Temele cuvintelor - LIMBA ARABA

Temele cuvintelor. Prin tema se intelege partea din cuvant care ramane dupa ĩndepartarea afixelor, de persoana la verbe si numar la nume. Temele alcatuite numai din consoanele radicale ĩntre care se intercaleaza vocalele sunt numite teme simple sau nederivate, iar temele a caror structura se extinde ca urmare a adaugarii de afixe sunt numite teme extinse sau derivate.

1. Teme verbale.

Pentru verbe se considera forma de baza forma perfectului, a carui tema se separa prin ĩndepartarea afixelor de persoana, ex.: tema formei personale كَتَبنا katab-na "noi am scris" este كَتَب katab; tema formei personale إشتَرَكتُم i tarak-tum "voi ati participat" este اِشتَرَك i tarak s.a.m.d.

Gramaticii arabi folosesc pentru denumirea temei primitive termenul مُجَرَّد muğarrad "nud, gol", iar pentru denumirea temelor a caror structura intra si afixe termenul de مَزِيد فِيهِ mazīd fīhi "marit, cu adaugiri"

1.1. Temele simple sau nederivate. Temele simple au ĩn structura lor doar trei consoane, toate trei radicale. Vocala care urmeaza dupa R1 este ĩntotdeauna a, iar cea care urmeaza dupa R2 este a, i sau u si este considerata vocala caracteristica a verbului respectiv, intrucat ea diferentiaza anumite categorii semantice: vocala caracteristica a este proprie verbelor active, iar vocalele i si u sunt proprii verbelor de stare. Prin modificarea timbrelor vocalice se obtine totodata de la orice verb tema diatezei pasive.

1.2. Teme derivate. Extinderea temei verbale are loc prin urmatoarele procedee.

1.2.1. Geminarea consoanei radicale a doua: tema فَعَّلَ fa''ala. Aceasta tema exprima ĩn principal intensitatea, reprezentata si simbolic prin dublarea consoanei radicale, si cauzalitatea:

"a sparge"> كَسَّرَ "a sparge, face cioburi"

ضَرَبَ "a bate"> ضَرَّبَ "a bate tare"

1.2.2. Lungirea vocalei care urmeaza dupa R1: tema فاعل fa'ala a conativului:

كَتَبَ "a scrie"> "a scrie cuiva, a coresponda(cu cn.)"

قَتَلَ "a ucide"> قاتَلَ"a se lupta (cu cn.)"

La actiunea acestor verbe iau parte cel putin doua persoane, una in calitate de subiect si cealalta in calitate de obiect, cu posibilitatea inversarii rolurilor katabtu-hu "eu i-am scris lui" si كَتَبَني kataba-nī "el mi-a scris mie".

1.2.3.Adaugarea unui afix:

a)    Prefixul 'a- formeza tema cauzativului أفعلَ 'af'ala:

دَخَلَ "a intra"> "a face sa intre, a introduce"

a sedea">أجْلَسَ "a invita sa ia loc"

"a scrie"> "a face/pune sa scrie"

b) Prefixul ta- adaugat la tema intensivului formeza o tema a reflexivului, iar adaugat la tema conativului formeaza o tema care exprima reciprocitatea:

حَسَّنَ "a ĩmbunatatii"> تَحَسَّنَ "a se ĩmbunatatii"

سَابَقَ "a se stradui sa ĩntreca" > تَسَابَقَ "a se ĩntrece unul cu altul"

c) Prefixul n- (cu proteza i-) formeaza de la tema primitiva o tema cu valoare reflexiva:

كَسَرَ "a sparge"> "a se sparge"

2. Temele nominale.

In afara unui numar limitat de teme biconsonantice si cvadriconsonantice, marea majoritate a temelor nominale sunt triconsonantice. Ca si in cazul temelor verbale se disting teme simple si teme derivate.

Teme simple sau nederivate. Aceste teme sunt alcatuite din cele trei consoane radicale ĩn interiorul carora se intercaleaza vocale scurte sau lungi, eventual cu sufixul -a(t), specific femininului.

2.1.1. Teme bisilabice, cu o vocala scurta dupa R1, comune numelor concrete si abstracte si adjectivelor. Daca se adauga si sufixul -a(t) la o astfel de structura, se obtine numele de unitate si numele de o data si numele de maniera:

a)فَعْلٌ: "inima" قَلْبٌ   بَيْتٌ "casa"

صَعْبٌ "dificil" ضَربٌ "lovire"

تَمَرَةٌ "curmale" ضَرْبَةٌ"o lovitura"

b)فِعْلٌ "picior" : "vant"

فِلوٌ "manz" صِرفٌ"curat"

جِلْسَةٌ"maniera de a sedea"

c)فُعْلٌ "ureche" اُذُنٌ دُبُّ"urs"

"coliba" "multumire"

"amar" "dulce"

2.1.2. Teme bisilabice cu vocale scurte eventual cu sufixul -a(t) de feminin. Aceste teme sunt comune acelorasi categorii de substantive si adjective mentionate ĩn paragraful anterior. In plus, se ĩntalnesc si la forme ale pluralului intern.

a) فَعَلٌ: أسَدُ"leu" سَبَبٌ"cauza"

حَدِثٌ"nou,tanar" نَظَرٌ"privire"

حَلَقَةٌ"veriga" حَرَكةٌ"micsorare"

غَارٌ"pestera" عصَاً"baston, bat"

فَتَىً "baiat" وِفَاةٌ"deces"

كَتَبَةٌ"scribi" طَلَبَةٌ"studenti"

b)فِعَلٌ: "struguri" عِنَبٌ قِدَمٌ "vechime"

فِدىً "rascumparare" رِضَىً "multumire"

قِطَعٌ "bucati"

c)فُعَلٌ "distrugator (leu)" هُسَمٌ ضُحىً"dimineata"

نُومَةُ "care doarme mult" رُمَاةٌ"cei care arunca(pl)"

d)فَعِلٌ: ficat" كَبِدٌ كَتِفُ"umar"

فَرِحٌ "bucuros" ضَحكٌ"ras"

جارٌ"vecin" سَرِقَةٌ"furt"

e)فَعُلٌ: "hiena" ضَبُحٌ يَقِظٌ"treaz"

f)فِعِل "camile":إِبلٌ صِفَةٌ"calitate"

ثِقَةٌ "ĩncredere"

g)فُعُلٌ: "strain" جُنُبٌ سُجُحٌ"neted"

كُتُبٌ "carti(pl)"

2.1.3. Teme bisilabice cu o vocala lunga ĩn prima silaba, comune participiului activ si numelor concrete si abstracte. Uneori astfel de formatii au si sufixul -a(t):

a)فَاعِلٌ: "scriitor"

"mincinoasa"

جامِعةٌ "moschee"

عاصِمَةٌ"capitala"

نَادٍ "club"

فَائِدةٌ "folos"

b)فاعَلٌ: تَابَلٌ "condiment"(aram.)

خَاتِمٌ "inel"(eg.)

"lume"(aram.)

"forma, tipar"(aram.din greaca)

"sigiliu, pecete"

Se observa ca aceasta tema este specifica unor cuvinte (nume concrete), ĩmprumutate mai ales din limba arameeana. In unele cazuri este vizibila tendinta de disimilare la cuvintele care au aceasta tema: تابَل tabal si tabi، aba' si atam si خاتِم atim. In limba contemporana se ĩntrebuinteaza mai ales formele cu disimilare ĩn cazul cuvintelor تابِع tabil si طابِع abi'

2.1. Teme bisilabice cu vocala lunga ĩn silaba a doua, comune substantivului, adjectivului, numelui de actiune, uneori cu sufixul -a(t):

a) : أتانٌ "magarita" هَلاكٌ "pieire"

جَبانٌ"las" رَجاءٌ "rugaminte"

رَزَانٌ"serioasa" حَضارةٌ "civilizatie"

b)فِعالٌ: حِمارٌ"magar" سِنَاطٌ "imberb"

حِسابٌ"socoteala" قِراءَةٌ "citire"

إِيابٌ"ĩntoarcere" وِلأيةٌ "guvernorat"

بَناءٌ"constructie" خِياطةٌ "croitorie(meserie)"

رِجالٌ"barbati"(pl.) كِبار "mari"(adj.pl.)

c)فُعَالٌ :"corb"غُرابٌ غُلامٌ "baietas"

رُخامٌ"marmora" صُراخٌ "strigat"

شُجَاعٌ"curajos" قُرَابَةٌ "burduf mic"

d)كَبِيرٌ فَعِيل "mare" َبِيلٌ "trib"

طويلٌ "lung" "ĩnfrangere"

قَلِيلٌ "putin" جَلِىٌّ"clar"

رَئِيسٌ "sef,presedinte" قَتِيلٌ"ucis"

حَرِيقٌ "incendiu" زَئِيرٌ"racnet"

حَمِيرٌ"magari"

e) فَعُولٌ : "profet" رَسُولٌ كَذُوبٌ"mincinos"

عَدُوٌّ"dusman" كَسُولٌ"lenes"

عَمودٌ"coloana"

f) فُعُولٌ "trecere" مُرورٌ صُعُوبَةٌ"dificultate"

جُلُوسٌ "actiunea de a sedea"

بُيوتٌ "case"(pl.)

2.1.5. Tema bisilabica cu doua vocale lungi فَاعولٌ fa'ūlun se ĩntalneste la un numar mic de nume:

جَامُوسٌ "bivol" سَاطورٌ "satar"

جَاسُوسٌ "spion" شَاقُولٌ "fir de plumb"

طَاووسٌ "paun"

Temele extinse prin adaugiri interne rezulta prin modificarea consoanelor radicale, eventual combinata cu lungirea vocalelor:

2.2.1.Geminarea celei de-a doua consoane radicale:

a)       se ĩntalneste rar:

"prim" حَوَّرٌ "plop"

b)       comuna unui numar restrans de adjective si nume concrete:

دِنَّبٌ "mic, pitic"

خَنَّبٌ "mare,lung"

"naut"

c)      comuna unui numar mic de adjective nume concrete si plurale:

صُلَّبٌ "tare"

سُلَّمٌ "scara"

سُجَّدٌ "ĩngenunchiati"(pl)

d)      comuna unui numar mic de adjective si nume concrete:

"tare" أيَّلٌ "cerb"

Adjectivele de tipul طَيِّبٌ si جَيِّدٌ "bun" apartin ĩn realitate temei .

e)       comuna adjectivului intensiv, numelui de meseriasi si unor nume provenite din alte nume:

نَجَّارٌ "dulgher"   حَدَّادٌ "fierar"

خَيّاطٌ "croitor" كَذَّابٌ "mincinos mare"

"care rade mult"

"dresor de caini"(كَلبٌ "caine")

"bacan"(بَقَلٌ "legume")

f) فِعّالٌ , proprie unui numar mic de adjective care desmneaza defecte fizice:

دِنّابٌ "pitic" خِنَّابٌ"cu nasul mare"

g) فُعَّالٌ , comuna adjectivelor intensive, unor nume concrete si unor plurale

خُطّافٌ "randunica" دُرَّابَةٌ "sfarleaza"

حُسَّانٌ "foarte frumos"

عُمّالٌ "muncitori" زُوَّارٌ"vizitatori"

سُوَّاحٌ "turisti"

h) فِعِّيلٌ , proprie unor adjective intensive:

شِرِّيبٌ "care bea mult"   سِكِّيرٌ "betiv"

a) comuna unor adjective intensive si unor nume concrete:

قَعُّورٌ "foarte adanc" خَفُّوفٌَ "hiena"

2.2.2. Geminarea celei de-a treia consoane radicale (sustinuta de vocala finala a declinarii). Acest procedeu este neproductiv ĩn limba moderna si chiar ĩn limba clasica a ramas limitat la un numar restrans de adjective si nume concrete:

a) فِعَلٌّ "mincinos"

دِفَقٌّ "care merge repede(cal)"

b)    فِعِلٌّ "puternic"(camila

نِخِبٌ "timid"

زِمِجٌّ "ciocul strutului"

c) فُعُلٌّ: "irascibil" غضبّ غُلُبّةٌ"victorie"

d) فَعَلٌّ: عَبَنٌّ "corpolent"(camila)

2.2.3. Reduplicarea celei de-a treia consoane radicale, care consta ĩn repetarea ultimei consoane radicale cu intercalarea unei vocale scurte sau lungi ĩntre cele doua consoane identice si aparitia, ĩn consecinta, a unei silabe noi:

a) فَعْلَلٌ "loc dificil, ridicat"

b) فُعْللٌ: "prietenie, puternic"

c) فُعْلُلٌّ "sedentar" : قَعْدُدٌ (siقَعْدَدٌ)

d) فِعْلِل "cenusiu" ٌ :رِمْدِدٌCuvintele furnizate de aceste prime patru teme sunt rare si apartin unui vocabular foarte vechi. In schimb, cele ĩn care apare o vocala lunga sunt mai frecvent ĩntrebuintate si apartin mai ales limbajului afectiv:

e) : "cu mers repede" شِمَلالٌ

f) "dropii" حِبْريرٌ

g) فَعْلولٌ , cu sufixul femininului -a(t) a creat nume abstracte de la radacini care au ĩn calitate de R2 o consoana slaba. Astfel de nume se ĩntrebuinteaza si ĩn limba contemporana, dar procedeul nu mai este productiv:

كَيْنُونَةٌ "actiunea de a fi"(<kwn)  

شِيخُوخَةٌ "batranete"( w

صِرورةٌ "devenire"(< yr

h) فُعْلون شَعْورورٌ "poet minor"

جَنْرُورٌ "dropii" بَهلُولٌ "om glumet,clov, bufon"

2.2. Repetarea primei consoane radicale dupa R2. Exista doar cateva formatii de acest fel care apartin unui fond foarte vechi din vocabular:

a) فَعْفَلٌ :قَهْقَرٌ "dur"(< قهرٌ "violenta")

b) فِعْفِلٌ : "tantar mic"

c) قُسْقُسٌ :فُعْفُلٌ "gros"(< "foarte dur")

d) فِعْفَال "dur" فهقارٌ

2.2.5. Reduplicarea unui grup biconsonantic, eventual combinata cu lungirea vocalei a doua sau a treia. Aceasta are de fapt ca rezultat o radacina cvadriconsonantica. Acest element biconsonantic poate fi la origine fie o veche radacina biconsonantica, fie un grup alcatuit din primele doua consoane ale unei radacini cu R2 w sau y, fie un grup alcatuit din primele doua consoane ale unei radacini ce R2 s R3 identice, fie o onomatopee.

Cuvintele constituie ĩn aceasta maniera apartin unui vocabular expresiv, referitor la miscari, sunete, zgomote. Astfel de cuvinte se ĩntrebuinteaza, de asemenea, pentru denumirea unor pasari sau insecte si, mai rar, pentru denumirea unor plante sau fructe.

a) este caracteristica unui numar de nume concrete si abstracte, iar cu sufixul -a(t) numelui de actiune al unor verbe cvadriconsonantice:

عَقْعَقٌ"cotofana"   نَعْنِعٌ "menta"

صَرْصَرٌ"greiere" بَلْبَلَةٌ "neliniste"

قَرْقَرةٌ"gangurit" دَكْدَكٌ "ses nisipos"

b) فِعْفِعٌ "caise" سِلسِلَةٌ "lant"

c) فعْفُعٌ بُلْبُلٌ"privighetoare"

قُمْقُمٌ"flacon" جُلْجُلٌ"clopotel"

لُؤلُؤٌ"perle" صُرْصُرٌ"greiere"

d) فُعافِعٌ : "un nume al leului" َصاقِصٌ

جُلاجِلُ "ĩndraznet, curajos"

جُرَاخِرُ "care rage"

e) فَعْفَاعٌ se ĩntalneste la adjective si nume concrete si abstracte care se ĩntrebuinteaza si ĩn limba contemporana:

فَضْفَاضٌ "larg"(d.ĩmbracaminte)

قَلْقَالٌ "agitatie, tulburare"

بَزْبَازٌ "nelinistit" خَلْخَالٌ "bratara la picior"

قَبْقَابٌ "sabot de lemn" وَطْوَاطٌ "liliac"(animal)

f) "fals, mincinos"

g) فُعْفُوعٌ se ĩntalneste la cateva adjective si nume concrete:

زُرْزُورٌ"sturz" صُرْصُورٌ "greiere"

طُرْطُورٌ "lungan si prost"

2.2.6. Infixarea unei consoane slabe, eventual urmata de o vocala lunga, ĩntr-un schelet triconsonantic are ca rezultat o radacina cvadriconsonantica ĩn care consoana slaba are de fapt rolul unei semivocale ĩn diftongul pe care ĩl alcatuieste cu vocala care urmeaza dupa consoana precedenta. Ca forma, aceste teme sunt analoage cu cele bisilabice cu vocale lungi. Astfel de teme se ĩntalnesc rar, pentru nume concrete si abstracte si adjective, eventual cu sufixul -a(t) de feminin. Exceptie face tema فُعَيْلٌ de diminutiv care este productiva si ĩn limba contemporana:

a) "litiera" صَومَعةٌ"chilie, siloz"

b) فَيْعَلٌ : "care hotaraste, arbitru" فَيصَلٌ

c) فَيعال 'flecar"

d) فَيعول ٌ "ĩntuneric des" : غيطورٌ

e) فُعَيلٌ, tema diminutivului, inclusiv pentru numele feminine cu sufixele -a(t) sau a, care pastreaza aceste sufixe ĩn forma diminutivala:

كُلَيْبٌ "catelus" ( < كَلبٌ "caine")

عُجَيلةٌ"mers repede"( < عَجَلَةٌ"graba")

عُجَيلَى"mers repede"

f) فَوعَلٌ : جَدْوَلٌ "parau"

هَرْوَلَةٌ "mers repede"

g) عَثَيرٌ :فِعَيلٌ "urma neclara"

h) عِثْيرٌ :فِعْيلٌ "praf"

حِدْيلٌ "mic de statura"

i)   دِرْوشٌ :فِعْوَلٌ "corpolent, mare"

j)   دِرْياقٌ : فِعْيالٌ "ĩntunecos"

تِرْياقٌ "antidot"

k)   حِنَّوْصٌ : فِعَّوْلٌ "purcel"

دِلُّوصٌ "nelinistit"

2.3. Teme extinse prin adaugarea unor afixe:

2.3.1. Prefixul m se ĩntalneste la o serie de nume de origine verbala si nominala: nume de actiune (مَصْدَر مِيمِي ma dar mīmiyy), nume de loc si timp, nume de abundenta, nume de recipient, nume de instrument, adjective intensive, participiul pasiv al formei I si participiul activ si pasiv al tuturor formelor verbale derivate. Acest prefix se ĩntalneste si ĩn alte limbi semitice si se numara printre cele mai productive ĩn limba contemporana.In ceea ce priveste originea acestui prefix foarte vechi se presupune ca el ar proveni din relativul ma.

a) مَفْعَلٌ si مَفَعَلَةٌ este tema obisnuita pentru numele de loc si timp, pentru nume abstracte si nume de abundenta:

مَكْتَبٌ "birou" مَهْنىً "sens"

مَكانٌ"loc" مَأثَمٌ "vina"

مَرْمىً"tinta" مَجْرىً "curs"

مَنْطَخَةٌ "loc ĩn care traiesc multi lei"

مَاْوىً "loc de refugiu, de locuit"

b) مَفْعِلٌ (si مَفْعِلَةٌ ) este tema pentru nume de loc si timp si pentru nume abstracte:

موضِع "loc" مَسجِدٌ "moscheie"

معرِفَةٌ "cunostiinta"

مَجْلِسٌ "locul si timpul unei reuniuni"

موعِدٌ "locul si timpul unei promisiuni"

مرجع "ĩntoarcere;locul/timpul ĩntoarcerii"

مَنْزِلةٌ "locul unde se face popas"

c) مَفْعُلٌ (si مَفْعُلَةٌ) este tema pentru nume de loc si nume abstracte:

مَهلُك "pieire" مقرُبَةٌ "apropiere"

مقبرٌ si مقبرةٌ "cimitir, mormant"

d) مَفْعُولٌ este tema participiului activ al primei forme verbale si a unor nume abstracte:

مَعرُوفٌ "cunoscut"

ميسورٌ - يُسْرٌ "prosperitate"

عُسْرٌ -عسورٌ "dificultate, stramtoare"

e) مِفْعَلٌ este forma unor nume de instrument si adjective intensive:

مبرد "pila" محزن "trist"

محرب "razboinic, brav; belicos"

f)   مِفْعالٌ este tema unor nume de instrument, nume de loc si timp de la verbe cu R1 w sau y, مَصْدر مِيمي ma dar mīmiyy de la acelasi tip de radacini, devenit nume concret, si adjective intensive:

مِفْتاحٌ "cheie" مِيراث "mostenire"

مِيلاد "nastere" مِيثاق "harta"

مبكار "timpuriu" مكثار "care vorbeste mult"

مفضال "darnic, generos"

ميعاد "locul/timpul unei promisiuni"

ميقات "locul/timpul unei actiuni"

g) مُفْعُلٌ este tema catorva adjective intensive:

مكثير "care vorbeste mult"

منطيق "care vorbeste foarte frumos"

h) مُفْعُلٌ este o tema mai rara, folosita pentru nume de instrument si nume de recipient:

منخل "sita" مدهُن "recipient pentru un unguent"

2.3.2. Prefixul hamza.

In primul rand trebuie sa se faca distinctie ĩntre hamza secundara protetica, instabila si hamza stabila prefix formativ. Hamza protetica se adauga in scopul disocierii unui grup biconsonantic in pozitie initiala. Ea se intalneste la formarea imperativului de la verbul triconsonantic forma primitiva si la un numar de forme verbale derivate (VII-XIV).

Prefixul formativ hamza este stabil si apare ĩn urmatoarele teme:

a)      , ĩntrebuintata ca forma pentru adjectivele desemnand culori si particularitati fizice, mai ales defecte:

أحمر "rosu" أعرج "schiop"

أزرق "albastru" أعور "chior"

-pentru forma de elativ, ĩntrebuintata pentru redarea comparativului si superlativului:

أكبر "mai mare" الأكبر "cel mai mare"

أجمل "mai frumos" الاجمل "cel mai frumos"

a) Pentru cateva forme de plural intern :

أفْعُلٌ (pl. de "picior") : أرجل

أسئلة (pl. de سُألٌ "ĩntrebare")

b)Aceste doua forme se numara printre formele asa-zise de plural de numar mic ( جعم ألقِلةٌ ğam' al-qilla).

أفْعَِلأ أصْدِقاءُ (pl. de صديق "prieten")

c) إفْعَلٌ (si إفعَلٌّ) tema catorva cuvinte:

إِصبعٌ "deget"   إِزمَلٌّ "slab, neputincios"

d)   إفْعيلٌ , tema catorva cuvinte de origine nearaba si catorva adjective foarte vechi:

إمليس "arid, fara plante" إكسير"elixir"

إمليد "tandru, delicat" إزميل "cutit"

e) أُفْعُلٌ (si أفْعُلَةٌ)

أسرب "grafit" أُنملة"varful degetului"

f) أُفْعُولٌ (si أُفْعولةٌ ): أسلوب "stil"

Forma cu sufixul feminin -a(t) este comuna unui numar de cuvinte uzuale provenite din radacini triconsonantice:

أُسطورةٌ "legenda" أُعجوبة "minune"

أُمثولة "povata" أحدوثة"noutate, vestire"

2.3.3. Prefixul y

Acest prefix este destul de des. El a dat nume proprii (nume de persoane, zeitati ĩn preislam, triburi, toponime) si un numar mic de adjective si nume comune concrete (animale si plante). Aceste nume provin dintr-un verb la forma de neĩndeplinit cu prefixul ya specific persoanei a III-a. Principalele teme cu acest prefix sunt:

a) يَفْعَلُ (si cu tanwīn ĩn nume comune- يَفْعَلٌ ) cu variantele يفْعِلُ si يَفْعُلُ .

يرمَعٌ "sfarleaza" يشكُرُ (nume de trib)

يَلمَعٌ "stralucitor"(fulgerul) يذبُلُ (toponim)

يغُوث "numele unei zeitati pagane"

يَزِيد (nume de persoana)

يَثْرِبُ (toponim) "vechea denumire a orasului Medina"

Devenit nume acest neindeplint a primit si un sufix -a(t) de feminin: يَعْمَلَةٌ "camila cu caltati foarte bune".

b) يَفْعُولٌ este tema catorva adjective cu nuanta afectiva si catorva nume comune:

يحبور"vesel, multumit" ينخوب "poltron"

ينبوع "izvor"     يعمور "ied"

ينبوب "roscov" يعفور "gazela"

c) يَفْعيلٌ (rara)

يقطِينٌ , cuvant coranic caruia i s-au dat interpretari diferite: "bananier, smochin, dovleac"

يعضيد "papadie"

2.3. Prefixul t

Prefixul t este tot un prefix vechi, care pare a-si avea originea in prefixul ta- al verbului la neindeplinit (persoana a II-a). El se intalneste in cateva teme de nume de actiune, adjective si nume concrete. Formele cu vocala lunga sunt rare:

a) تَوْأمٌ : تَفْعَلٌ "geaman"

b) تَحِلٌّ infinitiv de حلّل"a anula un juramant"

c) تنضب : تَفْعُلٌ "un soi de arbore cu spini"

d) تُفْعُلٌ (de la تَفْعُلٌ cu asimilare vocalica): تُنْفُلٌ "vulpe"

e)Exista in schimb cateva teme cu vocala a doua alungita sau cu sufixul -a(t) de feminin care au dat mai multe cuvinte. Dintre acestea, cea mai productiva este tema تَفْعيلٌ , care este tema numelui de actiune al formei a II:

تَشكِيلَ "alcatuire, formare" ( verbul شكّل )

تكوين "formare, compunere" (verbul كوّن)

f) este tema catorva nume de actiune de la verbe de forma I si II:

تكساب "castigare" (verbul كسب )

تلعاب "joaca" (verbul لعب)

تحراق "ardere cu flacari mari" (verbul حرّق)

g) تِفْعالٌ este tema numelui de actiune al catorva verbe de formele I si II si a catorva nume concrete, a unor adjective cu nuanta afectiva si toponime:

تبِيان "clarificare" ( verbul بيّن "a clarifica")

تَلقاء " intalnire" ( verbul لقِىَ"a intalni")

تمساح "crocodil"

تمثال "monument"

تلقام "lacom, mancau"

تقوال "care vorbeste mult"

تمزاح "care glumeste mult"

h) تَفْعُولٌ (si varianta تُفْعُولٌ) este tema catorva nume concrete:

تأْثُورٌ (si تُؤْثُورٌ) "urma"

تأمورٌ (siتُؤْمور) " stiinta, cunoastere"

تأمورةٌ "chilie de monahi"

i) تَفْعِلَةٌ este tema numelui de actiune al unor verbe de forma II, in special cu R3 consoana slaba sau hamza:

تَرْبيّةٌ تَصْفِيةٌ

j)   تَفْعُلَةٌ تهلكة "pieire"

تضرَّة "prejudiciu"

2.3.5. Prefixul 'ayn

Prefixul hamza se transforma in unele cuvinte in consoana laringeala 'ayn, radacinile devenind in felul acesta cvadriconsonantice. Astfel de evolutii nu se mai produc in limba contemporana doar existenta unor forme paralele ar putea constitui un argument pentru a trata acest 'ayn ca fiind un prefix. El s-ar intalni in urmatoarele teme:

a) "care are stomacul mare si atarnat" (comp. cu أثْجل )

عصلد"tare" (comp. cu صَلْدٌ)

b) عفنص : عِفْعِلٌ"femeie galagioasa" (comp. cu نَفَسَ "a vorbi repede si tare")

عضرس "alb ca dintii" (comp. cu "masea")

c) صفر : عُفْعُلٌ "sofran" (comp. cu أصْفَرُ "galben")

عصلب "tare" (comp. cu صُلْبٌ "tare")

d) عصلود : عُفْعُولٌ" tare" (comp.cu صِلْدٌ "tare")

e) عفشال : عِفْعالٌ"slab" (comp. cu فِشِلٌ "slab")

f) عذافر :عُفاعِلُ "puternic"(comp. cu ذِفِرٌّ)

2. Teme extinse prin sufixe

Ponderea sufixelor in formarea de teme este destul de mica in morfologia araba, daca exceptam sufixul -iyy cu care se deriva adjectivul de relatie.

2.1. Sufixul -iyy (-awiyy,-awiyy). Sufixul -iyy apartine unui fond lingvistic foarte vechi, mostenit din semitica comuna. El are si o forma de feminin -iyya(t) a adjectivului de relatie cat si a numelui abstract de calitate:

اشترك "participare" > اشراكِىٌّ "socialist" > اشتراكِيّةٌ "socialista; socialism"

عَصاً "baston"> عَصوىٌّ "relativ la baston"

صَحْراءُ "desert"> صَحْراوِىٌّ"de desert; desertic"

Uneori din combinatia lui -iyy cu sufixul -a rezulta o varianta - aniyy:

رُوح "spirit" >روحانِىٌّ "spiritual; religios"

تَحْتَ "dedesubt" > تَحْتانِىٌّ"de jos, inferior"

2.2. Sufixul n. In forma -an , acest sufix se intalneste in urmatoarele teme:

a) فِعَلاَنٌ, intrebuintata ca infinitiv al verbelor care exprima notiuni ca miscarea, agitatia, palpitarea etc.:

طَيَرانٌ " zbor" غَلَيانٌ "fierbere"

دَوَرَانٌ" rotire, invartire"

خفقانٌ "palpitare (a inimii)"

b) فَعْلانُ (si mai rar cu tanwīn فَعْلانٌ ) este tema unor adjective si a unor nume :

سكرانُ"beat"    غضبانُ"infuriat, manios"

حيرانُ "perplex" شيطانٌ" diavol, drac, satana"

Forma fara tanwīn are un feminin ( غَضْبَى , سَكرَى), iar cea cu tanwīn are un feminin cu sufixul -a(t) ( شَيطانَةٌ ).

Aceasta tema este vie si in unele dialecte de unde patrund apoi cuvinte in limba literara : za'lan "suparat", ar'an "inecat", far an "vesel"

c) فِعْلاَنٌ , este tema de nume de actiune, de plural extern si cateva nume comune:

رِضْوَان "satisfactie"   نِسْيان "uitare"

إتيان "venire"   سرحان "lup"

صِبْيان ( pl. de صَبِىٌّ"baiat")

إخْوَان (pl. de أخ "frate")

غِرْبان (pl. de غُرَاب "corb")

d) فُعْلانٌ apare ca tema de nume de actiune si plural extern:

كُفران "necredinta" غُفران "iertare"

عُدوان "agresiune" طُغيان "tiranie"

بُلدان (pl. de بِلاد"tara")

عُمْيان (pl. de أعْمى "orb")

e) فُعْلُلانٌ se intalneste la citeva cuvinte desemnand masculul unor animale:

أُفْعُوانٌ "vipera" (mascul)

عُقْرُبانٌ "scorpion" (mascul)

ثُعْلُبانٌ "vulpe" (mascul)

Se presupune ca la originea sufixului -an s-ar afla dezinenta -an a cazului acuzativ nedeterminat. Un argument in favoarea acestei ipoteze il reprezinta existenta unui sufix -an (cu vocala scurta a), care se intalneste in cateva cuvinte in calitate de R4 a unei radacini devenite cvadriconsonantica:

عَلْجَنٌ " mare si puternica (camila)

رَعْشَنٌ "care se teme"

زِمْحَنٌ "rau (om)"

In favoarea acestei ipoteze pledeaza si existenta unor sufixe -in si -īn, -un si -ūn.

عِفْرِتنٌ " siret, abil"

فِرْسِنٌ "picior de camila"

بُرْثُنٌ "ghiara"

Uneori la aceste sufixe apare adaugat si sufixul -a(t) :نِظْرَفَةٌ "caruia ii place sa priveasca pe furis"

2.3. O prima intrebuintare, foarte larga de altfel a sufixului -a(t) este pentru derivarea unei forme feminine de la un nume sau adjectiv masculin. In aceasta intrebuintare -a(t) este una din marcile genului feminin. Dar nu despre aceasta intrebuintare este vorba aici, ci despre o intrebuintare care nu se refera la gen si care are rolul de a restabili echilibrul silabic al unui cuvant biconsonantic in sistemul triconsonantic.

In aceasta intrebuintare apare sufixul -a(t) in tema عِلَةٌ si, mai rar, عَلَةٌ , care se intrebuinteaza ca nume de actiune al unor verbe cu R1 consoana slaba w:

وَلَدَ " a naste"  لِدّةٌ "nastere"

وَزَنَ "a cantari" زِنَةٌ "cantarire, greutate"

وثق "a avea incredere" ثِقة "incredere"

وسع "a fi larg" سعة " intindere, capacitate (pt. recipiente)

Altfel spus -a(t) apare aici ca o compensare pentru caderea primei consoane radicale, furnizand cuvantului o a treia silaba: li-da-tun, sa-'a-tun.

Intr-un fel tot pentru a compensa absenta unei a treia consoane radicale tari, -a(t) apare ca sufix la nume de actiune ale formelor derivate cu R2 sau R3 consoana slaba. Aceasta se intampla la toate verbele la forma II cu R3 consoana slaba:

صفّى "a purifica, a lichida" > تَصْفِيةٌ "lichidare"

وصّى "a recomanda" > تَوْصِيةٌ "recomandare"

si la verbele la formele derivate care au hamza initiala:

أرَادَ(rad. rwd) " a vrea" > إرادة "vointa"

استشار (rad. wr) "a consulta" > إستشارة "consultatie"

اقال(rad. qyl) "a demite" > إقالة "demitere"

استقال (rad. qyl) "a-si da demisia" > اِستقالة"demisie"

2. Sufixul -l. Acest sufix se intalneste rar in limba araba, vestigii mai pronuntate ale sale intalnindu-se in alte limbi semitice. Se pare ca el aducea o nuanta de diminutiv-augmentativ asociata cu cea de peiorativ. El se intalneste rar ca a patra consoana radicala in temele:

a) طَيسَل : فَعْلَلٌ "numar mare" (comp. cu طَيْسٌ )

هَدْمَلٌ "vesmant uzat, ros" (comp. cu هدم )

هَيْقَلٌ "strut" (mascul)

b) فُرْعُلٌ : فُعْلُلٌ (si فُرْعُلَةٌ) "pui de hiena"

Forma -al provine din alterarea sufixului -an si nu trebuie considerata ca sufix :سِرْحانٌ si سِرْحالٌ "lup".

2.5. Sufixul m. Sufixul m pare a avea o origine asemanatoare cu sufixul n. El se intalneste in teme considerate cvadriconsonantice, provenind dintr-un lexic foarte vechi, in general din limbajul afectiv al mediului beduin:

a) -am هَيْقَمٌ: فَعْلَمٌ" pui de strut"

حَلْكَمٌ " foarte negru" (comp. cu ḥlk " a fi negru"

"lacom"

b) -am صِلدام :فِعْلامٌ "puternic, tare"(leu)(comp. cu ald

c) -um جُعْشُمٌ : فُعْلُمٌ"mare si puternic"

فُسْحُمٌ "larg, intins" (comp. cu fasu a "a fi intins")

d)-ūm قُشْعُومٌ : فُعْلومٌ " mic la corp"

e) -im خِصرمٌ : فِعْاِمٌ "mare, puternic"

f) -m صِلخَمٌ : فِعَّلْمٌ "dur, greu accesibil (munte)"

حِلَّخَمٌ"lacom"

g) -amm فِشْعَمٌّ : فِعْلَمٌّ "leu"