Climatul ideologic al epocii postbelice. Gandirea si gandirismul.

Climatul ideologic al epocii postbelice. Gandirea si gandirismul.

Perioada care urmeaza evenimentelor majore ale primului razboi mondial si Marii Uniri, realizarii unitatii de stat a Romaniei (1918) atesta transformari sensibile in structurile politice, economice, sociale si culturale autohtone.

Si peisajul ideologic orientat politic, socio- cultural cunoaste schimbari esentiale .

- Curentele ideologice samanatorism si poporanism isi contureaza in continuare prezenta in perimetrul miscarilor ideologice ale epocii postbelice, dar autoritatea lor este mult diminuata. Mai persistenta este ideologia poporanista, revista Viata romaneasca cu o mare longevitate, mentinandu-si prestigiul mult timp in perioada interbelica, cu afirmarea unor personalitati deosebit de active, de implicate in miscarea de idei a timpului.

- Linia ideologica traditionalista se reconfigureaza intr-o doctrina noua ("un nou traditionalism"- in insasi autodefinirea exponentilor ei), o ideologie sustinuta pe fundalul unei vii confruntari de idei, si dezvoltata in perimetrul unei publicatii prestigioase in contextul spiritualitatii romanesti postbelice, Gandirea. Cea mai pregnanta atitudine polemica antigandirista si mai larg, antitraditionalista se contureaza acum, in perspectiva orientarilor noi moderniste promovate predilect de grupul de la revista si cenaclul Sburatorul si mai ales de mentorul gruparii, Eugen Lovinescu.

x

Violent atacat sau patimas sustinut in epoca gandirismul si-a fixat amprenta in climatul ideologic politic, social, cultural al epocii postbelice.

Avand ca fondatori scriitori de mare tinuta artistica: Cezar Petrescu, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Gib. I. Mihaescu, revista Gandirea apare initial la Cluj, in 1921, fiind transferata un an mai tarziu la Bucuresti. In 1926 conducerea revistei este preluata de Nichifor Crainic(cu numele originar Ion Dobre), cel care va deveni doctrinarul de frunte al ortodoxismului gandirist, contribuind esential la orientarea ideologica a gruparii de la Gandirea.

Aparand "aproape ostentativ fara de program" - dupa cum precizeaza L. Blaga, in Inceputurile si cadrul unei prietenii (in Gandirea, XIX, 1940, p.225) - revista are de la

aparitie si pe tot parcursul existentei ei, ca formula estetica eclectismul, o "uniforma pestrita" (cum apreciaza nemultumit Crainic).

Eclectismul gandirist vizeaza, pe de o parte, asocierea condeielor scriitoricesti mediocre, neinsemnate, cu mari talente; pe de alta parte, spatiul publicistic este deschis atat colaboratorilor traditionalisti, cat si modernisti - scriitori, critici, teoreticieni sociologi, culturologi.. Aceasta dualitate de profil: modernism-traditionalism, va fi pastrata vreme indelungata, N.Crainic nereusind o configurare omogena a grupului gandirist.

In perioada cea mai fecunda a existentei sale (intre anii 1926-1930), Gandirea care urma sa devina una dintre cele mai importante publicatii cultural-literare interbelice, isi largeste campul colaboratorilor, reunind numeroase personalitati culturale ale timpului: poeti, prozatori, eseisti, filozofi, critici de arta dintre cei mai de seama. Opere care aveau sa intre in tezaurul de valori perene ale culturii nationale au debutul legat de paginile acestei publicatii.

Faza de declin a Gandirii, care incepe mai timid, inca din 1930, corespunde unei mutatii pregnante cu o alunecare negativa spre ideologia fascista, si se incheie cu disparitia revistei in 1944. In ultimii ei ani "preschimbata in buna parte din factor de cultura intr-un organ de franare a culturii, Gandirea moare in 1944. fara glorie", situandu-se "ideologic, la antipodul periodicelor de orientare democratica, progresista si rationalista" (comenteaza criticul Dumtru Micu, in Gandirea si gandirismul, p. 35; 10).

Multi dintre colaboratorii revistei, scriitori, critici, teoreticieni ai culturii parasesc publicatia intrata pe panta de declin a extremei drepte.Si insusi Nichifor Crainic se desprinde in cele din urma de aceasta orientare, desolidarizandu-se public de legionari, infierand violenta practicata, incompatibila cu preceptele crestine.