Fronda in literatura interbelica

Fronda in literatura interbelica

"Setea de intamplari si bucuria de a trai, exaltarea aceea fara seaman si fara pereche (cu exceptia Renasterii) in prezenta aventurii omenesti, in prezenta dorului fara pret facut speciei noastre: dreptul de a participa din plin la rostirea si existentializarea verbului "a fi" " (Incertitudini literare, Ed.Dacia 1981) - este perspectiva din care putem privi intregul fenomen al frondei artistice interbelice.

1.Modernismul extremist

AVANGARDA=provine din limba franceza(avant-garde). Termenul este imprumutat din limbajul militar, unde indica un detasament trimis inainte, intr-o misiune deseori riscanta, sa exploreze terenul necunoscut.

Manifestata in primele decenii ale secolului XX ,caracterizata prin spiritul de fronda, prin negarea violenta a formelor de arta consacrate, prin proclamare a noului. Avangarda se caracterizeaza prin: activism si negarea traditiei, prin extremism, prin concentrarea asupra creatiei ca proces si prin absenta interesului pentru opera, pentru rezultatul acestui proces.

Miscarea de avangarda ilustreaza o stare de criza prin acte anarhice si revolte spectaculoase .Fiind o actiune de soc, avangarda are functie regeneratoare si deschizatoare de drum. Fenomen de ruptura, avangarda istorica nu putea aparea intr-un moment mai potrivit decit cel creat de prima conflagratie mondiala care a adus cu sine profunde mutatii sociale si o dorinta fireasca de reevaluare a tuturor certitudinilor pe care se sprijinea omenirea de multa vreme (daca nu chiar de la Renasere incoace). Intr-adevar, cu exceptia expresionismului si a futurismului, miscarile europene de avangarda s-au nascut in timpul primului razboi mondial.

FRONDA= opozitie fatisa, sfidatoare], bucuria jocului, cosmopolitismului[= ceea ce tine de mai multe culturi si de mai multe tari], regenerarea prin negatie, si mai ales, importanta libertatii in toate sensurile acesteia.
Fronda este o constanta a spiritului uman. Ea marcheaza deseori "bataliile dintre generatii" (tinerii contesta pe cei mai in varsta, pentru a fi, ulterior contestati la randu lor) si nu de putine ori polemicile din spatiul politic sau cultural (opozitia adopta o atitudine de fronda fata de putere, underground-ul se revolta impotriva establishment-ul cultural). In arta si in literatura, de regula, un curent se constituie prin dizolvarea curentului ulterior: romantismul contesta rigorile clasicismului, modernismul poetic va substitui mitul romantic; al inspiratiei, al transei poeziei cu artificiul, ca forma a luciditatii creatoare(E.A.Poe afirma ca niciun detaliu din poemul sau, poemul "Corbul" nu este rolul hazardului, totul fiind subordonat preciziei si logicii riguroase a unei probleme matematice), postmodernismul este o reactie la modernism si etc.

2.Caracteristicile avangardei literare:

Cele trei tendinte majore care au aparut in aceasta perioada sunt:

neoplasticismul,

constructivismul

dadaismul

Care s-au dezvoltat - nu intamplator - in tari neutre precum Olanda, Elvetia sau in Rusia revolutionara. Cu totul ciudat e insa faptul ca unii artisti originari din Rominia au jucat un rol important in constituirea avangardei internationale inainte chiar de a se intoarce in tara si de a pune bazele avangardei istorice rominesti.
Manifestarile avangardei sunt foarte diverse, atit ca formula, cit si ca radicalitate

futurism,

dadaism,

suprarealism

constructivism

integralism

Dar au in comun negarea conventiilor literare si sociale, depasirea traditiei , spiritul iudic precum si formele de exprimare, provocatoare si socante. Literatura de avangarda il obliga pe citiror la reactie si la reconsiderarea conceptiei asupra lumii literare. Din avangardele literare ramine astazi de valoare nu atit creatia propriu-zisa , adesea simpla joaca sau exercitiu de violenta, cit si spiritul avangardist: punerea in cauza a ideilor primite de-a gata.

Avangarda ilustreaza in forme lipsite de orice ambiguitate caracterul programatic, reflexiv, al literaturii moderne. Avangarda are vocatie teoretica. Ea este stapinita in gradul cel mai inalt de constiinta mesajului estetic, obsedata de revelatia supremului "adevar", fascinat de eficacitatea formulei magice. Iar aceasta metoda ia calea manifestului, a prozelitismului estetic, forme tipice de avangardism literar, absolut curente de la romantism inainte.

Principalele caracteristici ale avangardei literare

caracter eterogen,

permanenta cautare a unei formule artistice,

caracter insurectional,

extremism

caracter antifilistin,

anticonformist

antiacademizant

antiburghez

anticonventional

indrazneala

libertate absoluta,

negativism radical,

anarhism

Avangardismul nu a dat opere literare prestigioase, dar a insuflat literaturii un spirit nou, bantuit de neliniste, de framantari si tensiune, opunandu-se rancezelii, inertiei, automultumirii si dogmelor estetice de pana la el. Revolutia se produce atat in expresie, care devine tot mai autonoma', eliberata de orice constrangeri, mergand pana la refuzul regulilor gramaticale, logice si poetice, cat si in continut, deoarece incep sa se cultive starile vagi, onirice, subconstientul, ocultismul, automatismul psihic, hazardul.

Observam incoerenta ideatica si expresiva, discontinuitatile verbale si psihice, ostentatia expresiei total neinteligibile, mergand pe un registru amplu, de la parodic (UrmuZ) pana la absurd si grotesc (E. Ionescu).

Marele paradox aparent al avangardei consta in sensul pozitiv al acestei porniri nihiliste. Latura negativa a programului avangardist imbraca, in aparenta, formele cele mai paradoxale. Sensul fundamental al miscarii fiind contestarea, "ruptura", ea se produce in mod inevitabil in punctul unde"veriga" este cea mai slaba, revolta se dovedeste nu numai posibila, dar si pe deplin realizabila, pina la ultimele consecinte. Din punct de vedere "revolutionar", expedientul(mijloc de a rezolva o dificultate) este total: actiunea de subversiune este rasturnata si convertita in sens estetic, operatie invincibila si totodata inocenta, profund "denaturata", "alienata".

Dintre precursorii acestui curent mentionam:

Eugen Ionescu (volumul "Nu" impreuna cu scriitorii consacrati ai opoci)

Tudor Arghezi,

Ion Barbu,

Camil Petrescu

Eugen Lovinescu,

Serban Cioculescu,

Mircea Vulcanescu,

Petru Comarnescu,

Tudor Vianu,

Felix Aterca

- N.Steinhardt, volum de parodii "In genul . tinerilor", semnat cu pseudonismul Atisthius ii ironizeaza atat pe scriitorii aflati la dreapta ideological (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica) cat si pe cei situati la stanga avangardista ( Geo Bogza, Panait Istrati, Petru Bellu).

Fronda in literatura- Poezia

Ea se dezlantuie in vederea "recuperarii" poeziei in forma sa cea mai profunda si autentica. De exeplu Carlo Suares declara " Noi proclamam sinuciderea permanenta a Artei si renasterea permanenta a Poeziei". "

Legea" fundamentala a artei literaturii este revenirea permanenta, periodica, instinctiva, la esenta la puritatea originara care este, cu o formula-sinteza, "poezia".

Supusa presiunii strivitoare a culturii , formelor si traditiilor literare, pozia tinde din instinct sa se apere, sa se regenereze, sa revina la starea sa primordiala, nealterata.

Ceea ce "cinta" avangarda este de fapt imposibilitatea poeziei si a destinului poetic, in mijlocul comunitatii trivale si antipoetice.
In sensul in care se vorbeste de "poezia pura" avangarda sustine aceeasi nostalgie a formelor pure , a picturii pure , literaturii pure , artei pure.

Fronda in literatura - Teatru

Teatrul fusese definit drept "o reteta pentru melancolia negustorilor de conserve", iar ceva mai jos se va cere, "teatrul de pura emotivitate, teatrul ca existenta noua, dezbarata de cliseele sterse ale vietii burgheze"

Teatrul romanesc interbelic a fost si el marcat de varietate in constructia dramatica,
fiind influentat de miscarile artistice ale vremii. Camil Petrescu a fost creatorul dramei
romanesti prin piese ca Act venetian, Jocul ielelor, Suflete tari, dar si prin scrieri teoretice
precum Modalitatea estetica a teatrului, lucrare despre modernitatea artei spectacolului .
Lucian Blaga va impune drama expresionista , o drama de idei, care a mutat accentul de pe

actiune pe exprimarea unor concepte sau simboluri, lectura unor piese precum Mesterul Manole, Zamolxe,Arca lui Noe, Anton Pann facandu-se si dintr-o perspectiva poatica.

Comedia a reprezentat de asemenea o desprindere de modelele traditionale, aparand tipuri noi,asa cum era "comedia tragica" inventata de Mihail Sorbul

Fronda in literatura - Proza

In perioada interbelica s-a impus romanul ca specie care a concentrat
atentia publicului si a criticii. Modelele s-au diversificat si asa au aparut mari nostri prozatori
fronda extrema a fost reprezentata de fronda lui Urmuz considerat un precursor absolut al
avangardismului. In 1922 publica primele scrieri: Palnia si Stamate si Ismail si Turnavitu.
Celelalte scrieri apar postum , Sasa Pana fiind acela care a editat , 1930 un volum cu antumele
amintite si cu alte titluri:Algazy & Gumer, Plecarea in strainatate, etc.

3.Orientarile avangardiste europene: Futurism, Dadaism, Cubism, Suprarealism

Dintre aceastea vom defini miscarile care s-au manifestat cel mai pregnant in Romania.

a) Futurismul

-Este o miscare a modernismului artistic italian,

-Celebrand noua era a tehnologiei moderne.

-Initiatorul miscarii este poetul Filippo Tomasso Marinetti care, in 1909 publica Manifestul futurist.

-Revolta futurista impotriva tuturor tradtiilor culturale merge mana in mana cu glorificarea 'frumusetii vitezei', cultul masinilor si al societatii contemporane

-In manifestul sau, Marinetti indeamna la respingerea artei traditionale si la lichidarea muzeelor si bibliotecilor, glorificand curajul, revolta si razboiul, preamareste viteza, canta 'multimile excitate de munca', precum si realizarile tehnice ale erei industriale.

-Alti reprezentanti ai futurismului in literatura au fost Ardengo Soffici (in acelasi timp si pictor), Fortunato Depero si Gian Pietro Luciani, Giovanni Papini (articolul "Caldo bagno di sangue" ("Baie calda de sange"), apoi, vazand ororile razboiului, se retrage.)

b)Dadaismul

-Reprezentat de poetul roman Tistan Tzara

-Miscarea literara dadaista , ale carei baze fusesera puse la Zürich , in Elvetia , in anul 1916 , de doi scriitori originari din Romania , Tristan Tzara si Marcel Iancu , impreuna cu alti scriitori din tarile apusene.

-Au manifestat , de la inceput , un spirit de revolta fata de filistinismul burghez , fata de toate valorile consacrate.

-Considerand ca eforturile nobile ale omului nu au fost capabile sa impiedice macelul mondial , intemeietorii dadaismului incep sa priveasca cu dispret , anuland totul , literatura , muzica , pictura , precum si orice alta activitate spirituala constructiva. O negatie totala se adopta fata de intreaga arta , o violenta brutala se manifesta fata de toate bunurile spirituale , sperand prin aceasta sa naruie intregul edificiu al societatii pe care o dispretuiesc.

-Se incerca astfel discreditarea a insasi ideii de arta.

-In spirit dadaist , o poezie se prezenta ca o compozitie constituita din cuvinte insiruite fara sens , reunite la intamplare , ignorand legaturile gramaticale , uneori chiar din cuvinte pur si simplu inventate.

-Astfel , se realiza o literatura absurda , bazata exclusiv pe hazard , contravenind logicii si ratiunii.

-Cu timpul , prin anul 1922 , miscarea dadaista s-a destramat , Tristan Tzara abandonand el insusi vechile lui credinte literare.

- Literatura dadaista a reliefat o specie noua de "umor negru" , bazat pe absurd.

- Activitatea dadaista este pusa sub lozinca :

Antiliteratura Dada

Antimuzica Dada

Antipictura Dada

c)Suprarealismul

Reprezentat de poetul si dramaturgul francez Guillaume Apollinaire in "Sanii lui Tiresias"1917

-Suprarealismul = automatism psihic pur, prin intermediul caruia iti propui sa exprimi, fie verbal,  sau in orice alta manerie, functionarea reala a gandirii. Dicteu al gandirii, in absenta oricarui control exercitat de ratiune, in afara oricarei preocupari estetice sau morale.

-Au facut act de suprarealism absolut domnii Aragon, Baron, Boiffard, Breton, Carrive, Crevel, Delteil, Desnons, Eluard, Gerard, Morise, Noll, Picon.

-"In primul rand, faptul ca poezia nu opereaza numai cu metafore si simboluri care trebuie decodificate, ci si cu imagini. Diferenta dintre metafora si imagine este ca metafora este o traducere a realitatii(in limbaj figurat),pe cand imaginea este o producere de realitate imaginara. (Gh. Craciun- "Introducere in teoria literaturii")

-In Romania, suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele Alge si Urmuz.

-Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei in planul inconstientului, al visului, al delirului in care spatiile umane scapa de controlul constiintei.

-Generatia a doua a suprarealistilor romani D.Trost si Gherasim Luca scriu si publica diverse manifeste, astfel incat curentul, care-si consumase in anii treizeci vigoarea la Paris, in 1947 isi muta capitala la Bucuresti. Cel mai de seama poet suprearealist roman ramane totusi Gellu Naum, supranumit ultimul mare poet suprarealist european.

-'Suprarealismul este credinta in realitatea superioara a unor forme de asociere pana atunci dispretuite, in omnipotenta visului, in jocul dezinteresat al gandirii.' (André Breton)

4.Programe si reviste romanesti de avangarda:

Principalele reviste de avangarda sunt:

" Contimporanul"

"75HP",

"Punct",

"Integral",

"Urmuz",

"Unu", 

"Alge"

Principalii reprezentanti:

Tristan Tzara,

Ion Vinea,

Ilarie Voronca,

B.Fundoianu,

Geo Bogza,

Constantin Nisipeanu,

Sasa Pana,

Paul Paun.

Revista "Contimporanul"

-preia in 1922 mostenirea publicatiei socialiste aparute intre 1881 si 1891 (ce inregistrase prezenta substantiala a criticului marxizant Constantin Dobrogeanu-Gherea) si in jurul careia se incheaga prima grupare de avangarda cu program limpede articulat, pe fundamente constructuiviste,

-un organ al stangii politice.

- Autorul Manifestului , adica Ion Vinea, activist catre tinerime, a publicat aici ca prim program clar avangardistivitatea deja un trecut de jurnalist de stanga semnificativ, de marca social-democrata, iar din textul sau nu lipseste nici trimiterea la politica.

-Dupa ce debutase cu sloganul radical negativ "Jos Arta, caci s-a prostituat" si gasise concentrate definitii ironice pentru poezie, teatru, literatura, pictura, muzica, Manifestul spune ca: "Politica (este) indeletnicirea cioclilor si a samsarilor

-.In acest moment, rubrica "politicii" este, cum se vede, subordonata unei atitudini mai general antiburgheze.