Tulburarile psihosomatice

Tulburarea  

Observatii/Comentarii/Abordare teoretica

Angina, aritmii, spasme coronariene

Astm

Boli ale tesutului conjunctiv: lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida

Cefalee

Hipertensiune arteriala

Sindrom de hiperventilatie

Boli inflamatorii ale colonului: boala Crohn, sindromul de colon iritabil, colita ulceroasa

Tulburari metabolice si endocrine

Neurodermatita

Obezitate

Osteoartrita

Ulcer peptic

Maladie Raynaud

Sincopa, hipotensiune

Urticarie, angioedem

Persoana de tip A este agresiva, iritabila, usor frustabila si predispusa la boala arteriala coronariana. Aritmiile sunt frecvente in starile anxioase. Moarte subita prin aritmie ventriculara la unii bolnavi care trec printr-un soc psihologic sau o catastrofa masiva. Modificari ale stilului de viata: incetarea fumatului, descresterea aportului de alcool, scaderea in greutate, scaderea colesterolului, pentru limitarea factorilor de risc. La bolnavii care fac tahiaritmii ca parte a unei fobii sociale se prescrie propranolol (Inderal), care protejeaza impotriva aritmiei si impotriva scaderii fluxului arterial coronarian.

Crizele sunt precipitate de stress, infectii respiratorii, alergii. Se examineaza dinamica familiala, in special atunci cand bolnavul este copil. Se va cauta daca exista hiperprotectie si se va incerca incurajarea activitatilor independente potrivite. Propranololul si β-blocantele sunt contraindicate ca antianxioase la pacientii care au astm. Teorii psihologice: dependenta si anxietate de separare intense; wheezing-ul astmatic este un strigat (chemare) suprimat dupa iubire si protectie.

Boala poate fi precedata de un stress major al vietii, in special moartea unei persoane iubite. Se agraveaza prin stress cronic, manie sau depresie. Este important ca pacientul sa fie mentinut cat mai activ posibil, pentru prevenirea diformitatilor articulare. Depresia se trateaza cu medicamente antidepresive sau psihostimulante, iar spasmele si tensiunea musculare se trateaza cu benzodiazepine.

Cefaleea prin tensiune rezulta din contractura muschilor cervicali, care diminua fluxul sanguin. Se asociaza cu anxitatea, stressul situational. Sunt utile terapia de relaxare, medicatia antianxioasa. Cefaleea din migrena este unilaterala si poate fi declansata de stress, efort fizic, alimentele cu continut ridicat de tiramina. Se trateaza cu ergotamine (Cafergot). Profilaxia cu propranolol poate sa induca depresie asociata. Sumatriptanul (Imitrex) se poate folosi in tratamentul crizelor de migrena non-hemiplegice si non-bazilare.

Stressul acut produce catecolamine (adrenalina), crescand tensiunea arteriala sisitolica. Stressul cronic se asociaza cu cu hipertensiunea esentiala. Se va examina stilul de viata. Se prescriu exercitii fizice, terapie de relaxare, biofeedback. Benzodiazepinele sunt utile in stressul acut daca tensiunea arteriala creste (organ de soc). Teorii psihologice: furie inhibata, vinovatie in legatura cu impulsurile ostile, nevoia de a castiga aprobare de la autoritate.

Insoteste tulburarea de panica, tulburarea de anxietate generalizata, cu hiperventilatie asociata, tahicardie, vasoconstrictie. Hiperventilatia poate fi primejdioasa la bolnavii cu insuficienta coronariana. Agentii antianxiosi uzuali; unii bolnavi raspund la inhibitori ai monoaminooxidazei, antidepresive triciclice sau agenti serotononergici.

Boala se asociaza cu dispozitie depresiva; stressul exacerbeaza simptomele. Debut dupa stress major al vietii. Bolnavii raspund la o relatie stabile medic - pacient si la psihoterapie suportiva, pe langa medicatia bolii somatice.Teorii psihologice: personalitate pasiva, intimidare in copilarie, trasaturi obsesive, frica de pedeapsa, ostilitate mascata.

Tirotoxicoza dupa stress sever brusc. Glicozurie in frica si anxietatea cronica. Depresia modifica metabolismul hormonilor, in special al hormonului adrenocorticotrop (ACTH).

Eczema la pacientii cu stressori psihosociali multipli - in special moartea unei personae iubite, conflicte legate de sexualitate, manie reprimata. Unii bolnavi raspund la hipnoza ca tratament simptomatic.

Hiperfagia reduce anxietatea. Sindromul mancatului nocturn se asociaza cu insomnia. Incapacitate de a percepe pofta de mancare, foamea si satietatea. Teorii psihologice: conflicte legate de oralitate si dependenta patologica. Utile: tehnici comportamentale, grupuri de suport, consiliere nutritionala si psihoterapie suprtiva. Se trateaza depresia subiacenta.

Managementul stilului de viata include reducerea greutatii, exercitii izometrice pentru intarirea musculaturii articulatiilor, mentinerea unei activitati fizice, controlul durerii. Anxietatea sau depresia asociata se trateaza prin psihoterapie suportiva.

Tipul idiopatic nu este legat de un stimul bacterian sau stimul fizic specific. Cresterea aciditatii gastrice si a pepsinei, fata de rezistenta mucoasei: ambele sunt sensibile la anxietate, stress, cafea, alcool. Modificari ale stilului de viata. Terapie de relaxare. Teorii psihologice: nevoi de dependenta intense, frustrate (nesatisfacute); nu poate exprima mania; auto-suficienta superficiala.

Vasoconstrictie periferica asociata cu fumatul, stressul. Modificari ale stilului de viata: incetarea fumatului, exercitiu fizic moderat. Biofeedback-ul poate sa creasca temperature miinilor prin vasodilatatie crescuta.

In anxietatea saufrica acuta, hipotensiunea sau lesinul sunt produse de un reflex vaso-vagal. Mai frecvente la bolnavii cu sistem nervos autonom hiperreactiv. Agravate de anemie, medicatia antidepresiva (produce hipotensiune ca efect secundar).

Tipul idiopatic nu este legat de alergeni sau stimuli psihici specifici. Se pot asocia cu stressul, anxietatea cronica, depresia. Pruritul se accentueaza in anxietate; escoriatiile auto-produsese asociaza cu ostilitatea reprimata. Unele fenotiazine au efect antipruriginos. Teorii psihologice: conflict intre dependenta - independenta, sentimente inconstiente de vinovatie, mancarimea ca deplasare sexuala.