiceanu, C.Sandu-Aldea,

__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Initiativele culturale ale lui Spiru Haret - matematician si sociolog, ministru la Culte si Instructiune (in guvernul prezidat de Dimitrie Sturdza) - sunt orientate spre imbunatatirea starii sociale si culturale a satelor. Ministrul Spiru Haret dorea o noua publicatie cu profil cultural-literar, orientata spre rural si accesibila. S-a adresat in acest sens lui George Cosbuc si Al. Vlahuta ca sa gireze publicatia cu prestigiul numelui lor si sa-i asigure directia, orientarea generala.

Emil Garleanu, N.N. Beldiceanu, I.A.Bassarabescu s.a.) Curentul cultural samanatorist s-a impus prin publicistica, lucrari de filozofie a culturii, eseuri critice si mai mult prin literatura (poezie si proza).