Morometii

de Marin Preda

Capodopera a literaturii noastre,"Morometii" marcheaza unul din momentele de varf ale prozei romanesti.

Marin Preda este narator omniscient,care povesteste la persoana a III-a;modalitatea narativa se remarca prin absenta marcilor formale ale naratorului,de aici si distantarea acestuia fata de evenimentele si personajele prezentate,chiar daca romanul are si elemente autobiografice.

Compozitia:Opera de aproape 1000 de pagini este alcatuita din doua volume,aparute in 1955(primul

vol.) si 1967(al doilea vol.)

Perspectiva temporala este cronologica,bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor

Indicii spatiali si temporali:-actiunea primului volum se petrece:

-in Silistea-Gumesti,sat din Campia Dunarii(spatiul real);spatiul imaginar inchis este cel al

trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor

- in preajma celui de-al doilea razboi mondial,pe perioada unei singure veri,a anului 1937

(primul vol.)Scriitorul pune accent pe observatie si de aici descrierile amanuntite,fiind dis

cutate fiecare gest,atitudine,replica.Aproape jumatate din primul volum surprinde fapte-

le petrecu te de sambata seara,cand familia Moromete se intoarce de la camp,pana dumi-

nica noaptea cand Polina lui Balosu fuge cu Birica

Este o perioada de stabilizare economica relativa in care viata satului cunoaste o imbunatatire.Silis

tea-Gumesti e o comuna mare cu 2 biserici,scoala cu 7 invatatori,case mari.Se observa o noua viziune asupra satului care nu mai e framantat de probleme deosebite,ca la Rebreanu si Sadoveanu,viata scurgandu-se monoton.

Incipit-final:Forta sub care sta intreg universul Morometilor este TIMPUL,axa fundamentala a romanului.Ideea timpului ingaduitor cu oamenii,parca dilatat, la inceputul operei,Timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare,revine simetric in final,dupa fuga baietilor lui Ilie la Bucuresti, rasturnand imaginea "vietii tihnite",deoarece timpul nu mai avea rabdare.Peste trei ani incepea al doilea razboi mondial.Intre aceste doua coordonate,a timpului rabdator si a timpului grabit,au loc evenimente care vor schimba viata silistenilor. Romanul se bazeaza pe relatia omului cu timpul,a umanitatii cu istoria la raspantia dintre epoci.

Satul si taranii Se contureaza imaginea dramatica a satului surprins in tragismul evenimentelor ce vor sparge tiparele existentei stravechi prin disparitia taranimii traditionale. Romanul urmareste astfel:- procesul destramarii micii proprietati in favoarea marii proprietati colective

- destramarea iluziilor pe care le nutrea taranimea despre proprietatea individuala

De aici si incadrarea operei, considerata"romanul prabusirii unui mit".

In centrul atentiei se afla familia lui Ilie Moromete,familie numeroasa alcatuita din:

-Ilie Moromete,tatal

-Catrina,sotia (are o fata din prima casatorie,Alboaia,ramasa la socrii dintai)

-Paraschiv,Nila si Achim-copiii din prima casatorie a lui Ilie

-Tita,Ilinca,Niculae-copiii din actuala casatorie

Ca in orice familie refacuta,atmosfera este tensionata,fiecare dintre membrii acesteia avand nemultumiri ce mocnesc,urmand sa izbucneasca in conflicte ce vor zgudui familia:

-intre Ilie si Catrina care revendica un pogon de pamant pe care Ilie il vanduse din lotul

ei.Ilie ii promite ca ii face acte pe casa,ca ea sa nu ramana "pe dru -

muri",daca lui i s-ar intampla ceva

-intre Ilie si cei trei baieti din prima casatorie,deoarece Ilie nu le da partea de avere ce le

revine din mostenirea mamei lor ;ei il acuza pe Ilie ca nu face

nimic, sta toata ziua ,ca nu e in stare de nimic spre deosebire

de Balosu care face bani.

-intre Ilie si Niculae care ar fi vrut sa mearga la scoala,dar tatal il trimite cu oile la pascut

-intre Catrina si fiii vitregi care o acuza ca ii neglijeaza,ocupandu-se numai de copiii din

actuala casatorie;ii reproseaza ca le face fetelor zestre in timp

ce ei umbla in zdrente

-intre Catrina si Guica(sora lui Moromete);Guica ,dupa moartea primei sotii a lui Ilie,ar fi

vrut sa ingrijeasca de gospodaria Morometilor si de copiii lui Ilie,ca

sa poata avea pretentii asupra casei parintesti si a locului din spatele

casei;Ilie casatorindu-se,ea trebuie sa paraseasca gospodaria lui

Romanul urmareste pe mai multe planuri paralele(nu se intersecteaza si nu se determina reciproc ca in Ion de Rebreanu) si alte destine:

-al lui Tugurlan,taran revoltat(tipul taranului revoltat din literatura romana)pentru ca

nu a fost improprietarit si pentru ca,an de an,mai atarna o cruce la

poarta,astfel ca din cei 7 copii,i-a mai ramas unul

-al lui Botoghina,nevoit sa vanda pamant pentru a se trata

-al lui Balosu,chiaburul satului,care doreste sa o marite pe fiica sa,Polina,tot cu un

chiabur (pentru a pastra averea),desi ea il iubeste pe Birica, taran sarac.

Pe primul plan in roman stau preocuparile economice,respective lupta pentru mentinerea pamantului,deoarece taranul,ca si in Ion de Rebreanu,este constient ca valoarea lui in societate depinde de cantitatea de pamant pe care o detine.Astfel:

-Moromete nu vrea sa instraineze pamantul

-Balosu nu vrea s-o dea pe Polina lui Birica pentru ca acesta este sarac

-Tugurlan este mereu revoltat ca nu a fost improprietarit

-Botoghina e nevoit,insa,sa vanda pamant pentru a se trata

Taranii cunosc o viata mai buna,lipsind mizeria si saracia de la inceput de secol.Ei au impozite(fonci-

irea),datorii la banci si,cu toate acestea,nu sunt surprinsi muncind,ci stand la taifas,discutand politica,glumind,dialogand inteligent in poiana lui Iocan.Limbajul lor este ironic,apropiat de limba literara,ei folosind chiar neologisme.Totusi nu prea acorda atentie invataturii:Acum n-avem altceva de facut decat sa studiem,spune Ilie.

Silistenii:- sunt interesati de ceea ce se petrece in jurul lor

- stiu sa citeasca,fiind chiar abonati la ziare:-la "Miscarea"-Moromete

-la "Curentul"-Iocan -la" Dimineata"-Cocosila

-au simpatii politice(Moromete e liberal)

-sunt oameni darji,aspri,cu o fire dinamica si voluntara,care nu accepta umilinta,nu se milo-

gesc si nu cersesc bunavointa nimanui

-isi cuceresc prin lupta un loc in viata;isi formuleaza revendicarile si pretind satisfacerea lor,

impunandu-si punctual de vedere si vointa:

-Achim si Niculae il bat pe pandar

-Birica o fura pe Polina

-Polina ii cere lui Birica sa se lupte pentru pamant si Birica il bate pe Victor

Balosu;chiar ea va da foc casei tatalui ei

-Tugurlan il bate pe jandarm,pe primar il izbeste cu capul de peretii prima-

riei,isi indeamna copilul sa -l bata pe cel care i-a bagat pamant in gura

Marin Preda prezinta si alte aspecte din viata colectivitatii satului:-hora , premilitara

-iesirea la secerat

-jocul baietilor cu bobicul

-aldamasul baut dupa vinderea salcamului

-chemarea fetelor la poarta(fluierat)

-jocul calusarilor

Chiar si animalele joaca un rol important in viata oamenilor,avand nume si participand la intamplari:

-oaia Bisisica il enerveaza pe Niculae

-cainele Dutulache fura branza de la cina Morometilor

-caii sunt ingrijiti cu drag de baietii cei mari

Din toate acestea se observa ca romanul se constituie intr-o monografie a satului romanesc din Campia Dunarii.Este ultimul mare roman despre satul traditional situat alaturi de operele pe aceeasi tema ale lui Creanga,Slavici,Sadoveanu,D.Zamfirescu sau Rebreanu

Scene antologice

Scena cinei

are loc dupa intoarcerea familiei de la camp.Morometii se afla stransi in tinda,in jurul unei mese mici,joase,rotunde,"pe niste scaunele cat palma"asezati"unul langa altul,dupa fire si neam":

-baietii cei mari-spre partea dinafara a tindei,"ca si cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoa

le de la masa si sa plece afara"(nu se amesteca cu copiii din a doua casatorie,

semn al racelii dintre ei;valoare premonitorie,ei parasind in finalul romanului

familia)

-Catrina-spre vatra,aproape de oalele ei

-Ilinca,Tita-spre interior(sugerand pozitia lor protejata in casa),alaturi de Niculae care nu are

scaun(neglijat)

-Moromete "statea parca deasupra tuturor",pe pragul celei de a doua odai,"stapanind cu privirea pe fiecare(se sugereaza autoritatea capului familiei)

Taierea salcamului

scena memorabila prin-maiestria construirii din detalii ce se aduna progresiv

-cuvinte expresive

-simbolistica dramatica-e primul semn al declinului familiei si al satului tradi

tional ramas parca fara aparare

-salcamul are o valoare premonitorie.El reprezinta unitatea,trainicia Morometilor,fiind in lumea obiectelor ceea ce reprezinta tatal in viata familiei;e un arbore cu autoritate,dominator,un punct stabil de referinta;un simbol si o pavaza;prabusirea lui anunta un sfarsit,o modificare de ierarhii in lumea Morometilor

-salcamul taiat face parte din viata fam.Moromete,dar si din existenta satului"toata lumea cunostea acest salcam"simbolizand elementul pastrator al traditiilor si credintelor stramosesti,al stabilitatii taranesti

-Ilie si Nila taie salcamul cand se crapa de ziua(ca si condamnatii la moarte)pe fondul unor bocete din vale(ca si cand cineva l-ar plange);

Poiana lui Iocan

-reprezinta inima adevarata a satului,locul unde se aduna gospodarii"nici saraci,nici bogati"(Moromete,Cocosila,Dumitru lui Nae,Iocan etc)sa citeasca ziarele si sa comenteze politica cu umor si ironie(ex.Discursul regelui)

-adunarile au loc duminica in poiana mare din fata fierariei lui Iocan,poiana plina de oameni nerabdatori sa-l auda pe Moromete comentand articolele.El citeste ziarul "cu glas schimbat si necunoscut"dupa care incepe comentariul pentru ca el stia sa vada lucruri pe care altii nu le vedeau.

Piatra de hotar

Imaginea personajului din capitolul XXIII este relevanta pentru clipa de maxima criza a gandirii personajului.Ilie a aflat de la Scamosu ca Achim nu se va mai intoarce si ca ceilalti doi baieti sunt pe cale de a pleca si ei de acasa.

-el iese afara din sat,pentru ca nu mai suporta lumea,vrea sa scape de aceasta,dar tocmai acest lucru nu pare posibil.

-Singur pe piatra de hotar,el cauta o limpezire cu lumea si cu sine,intr-o incercare aproape tragica de a da "de curgerea de pana mai ieri a gandirii sale linistite"

-Monologul personajului contureaza intr-o maniera simpla intreaga filozofie a lui Moromete,a fiintei individuale pentru care armonia interioara este chiar cheia omenescului in deplina afirmare a valorilor lui.

-scena contine cateva pasaje narative si descriptive,Moromete parca facand parte din peisajul descris

-Ilie se interogheaza hamletian,conturand o metafizica a existentei:Ce este timpul?Ce rost au parintii pe lume?Care-i rostul copiilor?E oare obligatoriu ca ei sa rataceasca inainte de a-si gasi un rost existentei lor?Si parintele e parinte pentru a ierta mereu?Tacerea omului se ingemaneaza aici cu tacerea pamantului,dar omul nu se lasa pasiv in voia ritmurilor naturii,ci isi asuma pana la capat conditia umana.Sensul vietii e clarificat intr-un cadru de maretie si singuratate refuzandu-se acea primejdioasa instrainare de sine,similara cu o abdicare de la omenesc Si daca lumea este asa cum zic ei si nu e asa cum zic eu,ce mai ramane de facut?Raspunsul e o categorical afirmare a individualitatii tragice,izvorata din demnitate.Gestul ultimo al personajului de a se ridica in picioare,ducand mana la frunte,gandirea sumbra si trufasa,clatinarea de cateva clipe exprima exceptional cutremurarea fiintei umane in fata unui destin dramatic,dar care trebuie infruntat..Mai vie decat tot acest destin tragic ramane insa maretia omului,imaginea lui de "ultim mohican"

-fiind,ca personaj,expresia naturii(mediteaza pe camp),dar si a culturii,Moromete depaseste personajele rebriene si sadoveniene

Caracterizarea lui Ilie Moromete-personaj principal,eponim

Este unul din cele mai fascinante personaje din literature noastra."Morometii"inseamna,de fapt,Ilie Moromete,toate personajele definindu-se prin raportare la el.

Taran mijlocas,Ilie cumuleaza trasaturi neobisnuite si antitetice:

-detasat si nelinistit

-iubitor de taclale si insingurat

-sceptic sau proferand increderea in soarta

-avand o inteligenta iesita din comun    =este prin tot ceea ce face

-filozof UNIC

-contemplativ

-disimuland ca un maestru

-inzestrat cu umor,ironie subtila

prototipul personajului este Tudor Calarasu,tatal scriitorului"Ar fi putut sa stea pe prispa scaldata in

soare,daca nu s-ar fi lasat noaptea,nu ore,ci zile intregi,spectacolul lumii,atat

cat se vedea de pe prispa lui,fiindu-i absolut suficient ca sa-l uimeasca si sa-l 

incante"."

"Ilie Moromete a existat in realitate,era tatal meu"spune autorul.

Adevarat "pater familias",Ilie stapaneste in chip absolut peste o familie a carei alcatuire prevesteste parca destramarea.Pentru a pastra unitatea familiei,el este neinduplecat si justitiar.Cu un total de 14 pogoane de pamant (7 ale lui si 7 ale sotiei),cu forta de munca asigurata,el nu este surprins muncind,ci stand pe stanoaga in fata portii,fumand si asteptand un interlocutor inteligent.Mare iubitor de oameni si de taifas,cand nu are un interlocutor,monologheaza,monologul luand forma dialogului cu Catrina,cu copiii,cu un interlocutor imaginar.Este un bun observator(Tata avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor[celorlalti sateni]le scapau,pe care ei nu le vedeau,spune Niculae) si moralist,dar si un disimulat.Ascunzandu-si gandurile,intentiile,el se amuza pe seama prostiei,a limbajului pretios(vezi discutiile cu Cocosila si Victor Balosu),iar prin disimulare si dedublare isi supune interlocutorii(ex.Jupuitu).

Umorul si ironia sunt componentele de baza ale profilului sau dezvaluind superioritatea morala a eroului,indarjirea sa in promovarea adevaratelor valori umane.Ii place sa se amuze pe socoteala altora(in special a fiilor sai),sa rada de cei prosti,sa stea de vorba cu un om destept capabil sa glumeasca inteligent(Cocosila)

Nu-l preocupa parvenitismul nici economic,nici politic.Ezita sa plece cu cerealele la munte si chiar cand face acest lucru,iese in pierdere;a fost consilier comunal,dar n-a profitat de functie. Exista in roman:-o lume in care personajul se lupta cu alde Tudor Balosu,Jupuitul,Aristide ca sa-si a-

chite datoriile si sa-si pastreze independenta materiala

-o alta lume,nevazuta,la care foarte putini au acces,in care darul sau de povestitor,cal

mul,perspicacitatea,omenia il situeaza in centrul tuturor.

Timpul interior trebuia sa ramana multa vreme sursa de bucurii profunde,de aceea desfasoara un in-

treg arsenal de subtilitati si eschive ca presiunea evenimentelor sa nu-l tulbure.Contemplarea lumii,acceptarea ei,"lupta pentru apararea vechilor bucurii"aveau sa sfarseasca in momentul producerii unor lovituri imprevizibile.Pana atunci descoperise un cod existential care expedia intr-un plan second fapte posibil de dominat,ca sa ramana seninatatea si,prin ea,puterea.

Pastrarea neatinsa a lotului de pamant inseamna libertate,independenta de actiune,o conditie a vechilor bucurii -discutii prelungite in poiana lui Iocan

-ceasuri de visare pe stanoaga podistei

-senzatia ca lumea nu-i poate determina in niciun fel reactiile

-discutiile cu oameni inteligenti(Cocosila)

Atacurile decisive vor veni din interiorul familiei:fuga baietilor,neintelegerile cu Catrina,convin-

gerea ca trebuie sa-l trimita pe Niculae la scoala,inconjurandu-l,izolandu-l pentru ca cei din jur nu-l inteleg:-Catrina nu-i intelege suceala Esti mort dupa sedere si tutun

-Guica il considera un spoliator

-cei trei baieti mari il cred un tata nedrept

Finalul vol.I ni-l infatiseaza ruinat ca proprietar(vinde o bucata de pamant,deci nu mai are proprietatea intreaga),dar ca om ,nu,fiindca n-a renuntat la virtutile sale.El arata la fel de netulburat si nepasator,dar nu mai putea fi vazut stand pe stanoaga podistei,nu-l mai auzeai povestind,nu mai frecventa poiana lui Iocan.

Eugen Simion arata ca drama lui "nu este de ordin economic, ci moral.Durerea lui vine dintr-un simt

inalt al paternitatii ranite.Nu faptul de a-si pierde o parte din lot il intuneca,ci ideea de

a-si pierde fiii si linistea care-l facea sa priveasca lumea ca un spectacol superior"

Din acest moment incepe declinul personajului.Risipirea familiei duce la prabusirea lui morala.Schimbarea glasului"tulbure si insingurat anunta o modificare interioara profunda.Calmul il paraseste si existenta ii ajunge o povara=omul se insingureaza.

Momentul de varf al crizei interioare a personajului e la piatra de hotar.El,inchis in cercul gandurilor sale interioare,supune unei judecati aspre lumea care i-a salbaticit copiii si l-a scos pe el din universul tihnit in care traise.

In vol.II, Moromete nu mai avea in spate o familie(baietii refuza sa se intoarca in sat,Catrina il paraseste,Tita se casatoreste si pleaca la casa ei,Niculae merge la scoala)motiv pentru care isi traieste cu demnitate singuratatea.Preda il caracterizeaza indirect,prin cuvintele lui Niculae credea ca el e centrul universului si cum le aranjeaza el asa e bine,toata lumea trebuie sa-l asculte.Nu mai are de platit fonciirea,dar raman cotele si "comedia uimirii totale"nu mai merge,asa ca asista cum cei cu cotele ii iau porumbul.

Autoritatea lui in sat scade.Batran ,aproape de 80 de ani,imputinat la trup,ratacea pe camp.Cazut la pat,el isi exprima crezul vietii sale:Domnule . eu totdeauna am dus o viata independenta,ii spune doctorului,cuvinte care reprezinta axa fundamentala a filozofiei sale de viata.

"Prizonier parca fara scapare al elementelor si al lui insusi",a inteles ca indepandenta spiritului constituie cheia libertatii umane,a demnitatii.

Eugen Simion considera ca Ilie Moromete "simbolizeaza lumea taraneasca in valorile ei durabile"

Nu exista in roman o caracterizare directa ,portret fizic al personajului;exista insa un portret,imaginea chipului modelat din lut de catre Din Vasilescu,pe care Iocan l-a expus deasupra usii fierariei:"era capul unui om care se uita parca in jos.Fata ii era putin trasa.Nasul se prelungea din fruntea boltita in jos spre barbie drept si scurt,cu ceva din linistea ganditoare a fruntii.Era el,Moromete,asa de . asa de serios . Era asa cum il cunosteau ei,dar parca era singur,fara familie,fara Iocan si Cocosila,fara Dumitru lui Nae si . fara parlament".