TESTUL DE FRUSTRARE AL LUI ROSENZWEIG FORMA PENTRU ADULTI ADAPTAT DE P. PICHOT SI S. DANJOU

INTRODUCERE

Testul de frustrare al lui Rosenzweig "Picture Association for Assesing Reactions to Frustration" (pe scurt "Picture Frustration Study" sau Testul P.F. este un procedeu proiectiv restrans destinat sa releve tipurile de reactii la situatiile "stresses" ale vietii curente. Baza sa teoretica este o teorie generala a frustrarii, dezvoltata de Rosenzweig in 1934 si cuprinsa in cadrul psihanalizei experimentale. Este deci necesar, inainte de a studia insasi proba, standardizarea sa, etalonajul sau si interpretarea sa, sa amintim in linii generale teoria care sta la baza acestui test.

I.

TEORIA GENERALA A FRUSTRARII

Dupa Rosenzweig "Teoria frustrarii este o incercare de a da o expresie corecta punctului de vedere - organicist - in psihologie-biologie. Ea furnizeaza o reformulare a conceptelor psihanalitice, tinand seama de posibilitatile experimentale.

Conform acestei teorii exista 3 nivele de aparare psihobiologica a organismului:

a. Nivelul celular sau imunologic - bazat pe actiunea fagocitelor, anticorpilor, a pielii, etc. acest nivel priveste apararea organismului impotriva agentilor infectiosi.

b.    Nivelul autonom sau de urgenta - se refera dupa conceptiile lui Connon, la apararea organismului in ansamblu impotriva agresiunilor fizice in general. Din punct de vedere psihologic, nivelul autonom corespunde fricii, durerii si "tulburarii". Fiziologic, el este reflectat de modificarile biologice ale "stressului" asa cum sunt ele descrise de H. Selye.

c. Nivelul superior cortical sau de aparare a Eului - ce apara personalitatea impotriva agresiunilor psihologice. La acest nivel se refera in mod esential teoria frustrarii. Trebuie totusi notat ca in acestea se sensul larg terapia frustrarii acopera toate cele trei nivele si ca acestea se intrepatrund. De exemplu, Rosenzweig indica ca seria de stari psihologice: durere - frica - anxietate, desi paralela cu cele trei nivele, prezinta suprapuneri cu acestea, durerea corespunde in acelasi timp si primului nivel si celui de-al doilea, frica celui de-al doilea si celui de-al treilea, anxietatea in principal numai celui de-al treilea.

DEFINIREA FRUSTRARII

Exista o frustrare de fiecare data cand organismul intalneste un obstacol sau o obstructie mai mult sau mai putin de netrecut pe drumul care conduce la satisfacerea unei nevoi vitale oarecare. Se numeste "stress" situatia stimul care constituie acest obstacol. Prejudiciul suferit de organism, corespunzator acestui "stress" poate fi conceput ca o crestere a tensiunii. Se disting doua tipuri de frustrari:

a)  Frustrarea primara sau privatiunea. Ea se caracterizeaza prin tensiune si nesatisfactie datorita absentei din situatia finala necesara potolirii acestei necesitati active. Foamea cauzata de un simplu interval scurs de la ultima masa este o ilustrare simpla a frustrarii primare.

b)  Frustrarea secundara. Ea se caracterizeaza prin prezenta unor obstacole sau obstructii pe drumul care conduce la satisfacerea unei necesitati. Asa cum se vede, definitia data la inceput se refera mai ales la frustrarea secundara. Asupra acestui tip de frustrare s-au concentrat majoritatea studiilor experimentale, de asemenea si testul Rosenzweig vizeaza tot acest tip de frustrare. Pentru a relua primul exemplu vom vorbi despre o frustrare secundara daca individul caruia ii este foame este impiedicat sa ia masa de un vizitator inoportun. In acest caz vizitatorul constituie stress-ul.

Trebuie remarcat ca absenta unei clasificari satisfacatoare a diferitelor necesitati nu constituie un obstacol in studierea frustrarii. Rosenzweig admite chiar ca probabil studiul frustrarii, va putea constitui un punct de plecare in clasificarea acestor necesitati.

DEFINITIA DIFERITELOR TIPURI DE STRESS

Stressurile pot fi clasificate dupa 2 criterii: I. pe de o parte in active si pasive si pe de alta parte in II. interne si externe.

I. Un stress este considerat "pasiv" daca el este constituit de un obstacol insensibil fara ca acest obstacol sa fie prin el insusi amenintator. Stress-ul este numit "activ" daca, dincolo de caracterul insensibil al stress-ului pasiv, el este periculos prin el insusi. Stress-ul activ este deci o situatie care produce atat insatisfactie cat si primejdie.

II. Stress-ul este numit "extern" daca se refera la un obstacol situat in afara individului si "intern" daca se refera la un obstacol situat in interiorul individului. Combinarea celor 2 criterii permite deci sa se distinga 4 tipuri de stress:

a. Stress pasiv extern - de exemplu o usa inchisa a unei camari de alimente a carei chei individul infometat nu o are.

b.    Stress activ extern - de exemplu un politist care bareaza drumul unui individ infometat si dezarmat spre locul unde se gaseste hrana.

c. Stress pasiv intern - el implica neputinta individului. Un exemplu gasim in psihologia adleriana.

d.    Strees activ intern - acest tip este la originea conflictelor studiate mai ales de psihanaliza freudiana. Conflictul in forma sa clasica rezulta din intalnirea dintre o necesitate si alta, de tendinte opuse si de intensitati egale si constituie stress-ul activ intern.

REACTII LA FRUSTRARE

Reactiile de frustrare pot fi studiate sub 3 perspective principale diferite

a. Tipuri de reactii urmand economia necesitatilor frustrate. Se disting 2 tipuri principale:

Reactii de persistenta a necesitatii. Acest tip nu vizeaza decat destinul necesitatii segmentare frustrate. El survin contant dupa orice frustrare. Corespunde in mod grosier stress-ului pasiv.

Au un scop mai limitat decat reactiile de aparare a eului, aceste reactii au ca scop sa satisfaca necesitatea specifica frustrata printr-un fel sau altul. Natura lor este ilustrata prin concepte psihanalitice de sublimare si de conversiune.

Reactii de aparare a eului. Acest tip vizeaza destinul personalitatii in intregime. El nu intervine decat in conditii speciale de amenintare a eului. Corespunde in mod grosier stress-ului activ. Desi in comportamentul curent reactia de frustrare se manifesta prin cele 2 tipuri amintite, exista cazuri in care unul din tipuri se intalneste in stare pura; pe de o alta parte aceasta distinctie are o mare importanta teoretica.

Rosenzweig, inca din 1934 a propus o divizare a reactiilor de aparare a eului in 3 grupe. Aceasta divizare sta la baza interpretarii testului P.F.

a. Raspunsuri extrapunitive. Acestea sunt raspunsurile in care individul atribuie in mod agresiv frustrarea unor persoane sau lucruri exterioare. Emotiile asociate raspunsurilor extrapunitive sunt frica si iritarea. Intr-un oarecare numar de cazuri, agresiunea este mai intai inhibata, apoi isi gaseste in mod indirect expresia, raspunzand mecanismului analitic al proiectiei. Acest tip de extrapunitivitate patologica proiectiva este ilustrat de paranoici.

b.    Raspunsuri intrapunitive. Acestea sunt raspunsurile in care individul atribuie in mod agresiv frustrarea lui insusi. Emotiile asociate raspunsurilor intrapunitive sunt culpabilitatea si remuscarea. Mecanismele psihanalitice care-I corespund sunt deplasarea si izolarea. Aspectul patologic al raspunsurilor intrapunitive este ilustrat de psihastenie, in particular prin comportamente obsesionale.

c. Raspunsuri impunitive. Ele difera de cele precedente prin faptul ca agresiunea apare ca forta generatoare. Exista o incercare de a formula un repros fie la adresa altora, fie la propria adresa si de a privi situatia frustranta intr-un mod conciliator. Mecanismul psihanalitic corespunzator este represia. Aspectul patologic este reprezentat prin diferitele manifestari isterice.

b.    Tipuri de reactii dupa rectitudinea lor. Aceasta perspectiva permite vizarea diverselor reactii repartizandu-le intr-un mod continuu intre 2 extreme:

Reactii directe, in care raspunsul este in mod ingustat adaptat situatiei frustrante, in prelungirea necesitatii initiale.

Reactii indirecte, in care raspunsul este mai mult sau mai putin substitutiv si la maximum intra in domeniul simbolismului.

c. Tipuri de reactii dupa caracterul lor mai mult sau mai putin adecvat. Orice reactie la frustrare, cercetata dintr-un punct de vedere biologic este adaptativa. Organismul cauta in toate cazurile sa-si restaureze functionarea sa integrala restabilindu-si echilibrul. Daca se studiaza problema in planul temporal, se poate spune ca reactiile sunt adecvate in masura in care ele reprezinta tendinte progresive mai mult decat retrogresive ale personalitatii. Exemplu: raspunsurile care tind sa lege subiectul de trecutul sau sau sa-l interfereze cu reactiile ulterioare, sunt mai putin adecvate decat raspunsurile care lasa subiectul liber sa rezolve o situatie noua, cand aceasta va surveni. Practic se poate defini cu o oarecare precizie acest caracter pentru raspunsurile de persistenta a necesitatii si raspunsurile de aparare a eului.

Raspunsurile de persistenta a necesitatii. Doua tipuri extreme ale necesitatii pot fi diferite.

a. Persistenta adaptativa. Comportamentul persista in linie dreapta spre scopul sau, in ciuda obstacolelor.

b.    Persistenta neadaptativa. Comportamentul este repetat indefinit si stupid.

Raspunsurile de aparare a eului.

a. Raspunsurile adaptative. Raspunsul este justificat de conditiile existente, de exemplu un individ neprezentand aptitudini necesare esueaza intr-o activitate intreprinsa. Daca el se acuza de esecul sau, raspunsul este adaptativ.

b.    Raspunsurile neadaptative. Raspunsul nu este justificat de conditiile existente, de exemplu, cel care se scuza de un esec datorat altor persoane, are un raspuns neadaptativ.

TOLERANTA LA FRUSTRARE (REZISTENTA)

Ea se defineste prin aptitudinea unui individ de a suporta o frustrare, fara pierderea adaptarii sale psiho-biologice, adica fara a face apel la modalitati de raspunsuri neadecvate. Aceasta conceptie este o apropiere de notiunea de energie adaptativa a lui Selye. Conceptul de rezistenta la frustrare trebuie apropiat de alte 2 principii psihanalitice:

Principiul placerii si al realitatii. La copilul mic principiul placerii, singur in cauza, implica satisfacerea imediata a oricarei dorinte. Putin cate putin, individul ia contact cu realitatea si comportamentul sau tine seama si de consecintele indepartate posibile si de satisfactia imediata. Aceasta notiune esentiala de a retarda satisfactia este implicata in conceptul de rezistenta la frustrare.

Principiul slabiciunii eului. Principiul placerii este in joc, din punct de vedere psihanalitic, daca subiectul adopta reactii neadecvate de aparare a eului, caci aceste reactii sunt mijloace de a proteja personalitatea de neplaceri asociate frustrarii. In masura in care numai un eu slab are nevoie de a se apara prin metode atat de inadecvate, conceptul analitic de slabiciune a eului apare evident in raport cu notiunea de rezistenta la frustrare. Conceptul de rezistenta la frustrare are 2 avantaje fata de conceptele discutate mai sus: 1. In primul rand el poate fi exprimat sub o forma cantitativa; 2. In al doilea rand implica existenta diferentelor individuale in ceea ce priveste diferitele praguri de rezistenta la frustrare. Aceste praguri pot fi urmarite a) pe de o parte dupa gravitatea stress-ului (exista pentru fiecare subiect o zona cuprinsa intre 2 intensitati ale stress-ului in care raspunsul subiectului la frustrare este adecvat); b) pe de alta parte, se poate admite existenta diferentelor in gradul de rezistenta la frustrare, in conformitate cu diferitele aspecte ale aceleiasi personalitati. Aceste zone de rezistenta la frustrare ar corespunde "complexelor" doctrinei psihanalitice. Subiectii nevrotici si psihotici ar fi, din acest punct de vedere, subiecti care au zone de rezistenta coborate, numeroase, care eventual se acopera unele pe altele, in timp ce subiectul normal ar fi caracterizat printr-un grad general inalt de rezistenta la frustrare.

Aceasta capacitate de rezistenta la frustrare implica evident existenta unui proces inhibitor, deoarece frustrarea este insotita de o crestere a tensiunii si satisfactia unei descarcari de tensiune. Inhibitia de la baza rezistentei la frustrare ar depinde de capacitatea de a sustine aceasta tensiune si de a evita descarcarea ei.

Este de notat faptul ca conceptul de rezistenta la frustrare are implicatii in sfera intelectuala. In acelasi mod ca si in sfera afectiva rezistenta la frustrare implica capacitatea de a refuza o satisfactie imediata, la fel si in sfera intelectuala, dupa Hunt, gandirea simbolica sau abstracta ar implica capacitatea organismului de a retine diferite impresii, dupa ce stimulul a fost inlaturat si de a raspunde intr-un mod selectiv dupa un oarecare timp. Prin acest mijloc gandirea se poate ridica din planul concret imediat la planul abstract, simbolic sau conceptual. In ambele cazuri exista o oarecare capacitate de a nu raspunde imediat. Aceasta capacitate in cele 2 cazuri se dezvolta odata cu maturizarea. In aceasta perspectiva, opera lui Goldstein ar putea fi usor integrata. Regresia la bolnavi, la un nivel concret de raspunsuri, aparitia unui raspuns catastrofal sunt usor observate sub acest unghi.

Determinantele la rezistenta de frustrare sunt inca insuficient cunoscute. S. Rosenzweig sugereaza participarea a doua tipuri de factori.

Factori somatici, care tin de diferentele individuale innascute si corespund variatiilor lor nervoase, endocrine etc. Este probabil ca acesti factori somatici sunt in mare masura constitutionali si ereditari. Trebuie de altfel adaugate aici elementele somatice dobandite care pot juca un oarecare rol (oboseala, maladie fizica, de exemplu).

Factori psihologici genetici. Acestia sunt mai putin precizati, dar rolul lor este indiscutabil. Este clar ca: a) absenta oricarei frustrari in prima copilarie il face mai tarziu pe subiect incapabil sa raspunda unei frustrari in mod adecvat; b) pe de alta parte, o frustrare excesiva poate crea zone de joasa rezistenta, caci copilul, din cauza imaturitatii sale, este constrans sa reactioneze inadecvat prin reactii de aparare a eului, care vor inhiba dezvoltarea sa ulterioara. In sfarsit, conceptia rezistentei la frustrare poate avea consecinte terapeutice. O psihoterapie bazata pe aceasta teorie ar avea ca scop sa reeduce aceasta rezistenta la frustrare. Ne multumim sa amintim numai acest aspect care a fost dezvoltat de Rosenzweig.

II.

TESTUL P.F. AL LUI ROSENZWEIG. DESCRIERE.

Testul P.F. este o proba care cauta sa puna in evidenta reactiile subiectilor examinati utilizand principiile generale ale teoriei frustrarii pe care am descris-o.

In principiul sau proba este, dupa autorul sau, la jumatatea drumului dintre A) testul de asociatie de cuvinte al lui Jung si B) testul de aperceptie tematic T.A.T. al lui Muray. Ea seamana cu TAT-ul prin faptul ca foloseste desene ca stimul, in scopul de a favoriza identificarea din partea subiectului. Ea difera din doua motive: pe de o parte desenele au un caracter foarte uniform si pe de alta parte, motiv mult mai important, aceste desene sunt utilizate pentru a obtine raspunsuri verbale relativ simple, limitate si in dimensiunea lor.

A.    Testul P.F. seamana cu testul de asociatie a cuvintelor prin restrictia adusa stimulului care permite o obiectivitate relativ ridicata a aprecierii raspunsului.

Materialul cuprinde o serie de 24 de desene, reprezentand fiecare 2 personaje intr-o situatie de frustrare curenta. In fiecare desen personajul din stanga este reprezentat ca spunand cateva cuvinte care descriu fie frustrarea unui alt individ, fie a sa proprie. Persoana din dreapta are intotdeauna deasupra sa un patrat gol destinat cuvintelor subiectului. Trasaturile si mimica personajelor au fost sistematic neglijate in desen, pentru a favoriza identificarea.

Situatiile prezentate in proba pot fi divizate in 2 categorii principale:

1.b. Situatii de obstacol a eu-lui (Egobloking)

Acestea sunt situatiile in care un obstacol oarecare, personaj sau obiect, intrerupe, deziluzioneaza, priveaza sau intr-o oarecare maniera directa frustreaza subiectul.

2.b. Situatii de obstacol asupra eu-lui (Superego-bloking)

Acestea sunt situatiile in care subiectul este obiectul unei ocupatii, este facut responsabil sau pus in cauza de catre o alta persoana.

Exista o relatie intre cele 2 tipuri de situatii in sensul ca obstacolul supra-eului implica faptul ca acesta a fost precedat de o situatie de frustrare a eului, in care frustratorul actual este autorul frustrarii. Distinctia nu trebuie considerata absoluta caci un subiect poate interpreta o situatie de obstacol a eului ca o situatie de obstacol asupra eului si invers. In aceste cazuri care raman exceptii, trebuie sa tinem seama in cotare de punctul de vedere al subiectului.

III.

ADMINISTRAREA (APLICAREA) PROBEI

Proba este destinata adultilor si adolescentilor. Exista o proba analoga destinata copiilor(26). Testul poate fi aplicat individual sau colectiv. In toate cazurile cand este posibil, se prefera aplicarea individuala, caci ea permite obtinerea unui protocol mai valabil. Scopul aplicarii este:

obtine prima asociere a subiectului

de a facilita o situatie de proiectare, in care subiectul sa se identifice cu personajul din desen. Bazandu-se pe ipoteza acestei identificari, cotarea raspunsurilor este considerata ca expresie a personalitatii subiectului.

Se prezinta subiectului caietul si se citeste impreuna cu el instructiunile imprimate pe prima pagina.

Se cere subiectului sa deschida caietul si sa priveasca primul desen. Examinatorul citeste cuvintele pronuntate de catre personajul din stanga si dupa un timp, el cere subiectului sa noteze mintal primul raspuns care ii vine in minte si care ar fi posibil sa fie dat de personajul din dreapta. Cand subiectul spune ca a gasit raspunsul, i se cere sa continue cu celelalte desene, unele dupa altele, procedand de aceeasi maniera. Examinatorul noteaza timpul necesar pentru parcurgerea celor 24 desene.

Pana aici aplicarea este identica atat in cazul rezolvarii colective si in cel al rezolvarii individuale. Un moment aditional foarte important, ancheta, priveste exclusiv aplicarea individuala. Se cere subiectului sa citeasca cu voce tare raspunsurile pe care le-a scris. Ex. - experimentatorul, S - subiectul.

Ex. noteaza toate particularitatile pronuntiei, etc. care ar putea elucida intentia de raspuns dupa sistemul de cotare, de exemplu o voce cu ton sarcastic. In acelasi timp se pot pune intrebari privitoare la raspunsurile prea scurte sau prea ambigue si care necesita o clarificare pentru cotare. Aceste interogatorii trebuie, bineinteles, sa pastreze un caracter neimperativ. Se intampla uneori ca S sa inteleaga gresit una sau alta din situatii si deci astfel de erori ar fi prin ele insele semnificative pentru interpretarea calitativa si deci ele se pastreaza scrise in forma initiala pentru o folosire ulterioara (ele se bareaza dar nu se sterg); un nou raspuns poate fi obtinut in urma anchetei, dupa ce s-a explicat S-ului sensul situatiei. In total, ancheta poate aduce elemente de valoare capitala asupra a multiple puncte si ea trebuie efectuata cu foarte multa grija de fiecare data cand este posibil.

Daca un subiect nu stie sa citeasca sau este incapabil sa se concentreze suficient pentru a completa singur caietul, i se pot citi diversele situatii sau pot fi citite impreuna cu el si raspunsurile pot fi scrise dupa dictare. In acest caz este de dorit ca atat S-ul cat si Ex-torul sa aiba cate un caiet. Cele 2 faze ale aplicarii pot fi astfel combinate, pentru ca E poate scrie pe exemplarul sau inflexiunile vocii subiectului, ceea ce ar putea ajuta la cotare si sa puna intrebari care i se par necesare pentru a clarifica raspunsurile prea scurte sau ambigue.

IV.

COTAREA RASPUNSURILOR

Cotarea are ca scop exprimarea sub forma simbolurilor a diverselor concepte pe care le-am expus. Fiecare raspuns este cotat sub 2 aspecte esentiale:

Directia agresiunii

a. Raspunsuri extrapunitive. Agresiunea este dirijata spre exterior.

b.    Raspunsuri intrapunitive. Agresiunea este dirijata spre S-ul insusi.

c. Raspunsuri impunitive. Agresiunea este evitata si situatia frustranta este descrisa ca fiind fara importanta, ca nefiind din vina persoanei, sau ca susceptibila de a fi ameliorata multumindu-ne sa asteptam si sa ne conformam.

Tip de reactie

a. Tip de predominanta a obstacolului. Obstacolul care este cauza comentarii asupra severitatii sale, a unei interpretari care sa-l reprezinte sub o forma convenabila sau ca mica importanta.

b.    Tip de aparare a eului. Eul subiectului joaca partea cea mai importanta a raspunsului si 1) S-ul fie ca arunca vina pe altcineva 2) fie ca accepta responsabilitatea 3) fie ca declara ca responsabilitatea si situatia nu revine nimanui.

c. Tip de persistenta a necesitatii. Tendinta raspunsului este dirijata spre solutia problemei inerenta situatiei frustrante si reactia consta in 1) a cere servicii unei alte persoane pentru a contribui la solutionare 2) in a plasa insusi S-ul in obligatia de a face corectarile necesare si 3) de a cere timp pentru a aduce el insusi solutia.

Combinarea acestor 6 categorii produce 9 factori posibili de cotare (carora trebuie sa le adaugam 2 variante simbolizate prin E si I, literele E I si M sunt folosite pentru a indica directiile extrapunitive - E , intrapunitive - I si impunitive - M ale agresiunii, oricare ar fi tipul de reactie. Pentru a indica dominatia obstacolului, se noteaza dupa majusculele E, I si M o prima ( ). Tipurile de aparare a eului sunt indicate de majuscule folosite singure. Pentru a indica raspunsurile de persistenta a necesitatii se utilizeaza simbolurile e, i si m. S-a adoptat conventia de a indica mai intai dominatia obstacolului, apoi apararea eului si la sfarsit persistenta necesitatii, intr-o aranjare pe 3 coloane: O-D/E-D/N-P. De exemplu, un raspuns necesitand o cotare a dominatiei obstacolului impunitiv si de aparare a eului intrapunitiv se indica prin M/I/. La fel daca raspunsul nu necesita decat cotarea unui singur factor, de exemplu extrapunitiv de persistenta a necesitatii se inscrie ( ). Atunci cand este necesar sa se coteze 2 factori intr-o singura coloana acestia se acopera prin (;) de exemplu (E;M).

Simbolurile utilizate sunt cele propuse de Rosenzweig:

E = extrapunitivitate; I = intrapunitivitate; M = impunitivitate; O-D = dominarea obstacolului; E-D = apararea eului; N-P = persistenta necesitatii. Dam mai jos o scurta definire a 11 factori de cotare, incluzand si pe cei amintiti:

E' = prezenta obstacolului frustrant este subliniat cu insistenta.

I' = obstacolul frustrant este indicat ca nefrustrant sau ca favorabil intr-un fel; sau in unele cazuri, subiectul subliniaza cat este de necajit pentru ca este implicata o alta persoana in situatia frustranta.

M' = obstacolul frustrant este minimalizat pana la punctul unde S-ul aproape neaga prezenta sa.

E = ostilitatea, blamul sunt dirijate spre o persoana sau un obiect din exterior.

E = S-ul neaga in mod agresiv ca ar fi responsabil de o fapta de care este acuzat.

I = blamul, culpabilitatea sunt proiectate de S spre el insusi.

I = S-ul admite culpabilitatea sa, dar neaga ca ea ar fi intreaga invocand circumstante atenuante.

M = culpabilitatea pentru frustrare este evitata, situatia fiind considerata de S ca inevitabila, in particular, individual, frustrarea este complet scuzata.

e = o solutie pentru situatia frustranta este asteptata cu insistenta de la altcineva.

i = solutiile sunt prezentate de S de obicei cu un sentiment de culpabilitate pentru a rezolva problema.

m = S-ul exprima speranta ca timpul sau circumstantele care vor trebui sa survina in mod normal, vor aduce o solutie a problemei. Raspunderea si supunerea sunt caracteristice acestui tip de raspunsuri.

NUMARUL FACTORILOR DE COTAT

Cotarea majoritatii raspunsurilor nu necesita decat un singur factor; trebuie ca raspunsul sa aiba doua fraze sau propozitii distincte pentru ca cotarea sa necesite mai mult decat un factor: se vor semnala mai tarziu exceptiile. In mod ocazional poate fi indicat un al 3-lea factor, dar in experienta autorului acestea sunt cazuri si pot fi tratate ca o combinare a doi factori. Cotarea cea mai simpla si cea mai buna.

Un caz particular este notarea combinarilor intrinsece, utilizata pentru raspunsurile in care tendinta subiacenta in mod obisnuit compensatorie, afecteaza cotarea necesara. Aceste note sunt incadrate intr-un patrat pentru a indica natura lor unitara. In general nu se recomanda interpretarea "in profunzime". Cotarea trebuie sa fie bazata pe semnificatia obiectiva a raspunsului. In mod ocazional totusi tendintele subiacente sunt transparente si in acest caz, sunt inglobate in combinari intrinseci, ca de exemplu:

/E;I/ indica agresiunea catre o alta persoana bazata pe o indoiala subiectiva a propriei capacitati a S-ului, de exemplu in situatia 20 - "aceasta nu este atat de buna pentru ea, presupun".

M'/E/ indica reducerea frustrarii prin deprecierea scopului (sunt prea aspri . ) de exemplu in situatia 8 (una de pierdut, zece de gasit).

ALEGEREA LUI C-D, E-D SI N-P

Pot sa apara probleme in alegerea cotarii exacte a factorilor si s-au degajat diferite principii generale care se aplica la mai multe situatii. In cadrul unui raspuns dat, dupa ce subiectul a indicat ca este blocat de frustrare (C-D), el poate ataca pe altii sau pe el insusi (E-D) sau poate sa treaca la solutia problemei (N-P). Cand trebuie sa decidem intre E' si E sau intre M' si M s-a constatat ca elementele de dominanta a obstacolului intr-un raspuns erau de obicei absorbite de elementele de aparare a eului. In cotarea unor astfel de raspunsuri, posibilitatea unei cotari C-D trebuie sa fie luata in considerare, dar daca exista o neta evidenta de aparare a eului, raspunsul este cotat in coloana E-D. Aceasta problema nu se pune decat in raspunsurile atenuate care par a implica cei doi factori. Daca raspunsul consta din 2 propozitii distincte, cei 2 factori trebuie utilizati. Cotand injuraturile, trebuie sa distingem cazurile unde S-ul protesteaza impotriva obiectelor inanimate (cheile din 17) sau contra sortii, ("la dracu") si situatiile in care agresiunea este dirijata in mod specific impotriva unei alte persoane ("du-te dracului"). Primul raspuns este cotat E', al doilea E. Raspunsurile care implica perseverenta sau incapatanarea prezinta uneori o problema. Ele trebuie cotate E' sau E? Atunci cand cererea ajutorului este franca si explicita, trebuie sa se foloseasca E. In alte cazuri cotarea trebuie sa fie E'. De exemplu, in situatia 3 raspunsul "as dori ca ea sa-si scoata palaria" este cotat E' caci ea nu comporta o cerere explicita, raspunsul "dar ploua" si "eu am nevoie de ea" este cotat E pentru ca cererea este clar exprimata.

COTAREA SITUATIILOR DE SUPRA-EU

Cotarea situatiilor de supra-eu prezinta probleme speciale. I' este o cotare apropiata de raspunsurile care vor fi cotate cu E'. in alte situatii. In aceste situatii, o expresie de consternare este provocata de reactia subiectului fata de ceva ca a facut el insusi, in timp ce in situatiile de blocaj a eului o astfel de expresie se refera la ceea ce au facut altii. Astfel in situatia 2 raspunsul "oh, cat e de ingrozitor" este cotat I'. O alta particularitate a cotarilor situatiilor de blocaj asupra eului se refera la raspunsurile in care subiectul minimalizeaza paguba pe care a produs-o el insusi Si pentru care trebuie sa dea socoteala. Aceasta reactie este evident o impertinenta si se coteaza E mai degraba decat M'.

In aceste situatii subiectul poate sau sa se acuze el insusi pentru ca a cauzat prejudicii initial, sau sa scuze agresiunea unei alte persoane care a tras atentia asupra acestui prejudiciu initial. Primul tip de raspunsuri este notat I, al doilea M. De exemplu, in situatia 10 "nu am fost atent la ceea ce am spus" este cotat I. "cred ca m-ai inteles gresit" este cotat M. Aceasta distinctie ilustreaza similitudinea existenta intre cele doua cotari care difera mai ales in ceea ce priveste directia.

CATEVA UTILIZARI ALE LUI I'

I' este folosit pentru a cota raspunsurile care neaga existenta frustrarii: aceasta negare se prezinta frecvent sub forma unui refuz de a lasa pe altii sa cunoasca propriile sale griji si provine probabil dintr-o nevoie de autopunitiune. De exemplu in situatia 22 raspunsul "nu am patit nimic" este cotat I'. Un alt tip de raspunsuri care cere aceeasi cotare este cel care exprima afirmatia masochista ca frustrarea constituie un avantaj pentru subiect. In acest caz exista un efort aparent pentru a distrage atentia de la dificultatea in care se afla S-ul. Un raspuns comportand sentimente de culpabilitate manifestate in acelasi timp cu elementele I', este cotat I in conformitate cu principiul discutat mai sus.

COTAREA LUI m si M

Diferitele raspunsuri par a include in acelasi timp supunerea (m) si o solutie realmente constructiva a problemei (e sau i). In aceste cazuri m este probabil absolvit de e sau i si in consecinta este cotat. Totusi, atunci cand raspunsul comporta 2 fraze distincte, o cotare combinatorie (m' e sau m' i) poate fi utilizata.

Unele expresii, care par a minimaliza sensul frustrarii, comporta un raspuns la care o solutie (N-P) este elementul dominant din punct de vedere al cotarii. "Foarte bine", "E perfect", "Merge" pot fi considerate ca simple fraze politicoase care nu comporta o evidenta suficienta pentru includerea factorului M, chiar daca ele ar fi cotate M' daca ar fi prezente izolat. Situatiile de la 1, 6, 13, 24 sunt cele care provoaca cel mai adesea acest tip de raspunsuri.

UTILIZAREA COTARII )

Cotarea intre ( ), completare a cotarii principale, provine in mod exclusiv din informatiile obisnuite prin ancheta. Cotarile intre ( ) nu contribuie la elaborarea statistica a foii. Cotarile intre paranteze le intalnim in urmatoarele 2 cazuri:

a. Cand ancheta recunoaste, fie prin intonatie, fie printr-o remarca aditionala, ca un raspuns implica o emotie neevocata prin cuvintele scrise de S. De exemplu un raspuns "e perfect" poate exprima furia subiacenta, E-ul in acest caz fiind cotat intre ( ), pentru ca el nu este indicat de insasi cuvintele raspunsului.

b.    Cand ancheta releva ca situatia a fost rau inteleasa si se coteaza in mod normal noul raspuns obtinut dupa ce s-a explicat subiectului sensul real al situatiei. Situatiile 2, 3, si 14 sunt cele care dau loc la astfel de erori de interpretare. In situatia 2 S-ul crede uneori ca vaza a fost sparta de femeia din stanga mai degraba decat de cea din dreapta. In situatia 3 unii S au dificultati in intelegerea faptului ca palaria femeii din fata sta la baza frustrarii, el poate intreba cui ii ia vederea palaria. Situatia 14 este uneori interpretata ca si cum subiectul S ar fi in intarziere si ar trebui sa se scuze.

PROBLEMA RASPUNSURILOR UMORISTICE

In instructia originala a primelor versiuni ale probei (13, 22, 27) se cere ca S-ul sa evite spiritele. Aceasta instructie speciala a fost adaugata dupa ce s-a constatat ca unii S aveau tendinta spontana de "a face spirite". Aceste raspunsuri umoristice prezinta probleme specifice de cotare, de aceea autorul a incercat sa le suprime. Dar un studiu mai extins (59) a dus la concluzia ca nu este ca acest aspect sa fie inlaturat prin instructie. Aceasta concluzie este bazata pe 3 argumente:

Precizand S-ului ca "nu trebuie sa faca spirite" suntem in contradictie cu natura proiectata a probei.

O comparare intre 2 grupe S, prima grupa avand proba cu instructie originala, iar a doua cu noua instructie care nu mentioneaza evitarea raspunsurilor umoristice, procentul de raspunsuri umoristice a fost de 1,30 la prima grupa si de 1,29 la a doua grupa. Daca se urmareste influenta modificarii instructiei asupra diferitelor variabile (E.I.M., C-D, E-D, N-P, GCR), tendintele diferentelor constatate nu sunt niciodata semnificative.

Exista posibilitatea de a cota raspunsurile umoristice la extrapunitiv-intrapunitiv, sau imunitiv, urmarind umorul sub unghiul teoriei frustrarii.

a)    Sunt cotate cu E raspunsurile unde S-ul cauta sa-l faca sa rada pe interlocutorul sau, batandu-si joc de el. De exemplu, raspunsul la situatia 5 "doamna, cu un cap ca al dumneavoastra nu conteaza ce priveliste se arata".

b)    Sunt cotate cu I raspunsurile unde S-ul incearca sa se autoridiculizeze intr-o maniera aproape masochista. De exemplu, raspunsul la situatia 11 e perfect. "Si asa trebuie sa ma scol ca sa raspund la telefon". Trebuie notat ca acest raspuns pronuntat pe un ton sarcastic va fi considerat ca exprimand ostilitatea si deci va fi notat cu E. In cotarea definitiva, ca de obicei trebuie sa tinem seama de rezultatul anchetei.

Tipul predominant de raspuns umoristic este tipul E. Din 37 de raspunsuri umoristice, Rosenzweig a constatat ca 3,5 erau I, 5 erau M si 32 erau E. Jumatatea raspunsurilor umoristice provin de la Situatia 22.

EXEMPLE DE RASPUNSURI SI PROBLEME SPECIALE

Raspunsurile urmatoare sunt bazate pe 224 protocoale provenind de la un grup de subiecti care au servit etalonarii si care cuprinde studenti, muncitori in medie de 20-25 de ani de ambele sexe. Raspunsurile sunt date in forma lor originala si deci uneori au un stil mai putin corect. Aceste cazuri sunt foarte rare si sunt indicate in mod special. Aceasta lista, de exemplu, este suficienta pentru a permite cotarea imediata a 50% din raspunsurile intalnite intr-un protocol normal. Ea poate sa serveasca drept ghid pentru a cota raspunsurile care nu sunt date in extensie. Aceasta lista ca si cea a lui Rosenzweig, trebuie considerata doar provizorie.

Situatia nr. 1

Un automobilist se scuza fata de un pieton pentru ca l-a stropit cu noroi.

1.E'//

a. Este totusi neplacut.

b.    Este regretabil.

c. Dar costumul meu este murdar acum

2./E/

a. Ati fi putut totusi sa fiti atent.

b.    Natural, pentru ca goniti cu masina si nu mai vedeti pe nimeni.

c. Sunteti un neindemanatic.

d.    Prea tarziu ca sa mai cereti scuze.

/

a. Sunteti scutit de un curatat.

4.I / /.

a. Nu am fost manjit complet.

5./I/

a. Nu-i nimic; ar fi trebuit sa raman pe trotuar (engl.)

6.//i.

a. Nu-i nici un necaz; le voi curati.

7.M'/ /

a. Nu face nimic, sunt hainele mele de lucru.

b.    Nu-i nici un necaz; nu e decat apa.

c. Nu are importanta, se va curati usor.

8./M/

a. Nu-i nici un necaz.

b.    V-am scuzat.

c. Oh ! Nu este grav, nu va faceti griji pentru atat.

d.    I se poate intampla oricui.

e. Nu are importanta, timpul este de vina.

/m

a. Nu face nimic ! Se usuca.

Combinari

10.E'/E/

a. Nu puteti fi atent ? Costumul meu s-a distrus.

11.E'/ /e

a. Ah, intr-adevar, nu am noroc. Ajutati-ma mai bine sa repar stricaciunile.

12.E' "M/

a. Este suparator, dar nu sunteti dumneavoastra de vina.

13./E/e

a. Automobilistii astia cred ca totul este permis. Am sa va cer plata curatirii costumului.

14./E/M/

a. La viteza aceasta, ma indoiesc, de data aceasta va iert.

15./I;M/

a. Nu face nimic domnule, ar fi trebuit sa ma asigur mai intai.

16.M'/M/

a. Nu va mai scuzati domnule, stofa se spala destul de bine.

17./M/e

a. Sunteti scuzat; dar dumneavoastra sunteti asigurat?

18./M/I

a. Paguba nu este prea mare; am sa-mi dau hainele la curatat, nu va nelinistiti.

U inseamna ceea ce nu poate fi cotat (unscorable)

U a. Multumesc (acest raspuns nu poate fi cotat fara ancheta; trebuie sa vedem daca tonul este ironic sau nu, iar daca nu, cotam E sau M).

Situatia nr. 2

Stapana casei isi exprima consternarea fata de o invitata care a spart vaza preferata a mamei sale.

1.E'//

2./E/

a. Era pusa intr-un loc de unde putea sa cada usor; altadata sa supravegheati mai bine ceea ce va intereseaza.

b.    Bine ca ati scapat de ea; era oribila.

c. N-are decat sa-si indrepte preferinta spre alta; mai aveti atatea pe aici.

d.    Ce vrei sa fac acum ?

3.//e

a. O veti inlocui cu alta care va place.

4.I'//

a. E teribil; ce-i de facut ?

b.    E dezastruos; ce va crede despre mine ?

c. Nu stiu ce sa fac ca sa repar aceasta nenorocire.

5./I/

a. Sunt profund dezolata.

b.    Va rog sa ma scuzati; sunt dezolata de neindemanarea mea.

6./I/

a. Va rog sa ma scuzati, n-am facut-o dinadins.

b.    Scuzati-ma doamna, mi-a alunecat dintre maini.

c. Va rog sa ma scuzati, nu am fost atenta.

7.//I

a. Am sa fac tot ceea ce este posibil ca sa va aduc una identica.

b.    Sunt dezolata doamna, am s-o inlocuiesc.

8.M'//

9./M/

a. Nu va nelinistiti

10.//m

Combinari

11./E;I/

a. Oh, sunt dezolata, dar ce idee sa pui o vaza pretioasa pe un gheridon.

12.I'//

a. Regret profund credeti-ma, cum as putea sa-mi indrept neindemanarea.

13./I/ii

a. Oh, sunt intr-adevar mahnita ! Voi plati pagubele.

b.    Scuzati-ma, sunt dezolata ca am fost atat de neindemanatica. Daca imi permiteti o voi inlocui.

14./I/I

a. Nu am facut-o intentionat; am sa va cumpar o alta vaza.

15./I;a/

a. Nu fiti dezolata, am sa ma duc la magazin si am sa cumpar una identica.

U. Cum de l-ati prins ? (acest raspuns marcheaza o eroare de interpretare, S-ul crezand ca vaza a fost sparta de o alta persoana. Nota presupusa va fi E' care va fi scris, pana cand raspunsul obtinut va rezulta din ancheta).

/E/. Aceasta notare este utilizata daca persoana care vorbeste minimalizeaza pagubele faptului ca el a fost responsabil de spargerea vazei.

In consecinta, raspunsul este impertinent intrucat implica "ceea ce s-a facut, s-a facut" !

/ /i. Luat singur este o nota suficienta pentru un raspuns de tipul "imi pare rau, voi incerca sa o inlocuiesc". In acest caz se acorda expresiei "imi pare rau" valoarea de simpla forma de politete, insuficienta pentru a sugera un element E-D.

Din contra, daca avem "Oh, sunt intr-adevar dezolat. Voi incerca sa o inlocuiesc", se acorda scuzei o valoare mai mare si se va nota /i/i.

Situatia nr. 3

O tanara observa ca insotitoarea ei asezata la teatru in spatele unei doamne cu palarie mare, nu vede nimic.

1.E'/ /

a. Nu, palaria acestei doamne ma deranjeaza mult.

b.    Nu pot sa vad nimic.

c. Sper ca doamna isi va scoate imediat palaria.

2./E/

a. E stupid sa vina la teatru cu o astfel de palarie.

3./ /e

a. Sunteti amabila sa va scoateti palaria ?

b.    Am s-o rog sa-si scoata palaria.

c. Roag-o sa-si scoata palaria.

d.    Doamna, sunteti amabila sa va scoateti palaria, nu vad nimic din cauza ei.

4.I'//

a. Da doamna.

b.    Si nu indraznesc sa-i spun sa-si scoata palaria.

5./I/

a. S-ar crede ca sunt foarte mica.

b.    Ar fi trebuit sa vina mai devreme ca sa am un loc mai bun.

6.//I

a. Voi schimba locul.

b.    Data viitoare vom merge altundeva.

c. Inventez.

7.M'//

a. Nu ma prea deranjeaza.

b.    Pot sa vad foarte bine.

8./M/

a. Nu-si da seama ca palaria ei este atat de mare.

9./ /m

a. Poate va pleca.

Combinari

10.E'/E/

a. Nu, absolut nimic, nu o astfel de palarie in fata mea, este ridicol sa nu-ti scoti palaria intr-o sala de spectacol.

11.E'/ /e

a. Nu, nu vad nimic. Am s­-o rog sa-si scoata palaria.

12.E'/ /I

a. Voi incerca sa privesc dintr-o parte, deoarece intr-adevar palaria doamnei imi acopera (ecranul) scena.

b.    Nu, nu voi incerca sa-mi schimb locul.

13./E/e

a. Bineinteles! Doamna aceasta n-are de gand sa-si scoata palaria; sa-i cer s-o faca.

14./ /e;I

a. As vrea sa-mi schimb locul, daca mai este unul liber, sau am sa-i cer doamnei sa-si scoata palaria, daca acest lucru n-o deranjeaza.

U.a. Scuzati-ma, am sa-mi scot palaria.

b.    Incercati sa va aplecati sau veniti in locul meu (aceste raspunsuri nu pot fi notate; ele provin dintr-o neintelegere a situatiei; trebuie sa obtinem un raspuns corect prin ancheta).

Situatia nr. 4

10.E'/E/

a. Sunt destul de suparat acum, nu ma mai duc niciodata cu masina dvs.

11.E'/ /I

a. Da, este exasperant, nu-mi ramane decat sa ma duc sa consult indicatorul.

12.E'/M/

a. Este destul de suparator, dar dvs. nu puteti face nimic.

b.    Este o nepotrivire suparatoare, dar nu va pot face responsabil pentru un incident mecanic.

13.E'/ /m

a. Mai ales eu sunt agasat din cauza asta, dar nu pot face altceva decat sa astept urmatorul tren.

14.I'/ /m

a. Avem o ora la dispozitie pentru a ne cunoaste mai bine.

b.    Voi lua trenul urmator.

16.M'/M/

a. Nu sunt atat de grabit; si apoi ati fost atat de amabil cu mine ca m-ati adus.

17.M'/ /m

a. Nu face nimic, il voi lua pe urmatorul, pentru ca nu am fixat ora sosirii mele.

18./M/e

a. Nimeni nu este de vina, vreau numai sa va rog sa ma gazduiti o zi.

19./M/i

a. Da, voi gasi eu o solutie, in orice caz nu este vina dvs.

20./M/m

a. Ati fost foarte amabil, voi astepta urmatorul.

U.a. Domnule, asteptand ma vei gazdui pana la repararea masinii.

b.    Va voi gazdui pana maine. (Aceste raspunsuri nu pot fi notate; ele se bazeaza pe o eroare de interpretare; trebuie sa se obtina un raspuns corect in cadrul anchetei).

c. Sper ca masina dvs. nu are defectiuni grave; astazi aceasta este o problema (engleza).

(Fara ancheta nu se poate decide nota acestui raspuns).

Situatia nr. 5

Un client se plange unui vanzator ca a adus inapoi pentru a treia oara un ceas nou care nu merge.

1.E'/ /

2./E/

a. Sigur, doamna, dvs. trebuia sa intoarceti prea tare ceasul si s-a spart resortul.

b.    L-ati brutalizat desigur, nu-l puneti niciodata pe o marmura.

c. Ati incercat sa-l trageti ?

d.    Doamna, eu nu pot sa fac nimic daca dvs. nu sunteti atenta.

3./E/

a. Va rog sa ma scuzati, dar ceasurile noastre sunt garantate si munca noastra nu poate fi pusa in cauza.

/e

a. Aduceti-l maine, cand voi avea mai mult timp (engl.).

4.I'/ /

a. Nu pot sa inteleg cum s-a intamplat.

b.    Cazul este unic.

5./I/

a. Intr-adevar doamna, ne cerem scuze.

b.    Sunt dezolat.

c. Va rog sa ma iertati doamna, reparatia trebuie sa fie mai complexa decat imi inchipuiam.

5./i/

a. Se mai intampla.

b.    Cu siguranta este un defect de fabricatie.

c. Trebuie sa avem o incredere limitata in masinaria aceasta.

d.    Totusi doamna, noi l-am reparat cu constiinciozitate.

6./ /I

a. Il vom verifica inca o data.

b.    Va rog sa ma scuzati doamna, am sa-l verific eu insumi cu multa seriozitate.

c. Lasati-l aici, il vom repara.

d.    Doamna, ocupati loc, vom vedea ce are.

e. Am sa-l trimit inapoi la fabrica pentru a fi verificat sau inlocuit daca este defect.

f.  Vi-l voi schimba cu altul.

7.M'/ /

8./M/

a. Ati facut foarte bine ca l-ati readus.

/m

a. Se va regla dupa un anumit timp.

Combinari

10./E;E/

a. Poate ca nu l-ati manipulat destul de delicat, va asigur ca este perfect.

11./E/i

a. Ma mira, caci ceasurile noastre sunt de calitatea intai; dati-mi-l si voi face tot posibilul pentru a-l repara.

13./ /e;I

a. Vom face tot ce este necesar doamna; reveniti maine la aceeasi ora.

14.I'/I/

a. Doamna, fac tot ce este posibil, nu mai inteleg nimic.

15.I'/ /i

a. Intr-adevar, nu mai inteleg nimic, lasati-l aici, am sa vad de ce nu merge.

U.a. Deoarece acesta este un ceas prost (acest raspuns poate fi notat I sau E dupa sentimentele dezvaluite la ancheta).

b. Priviti acest lucru cu seriozitate (acest raspuns se bazeaza pe o eroare de interpretare).

Situatia nr. 6

O bibliotecara explica unei tinere care aduce 4 carti ca regulamentul permite imprumutarea numai a 2 carti deodata.

1.E'/ /

a. Dar eu am nevoie de 4.

b.    Pacat, mi-ar fi trebuit mai multe.

c. Pacat, pentru ca imi place foarte mult sa citesc si nu prea am ocazia sa vin la biblioteca.

2./E/

a. Destul cu regulamentul.

b.    Ei bine, nu voi lua.

c. Bine doamna, dar ati putea aplica regulamentul cu mai multa suplete.

/e

a. N­-as putea sa le primesc pe acestea 3 care trateaza acelasi subiect ?

b.    Deoarece nu pot veni des, cred ca as putea lua mai multe.

4.I'/ /

a. Cate am luat data trecuta ? (engl.)

b.    Va rog sa ma scuzati ca n-am citit regulamentul.

5./I/

a. Bine, va rog sa ma scuzati doamna.

b.    Va rog sa ma scuzati ca n-am citit regulamentul.

5./I/e

a. Va rog sa ma scuzati, n-am stiut.

b.    Va rog sa ma scuzati, nu cunosteam regulamentul.

c. Va rog sa ma scuzati, credeam ca abonatii pot imprumuta mai mult.

6.//i

a. Foarte bine, am sa vi le dau inapoi pe cele care sunt in plus.

b.    Voi reveni pentru a cauta altele data viitoare.

c. Iau un alt buletin de imprumut.

7.I//

a.   Nu ma deranjeaza prea mult; munca mea nu-mi permite ragazuri importante.

8./M/

a. A bine ! cu atat mai rau !

b.    Bine, multumesc pentru sfat.

9.//m

a. Daca asa stau lucrurile, ma supun voluntar.

b.    Bine, iau aceste doua carti.

Combinari

10.E'//e

a. Am nevoie de toate cele patru carti deodata.

b.    Pot obtine o autorizatie speciala ?

11.E'//m

a. Pacat doamna, deoarece suntem 4 care le citim, dar daca e asa, va las doua.

12./E/I

a. Va e frica ca am sa le fur ? In fine, voi reveni.

13./I/i

a. Va rog sa ma scuzati.

b.    Voi reveni.

14.// I/I

a. Bine doamna, le voi pune pe celelalte la loc, nu stiam.

15./I/m

a. Va rog sa ma scuzati, am ignorat regulamentul, va las deci doua.

16.M'/I/

a. Cu atat mai rau ! Nu ma deranjeaza prea mult. Am ignorat regulamentul, dar doua carti imi ajung.

17.M'//i

a. Bine, celelalte le voi lua data viitoare, deoarece nu pot citi mai multe deodata.

18./M/m

a. A bine, va multumesc doamna. Deci iau doua.

U. a. Pardon, doamna, imi permiteti sa iau doua carti ?

b.  Dar doamna, eu nu iau doua carti ci patru, deci nu vad de ce imi spuneti toate astea. (Aceste doua raspunsuri nu pot fi notate; ele se bazeaza pe o eroare de interpretare).

/ /i. Este folosit pentru raspunsurile care indica ca persoana care vorbeste va face ceva activ pentru a rezolva problema, accentul fiind pus pe actiune: "Voi reveni mai tarziu pentru celelalte doua".

/ /m. Se foloseste cand persoana care vorbeste consimte sa se supuna regulamentului fara a se plange: "Voi fi bucuroasa de a observa regulamentul".

E'/ /m. Poate fi folosit pentru raspunsurile in care supunerea este exprimata intr-un mod dezagreabil: "Presupun ca nu trebuie sa iau decat doua, deci".

Situatia nr. 7

Un chelner acuza un client ca este prea exigent.

1.E'/ /

2./E/

a. Nu tin seama de reflectiile dumitale.

b.    Garcon, daca continuati pe acest ton, ma voi plange conducerii.

c. Bucatareasa nu stie sa gateasca.

2./e/

a. Eu nu cred.

b.    Nu, eu sunt un simplu conducator al mancarurilor si mancarurile de aici sunt detestabile.

c. Eu protestez destul de rar, dar sincer (cu buna credinta).

d.    Poate, dar imi place bucataria curata si de buna calitate.

e. Nu, dar imi place sa am ceea ce cer.

f.  Eu platesc, deci pot sa pretind sa fiu servit corect.

/e

a. Mergeti sa-l cautati pe patron.

b.    Atunci dati-mi altceva.

4.I'/ /

5./ I /

a. Poate putin prea mult, evident.

b.    Intotdeauna am fost dificil in ceea ce priveste hrana.

5./I/

a. Sunt bolnav cu stomacul, nu pot manca orice.

b.    Stiti, astazi nu prea am pofta de mancare.

c. Poate domnule, dar sunt obosit de calatorie.

6./ /I

a. As fi bucuros sa platesc un alt fel de mancare (engl.).

7.M' / /

8./M/

a. Presupun ca.

/m

combinari

10.E;E/

a. Intr-adevar, nu consider ! Mai degraba dumneata esti insolent.

11./E/e

a. Cred ca asta nu te priveste. Cheama patronul.

12.E/e

a. Ba deloc, ia asta.

/E/ Este folosit pentru raspunsurile care indica faptul ca cel care vorbeste nu se arata prea critic fata de chelner, serviciu sau hrana si astfel critica sa se justifice prin mediul extern: "Doresc pur si simplu ceea ce am cerut".

/I/ Este folosit pentru raspunsurile indicand ca omul este exigent numai pentru ca ceva nu este potrivit pentru el ceea ce ii furnizeaza o scuza adecvata: "Ce vreti, am o boala la stomac".

Situatia nr. 8

Un tanar explica unui camarad ca prietena acestuia l-a invitat la bal.

1.E'//

a. Intr-adevar ea ti-a spus asta ?

b.    Nu pot sa cred.

c. Si tu ai raspuns ?

2./E/

a. Mica ciuma, e bine, sa mearga.

b.    Vom vedea.

c. Ei bine, daca e asa, voi merge.

d.    Am sa te pocnesc una buna.

e. Sper ca pot sa ma duc si eu fara s-o jenez.

f.  Imi vei face placere sa refuzi aceasta invitatie.

g.    Ah, stricata !

3.//e

a. Vom reglementa asta maine cu ea.

4.I//

a. Daca ea te-a invitat, eu nu pot sa spun nimic.

b.    Daca ea te prefera ma supun.

5./I/

a. Nu, deoarece eu nu stiu sa dansez si aceasta o infurie.

6.//i

a. Imi voi gasi alta.

7.M'//

a. Mi-e perfect egal.

b.    A, bine !

c. Nu, sunt invitat altundeva.

d.    Da, nu ma simt prea bine si am rugat-o sa ti se adreseze tie.

e. Da, asa cum stii s-a terminat.

8./M/

a. Fa tot posibilul ca s-o distrezi.

b.    Nu, eu nu ma duc si iti incredintez mica mea prietena cu toata increderea.

c. Da, sunt la curent, iti multumesc ca ma inlocuiesti.

d.    Sper ca va veti distra bine.

e. Esti cu adevarat prieten daca ma scapi de aceasta grija.

f.  E adevarat. Prea multa munca. Dragut din partea ta ca iesi cu ea, e o fata draguta.

g.    Ei bine, cu atat mai bine, profita de ocazie.

h.    Ea este inselata.

9.//m

Combinari

10.E'/E/

a. Inteleg de ce a spus asta. Daca e asa ma voi duce.

11./E;M/

a. Va petreceti amandoi o seara placuta; si ea sa nu mai vina sa ma vada.

12.I/E;M/I

a. Cu atat mai bine pentru tine.

b.    Daca asta ii face placere.

c. Esti un prieten bun.

13./E/i

a. Ce stricata, voiam sa ies dar sa profitam . Ma voi duce la patinaj.

14.M'/E/

a. Sunt de fapt impiedicat. Vad ca nu-si pierde timpul.

15.M'/E/I

a. Una de pierdut, zece de gasit.

b.    Oh, voi iesi cu alta (engl.).

16.M'//i

a. Nu sunt obosit. Ma voi duce la cinema.

Nota: Persoana care vorbeste poate sa se considere frustrata fie de tanara fata fie de catre baiat; doua campuri de reactie, mai mult sau mai putin distincte sunt posibile.

M'//. Este utilizat pentru un motiv sau altul de mica importanta pentru subiect. Motivele pot varia incepand cu faptul ca el are altceva de facut ("Trebuie sa lucrez in seara aceasta") pana la o lipsa actuala de interese (o stiam inainte).

M'. Poate fi utilizat in locul lui i pentru raspunsuri ca: "eu i-am spus sa te intrebe" ca si cum actiunea indicata este trecuta si nu constituie o solutie la problema actuala.

/M/ Necesita o evidenta puternica care trebuie sa fie afirmata explicit: trebuie folosit. M' in locul lui M cand M este numai implicat. Aceasta nota este indicata prin afirmatii /E. M poate fi utilizat pentru remarci linistitoare: "Distreaza-te bine".

M'/E/. Reprezinta o reactie de tipul: "sunt prea cruzi" cuprinzand o critica a altor oameni sau a fetei: "e bine, exista multi pesti in mare", "e bine, daca vrei sa joci rolul viorii a doua". Daca agresivitatea sa este destul de puternica M' poate fi absorbit de E.

Situatia nr. 9

In timp ce ploua, un angajat refuza sa dea umbrela unui client pana dupa masa cand se intoarce gestionarul.

1.E'//

a. Cu timpul de afara, e o nenorocire.

b.    Ploua, deci !

c. E tare neplacut, pentru ca trebuie sa plec si ploua.

2./E/

a. Asta-i culmea ! Atunci dvs. pentru ce mai sunteti aici ?

b.    Dar seful dvs. mi-a promis ca va fi gata in dimineata asta.

c. Ei bine, vom vedea daca seful dvs. va fi multumit de reclama pe care i-o voi face.

d.    Trebuie sa fiu ud leoarca pentru placerea sefului dvs.

e. Vedeti foarte bine cum ploua afara !

f.  Ce casa !

g.    N-am sa mai calc niciodata in dugheana dvs.

3.//e

a. De ce ?

b.    Daca ploua, nu pot sa ies fara umbrela.

c. Nu puteti sa-mi imprumutati una asteptand-o pe a mea ?

d.    Am nevoie urgenta de ea pentru ca vreau sa ma duc acasa.

e. Am nevoie urgenta de ea, descurcati-va cum vreti, dar o vreau.

f.  Va rog sa-mi dati umbrela mea imediat.

g.    Ploua; poate va asumati responsabilitatea de a mi-o da pe a dvs.

4.I/ /

5./I/

a. Ar fi trebuit sa o iau saptamana trecuta (engl.).

b.    Mi-am pierdut bonul (engl.).

6./ /I

a. Ei bine, voi reveni dupa masa.

b.    Ma voi duce sa-mi caut alta.

7.M'/ /

a. In orice caz aici sunt la uscat (engl.).

8./M/

a. Bine, cu atat mai rau, nu puteti face nimic.

/m

a. In acest caz voi astepta.

b.    Si cand va sosi ?

c. Ei bine, voi pleca fara ea.

Combinari

10.E'/E/

a. Este foarte suparator ! Nu putea sa va dea ordine in acest sens ?

11.E'/m/

a. Suparator; cu atat mai rau cu cat nu puteti face nimic.

12.E'/ /e

a. Dar nu puteti sa-l cautati ? Sunt foarte suparat cu ploaia asta.

13.E'/ /m

a. Imi pare foarte rau, dar voi astepta aici.

14./E/e

a. Nu am ce face cu responsabilul, imi trebuie umbrela.

15.M'/ /i

a. Foarte bine, voi reveni alta data.

16./M/m

a. Atunci, domnule, scuzati-ma si ma voi intoarce in ploaie, nu face nimic.

17./ /i,m

a. Voi trece printre picaturi, o treaba urgenta ma asteapta. Voi reveni s-o iau.

U.a. Va voi imprumuta umbrela mea (se bazeaza pe o eroare de interpretare).

E'/ / Se foloseste cand raspunsurile accentueaza importanta frustrarii: "voi fi ud leoarca", "voi intarzia de la serviciu din cauza ploii".

/E/ este folosit pentru raspunsurile sarcastice, amenintatoare, cu nerabdare sau critica indreptata spre angajat sau spre organizarea magazinului: "Ei bine, vom vedea daca patronul d-voastra va fi multumit de propaganda pe care i-o voi face".

/ /e Trebuie sa fie folosit cand cel care vorbeste insista ca problema sa fie rezolvata asa cum cere el" Dati-mi-o". Aceasta nota este de asemenea folosita in mod ocazional pentru raspunsurile in care aceasta instanta este atenuata de un anumit grad de concesie: "Ati putea sa-mi imprumutati una pana cand o primesc ?".

/ /i Este utilizat pentru raspunsurile in care cel care vorbeste preia intreaga responsabilitate a solutiei; nu numai ca se supune unei reguli ci organizeaza un plan de actiune: "Voi chema un taxi".

/ /m Prezinta o supunere care se traduce prin asteptare sau plecare: "Voi astepta"; "Voi risca sa plec pe ploaie".

Situatia nr. 10

Un om acuza pe altul ca este mincinos.

1.E'/ /

2./E/

a. Dovedeste-o.

b.    Este un afront pe care nu-l inghit.

c. Dumneata esti mincinos.

d.    Cum sunt mincinos ? Va rog sa va retrageti imediat insulta.

e. Se va vedea.

f.  Masurati-va cuvintele si nu acuzati pe nimeni inainte de a fi sigur.

g.    Vrei sa te pocnesc ?

h.    Daca m-am inselat dovedeste-mi, dar nu ma insulta asa grosolan.

i.  Domnule, fara scandal ! Nu sunteti in starea d-voastra normala.

j.  Domnule, cred ca mergeti prea departe, mai ales cu asa putine probe.

k.    Imi veti cere scuze.

l.  Nu credeti ca acuzati fara probe ?

2./E/

a. Nu mint niciodata domnule !

b.    Intotdeauna spun numai adevarul.

c. Regret domnule, dar va inselati.

d.    Nu, nu sunt mincinos, protestez.

3.//e

4.I'//

a. E greu de inghitit. (engl.)

b.    De ce spuneti asta ? (engl.)

c. Sunt dezolat sa credeti asta. (engl.)

5./I/

a. Da, e adevarat.

b.    Este adevarat.

5./I/

a. O stiu prea bine, dar asa mi-e firea.

b.    Asta se intampla pentru ca nu sunt atent la ceea ce spun. (engl.)

6.//i

a. Am sa va explic daca mint sau nu.

7.M'//

Putin imi pasa.

a. Parafa dvs. ma intereseaza prea putin.

8./M/

a. Sa uitam asta. (engl.)

b.    Cred ca m-ati inteles gresit. (engl.)

9.//m

a. Faptele vor demonstra care din noi doi merita aceasta insulta.

b.    Sa discutam despre asta. (engl.)

Combinari

10./E;E/

a. Eu ! Catusi de putin. Anticipati lucruri pe care nu mi le cunoasteti.

b.    E gresit, dvs. sunteti mincinos.

c. Nu, eu nu mint niciodata, sunteti impertinent.

d.    Nu, nu sunt si astept sa-mi explicati de ce sunt mincinos.

11./E;I/

a. E posibil, dar nu aveti posibilitatea sa o dovediti.

12./E/i

a. Nu domnule si am sa va arat adevarul.

13.I'/E/

a. Eu spun adevarul, dar dvs. nu credeti.

U.a. Fiecare cu parerea lui (engl.) (fara ancheta acest raspuns poate fi notat E, I sau M, dupa cum raspunsul exprima o negare a acuzatiei, o scuza pentru a fi provocat o falsa impresie sau o acceptare a dreptului celuilalt de a avea propria sa opinie).

/E/ Este folosit pentru raspunsurile care contin sfidare, acuzare, amenintare impotriva celuilalt, ar deveni la ordin ca: "n-ar fi trebuit sa spuneti asta", sau pretinderea scuzelor sau aprobarea. Astfel de cereri notate e, in alte situatii contin aici suficienta agresivitate pentru a fi notate E.

/E/ Este folosit pentru simple negari ale acuzatiei fara prea multa ostilitate "Nu sunt mincinos".

I'// E folosit pentru a arata ca cel care vorbeste este tulburat de situatie si dezolat pentru ca ea s-a produs: "Sunt dezolat ca ganditi asta".

//i E folosit cand cel care vorbeste isi ia responsabilitatea sa-si demonstreze nevinovatia "Voi dovedi ceea ce am spus".

/M/ E folosit pentru remarcile conciliatoare aratand ca cel care vorbeste nu blameaza pe cel care il acuza "Imi inchipui cum ati ajuns sa ganditi asa. M-ati inteles gresit".

//m In aceasta situatie se noteaza raspunsurile care sugereaza ca problema poate fi rezolvata rezonabil, daca fiecare vrea: "Sa discutam".

Situatia nr. 11

Ora 2 noaptea. Intr-o cabina telefonica un om se scuza ca a format un numar gresit fata de interlocutorul sau, care se pare ca tocmai a fost trezit de zbarnaitul telefonului.

1.E'/ /

a. E a doua oara ca sunt deranjat asa.

b.    Cu telefonul nu pot dormi linistit.

2./E/

a. E posibil dar nu e o ora la care sa deranjezi oamenii.

b.    Faceti asta altundeva.

c. Nu e o ora potrivita pentru a telefona.

d.    Nu puteti fi atent ?

e. Intr-adevar, trebuie sa nu ai nimic de facut ca sa telefonezi la ora doua noaptea.

f.  Data viitoare sa fiti atent, nu sculati oamenii inutil la ora doua noaptea.

g.    Ce hazliu e, nu-i asa ?

h.    Telefonistele ar putea fi totusi atente la ceea ce fac.

i.  Inchid telefonul (injurand in gand).

j.  Daca vi s-ar face d-voastra asta, v-ar placea ?

3.//e

a. Cand telefonati la ora asta asigurati-va ca nr. este bun.

4.I'//

a. Nu va scuzati, este chiar ora la care trebuie sa ma scol ca sa-mi iau medicamentul.

5./I/

a. Nicidecum, am raspuns cu siguranta la o sonerie falsa (engl.).

6.//i

a. Pe cine cautati ? Poate va pot ajuta (engl.).

7.M'//

a. Nu face nimic, nu dormeam.

8./M/

a. Sunteti scuzat domnule, sunt lucruri care se intampla.

b.    Nu-i nici un rau. La revedere domnule.

c. Nu face nimic, oricine se poate insela.

d.    Inteleg, nu e vina dvs.

9.//m

a. Voi avea mai mult noroc data viitoare (engl.).

Combinari

10.E'/M/

a. Este enervant, dar nu sunteti dvs. de vina.

b.    Va scuz, dar totusi nu este placut sa fi trezit la o astfel de ora.

11./E;M/

a. Hm ! Sunteti scuzat, dar data viitoare aveti grija sa nu va inselati.

b.    Va scuz, dar asta nu este o ora pentru a telefona.

12./E/e

a. Inutil sa discutati atata. Resemnati-va.

13./M/e

a. Va rog controlati totusi apelul.

b.    Sunteti scuzat dar ati putea sa va aranjati telefonul.

U.a. Buna seara (acest raspuns nu poate fi notat fara indicatiile suplimentare. El poate fi determinat de furie /E/ sau sa reprezinte acceptarea situatiei, fara nici o blamare /M/).

b. Nu, numarul este corect dar timpul este rau ales.

c.   Nici o importanta, cu atat mai mult cu cat avem corespondenta (raspunsurile b si c nu pot fi cotate pentru ca se bazeaza pe o eroare de interpretare).

E'/ / Se foloseste pentru a marca o iritare generala provocata de situatia "E a treia oara cand se intampla noaptea asta".

/E/ Reprezinta agresivitatea dirijata sau contra persoanei care telefoneaza sau contra telefonistei. Toate mustrarile si raspunsurile care exprima o agresivitate puternica intra in aceasta categorie, desi ele pot sa para ca exprima un blocaj sau o situatie posibila. "Sa fiti mai atent", "e o ora frumoasa pentru a fi trezit", "daca vreti spuneti telefonistei sa fie mai atenta".

/ /e Este folosit pentru sugestiile constructive: care nu exprima nici o agresivitate fata de persoana care telefoneaza sau fata de telefonista. "N-ati vrea sa consultati anuarul".

Nota: Se pot confunda E', E si e. E' si e se intalnesc rar in practica, dar fiindca remarcile continand o iritare generala sau sugerand solutii contin mai multa agresivitate aici decat in alte situatii trebuie in consecinta sa fie notate cu E. De asemenea, daca exista indoiala, nota probabila este E.

Situatia nr.12

Un om spune altuia ca palaria acestuia din urma a fost luata de altcineva, care a lasat-o in schimb pe a sa.

1.E'/ /

a. Exista deci o greseala.

b.    Sunt dezolat, caci a mea era noua.

c. Ce sa fac, a lui nu mi se potriveste, e neplacut.

d.    Ei dracie ?

2./E/

a. Ar fi putut fi atent cand a luat-o.

b.    El are bun gust in "distractiile".

c. Inca un prieten care traieste in luna.

d.    Ce vreti sa fac eu cu o palarie care nu este a mea ?

e. Poate, dar nu vreau sa port palaria altuia.

f.  Nu, asta e pentru ca palaria mea este mai noua si mai frumoasa decat a sa.

/e

a. Vreti sa i-o cereti data viitoare cand mai vine la dvs. ?

b.    Nu puteti sa-i telefonati ca sa vina, sa faca schimbul ?

4.I'/ /

a. Asta nu face nimic, cred ca eu sunt in castig.

b.    Am noroc, a lui este noua.

5./I/

a. Ar fi trebuit sa-mi pun initialele (engl.).

6.//i

a. Am sa-i telefonez ca sa i-o cer.

b.    Am sa merg la el pentru ca sa fac schimbul.

c. Unde locuieste ? Ma voi duce sa i-o cer.

d.    Unde a plecat Durand? Ca sa-l ajung.

e. Unde pot sa-l intalnesc pe Durand ?

7.M'//

a. Nu face nimic, avem acelasi cap.

b.    Nu face nimic, a lui imi vine la fel de bine.

c. O palarie sau alta e totuna.

8./M/

a. Acest Louis este intr-adevar distrat.

b.    Asta i se poate intampla oricui.

c. Cu siguranta el s-a gandit la altceva.

d.    E buna ? Nu-i de mirare caci cele doua palarii sunt asemanatoare.

9.//m

a. O voi lua pe a lui deocamdata.

b.    Atunci voi pleca fara palarie.

c. Am sa i-o dau pe a lui cand am sa-l intalnesc.

d.    Sper ca o va aduce inapoi maine.

Combinari

10.E'/E/

a. Ce enervant ! El nu putea fi atent.

11.E'//i

a. E enervant, stiti, unde as putea sa-l gasesc pe acest domn ?

12.E'//M

a. E destul de enervant, sper ca mi-o aduce inapoi in curand.

13./E/i

a. Ma duc sa-l caut si sa-l gasesc pe cel care mi-a luat-o.

14.//e;i

a. Va cer sa binevoiti a repara aceasta eroare si voi reveni.

15.//i;m

a. In acest caz o iau pe aceasta si ma voi duce maine la Durand.

b.    Durand va observa, o va aduce inapoi si o va lua pe aceasta.

c. Voi reveni in seara asta ca sa o iau pe a mea.

16.M'//i

a. N-are importanta, ma duc la el sa-l caut.

b.    Pot sa trec peste asta in seara asta, ma voi duce la Durand maine.

17.M'//m

a. Nu face nimic, este o obisnuinta; am sa-l revad maine.

b.    Nu face nimic, o voi lua pe a sa.

Situatia nr. 13

Un om asezat la biroul sau declara ca nu poate sa primeasca pe un vizitator care a sosit si caruia ii fixase aceasta intalnire.

1.E'//

a. E tare suparator.

b.    Dar m-am deranjat numai pentru asta.

c. Imi pare rau ca nu stiu daca voi putea reveni.

d.    E regretabil ca nu m-ati prevenit din timp.

2./E/

a. Ati fi putut sa ma preveniti din timp.

b.    Intr-o casa organizata oamenii nu sunt deranjati degeaba.

c. Credeti deci ca eu nu am nimic de facut ?

d.    Se evita a fixa o intalnire cand esti incapabil sa-ti tii promisiunea.

3.//e

a. De ce, daca tot sunteti aici ?

b.    Si maine veti putea ?

c. Intr-adevar nu puteti sa-mi acordati o mica intrevedere ?

d.    Va rog sa-mi retelefonati.

e. Ascultati, trebuie neaparat ca sa va vorbesc cateva minute.

4.I'//

a. Voi profita de asta ca sa merg sa fac cumparaturi.

5./I/

a. Ar fi trebuit sa dau un telefon pentru a confirma intalnirea (engl.).

6.//i

a. In acest caz voi reveni domnule.

7.M'//

a. In orice caz treceam pe aici (engl.).

8./M/

a. Exista circumstante imprevizibile.

9.//m

a. Cand ma veti putea primi.

b.    Atunci ramane pentru o alta zi.

c. Ei bine, d-le, vreti sa-mi fixati o intalnire pentru o alta data.

Combinari

10.E'/E/

a. E regretabil, dar permiteti-mi sa va spun ca nu va tineti de cuvant.

11.E'//i

a. Asta ma supara, dar am sa revin dupa masa.

12.E'//m

a. E intr-adevar pacat. In sfarsit, cu atat mai rau, ramane pentru alta data.

13./E/e

a. Credeti ca eu am timp de pierdut ? Va asigur ca nu am nici un minut.

14./E/m

a. Nu-mi plac aceste procedee. Deci domnule, cand trebuie sa revin ?

15./M/e

a. Inteleg, nu putem face intotdeauna ceea ce vrem. Telefonati-mi cand ma puteti primi.

16./M/i

a. Voi mai reveni, sunt inconveniente care se pot intampla.

U.a. Dar am fost absent ieri (nu poate fi notat pentru ca subiectul a inteles ca intalnirea trebuie sa aiba loc "ieri").

E'// Cuprinde raspunsurile in care cel ce vorbeste exprima dorinta de a fi fost informat sau insista asupra efortului sau: "Mi-ar fi placut sa stiu", "Dar m-am deplasat special".

/E/ Se foloseste pentru o aluzie directa a celeilalte persoane, la practicile sale rele in afaceri, la lipsa de consideratii "De ce nu m-ati anuntat ?, "Ati fi putut sa-mi telefonati". Amenintarile sunt de asemenea cuprinse in aceasta nota: "Imi voi rezolva afacerile altundeva".

/ /e Se foloseste cand cel care vorbeste insista sa fie primit imediat sau ulterior dar nu la un moment determinat: "Primiti-ma acum", "Si maine dimineata ?".

/ /i Se foloseste cand cel care vorbeste afirma ca va reveni; accentul este pus pe propria sa activitate; cooperarea cu cealalta persoana nu este ceruta.

/ /m Este folosit cand cel care vorbeste cere o alta intalnire fara conditie de timp, de circumstante particulare: "Cand puteti sa ma vedeti ?".

Situatia nr.14

O femeie stand in vant pe o strada, remarca prietenei sale ca persoana pe care o asteapta trebuia sa fi venit de 10 minute.

1.E'//

a. Nu-mi place sa astept.

b.    Ma intreb ce a putut sa faca sa intarzie.

c. Da, ea a intarziat.

2./E/

a. Sa plecam.

b.    Intarzie mereu.

c. Nu se grabeste niciodata.

d.    Exagereaza facandu-ne sa asteptam in ploaie.

e. Nu voi astepta mult timp.

3.//e

a. Sa mai asteptam 5 minute, dar nici un pic mai mult.

b.    Sa-i mai dam 5 minute.

4.I'/ /

5./I/

a. In orice caz suntem in intarziere noi.

6./ /i

a. Sa mergem la cafeneaua de alaturi sa bem o cafea.

b.    Am putea sa-i telefonam.

c. Sa cautam un adapost de unde o putem vedea.

7.M'//

a. Nu mai avem timp de pierdut.

b.    Vantul nu este prea puternic (engl.).

8./M/

a. Timpul urat a facut-o probabil sa intarzie.

b.    O putem scuza, nu intarzie des.

c. Trebuie sa aiba un motiv serios.

d.    I s-a intamplat probabil ceva, nu are obiceiul sa lipseasca de la intalnire.

9.//m

a. Sa mai asteptam putin.

b.    Nu cred sa mai intarzie.

Combinari

10.E'/E/

a. Am oroare de asteptat. Sa plecam.

b.    Ce asteptare lunga, dar e obiceiul sa-i faca pe altii sa astepte.

11./E;M/

a. Oamenii nepunctuali sunt suparatori, dar nu e vina ei.

b.    Probabil ca a fost impiedicata; sa ne intoarcem la noi.

12./E/i

a. Nu mai asteptam; ma duc la adapost.

13./E/m

a. Nu va nelinistiti atat, va sosi.

14./M/i

a. Probabil ca a fost impiedicata in ultimul moment; vom telefona.

15./M/m

a. Poate a fost intarziata ? Sa asteptam.

b.    Probabil a scapat masina; cu siguranta nu va intarzia.

U.a. Nu-ti inteleg rabdarea (eroare de interpretare)

b. Ah ?   /

c. Credeti   / nu pot fi notate fara ancheta.

d. Oh ? Stiti ? . . .  /

/E'/ Este folosit cand cea care vorbeste insista asupra caracterului neobisnuit (neplacut) al situatiei fara referire directa la femeia care se face asteptata; "Detest sa astept".

/E/ Se noteaza astfel raspunsurile care subliniaza lipsa de atentie a femeii care se face asteptata sau refuzul persoanei care vorbeste de a mai astepta. "Nu este niciodata punctuala", "Sa plecam".

Agresivitatea poate sa fie indreptata asupra celeilalte femei din imagine: "De ce sa se grabeasca".

//i Se foloseste cand persoana care vorbeste are curs la o actiune specifica mai mult decat simpla asteptare, pentru a rezolva problema. "Sa-i telefonam ca sa vedem ce s-a intamplat".

//m Se foloseste cand persoana care vorbeste consimte sa astepte fara limite de timp.

Situatia nr.15

O femeie se scuza fata de partenerul sau ca a jucat gresit (la jocul de carti).

1.E'//

a. Da, am si castigat.

2./E/

a. Incearca sa fii mai inteligenta data viitoare.

b.    Ar fi timpul sa va dati seama de greselile dvs. Pe viitor descoperiti-le inainte de a juca.

c. Incearca sa nu mai fii stupida data viitoare.

d.    Cand cineva nu stie sa joace, doamna, nu se amuza facand pe altii sa piarda.

e. Este intr-adevar vina dvs. ca am pierdut: nu sunteti atenta.

3.//e

4.I'//

a. Aceasta greseala mi-a revenit.

b.    Greseala aceasta recunoscuta va va usura cunoasterea jocului pe viitor.

5./I/

a. Catusi de putin; eu am fost cel care gresise.

b.    Ar fi trebuit sa va explic mai bine jocul.

c. Modul meu de a juca a determinat greseala dvs.

6.//i

a. Sa incercam o revansa.

7.M'/ /

a. Jocul este o distractie, nu trebuie sa tracasam; a pierde sau a castiga este tot a juca.

b.    Oh ! Noi jucam.

c. Nu are importanta: este o simpla partida de carti.

8./M/

a. Nu va scuzati: jucand, toata lumea face greseli.

b.    I se poate intampla oricui.

c. Cu atat mai rau, nu se poate prevedea: sunteti scuzata.

d.    Oricine face greseli: nici eu nu sunt scutit.

e. Dar nu este vina d-voastra.

f.  Nu se invata de prima data cum se joaca bine.

/m

a. Vom face mai bine data viitoare.

Combinari

10.E';M'/ /

a. Cred ca este adevarat, dar n-are importanta, jocul este inainte de toate o destindere.

11.E'/M/

a. Intr-adevar, dar asta ar fi putut sa mi se intample si mie; va scuz.

12.E'/ /m

a. E regretabil, dar va merge mai bine data viitoare.

13./E;M/

a. O eroare este intotdeauna permisa, dar sa nu mai faceti.

b.    Nu face nimic. Dar fiti mai atenta data viitoare.

14./E/m

a. Vom castiga data viitoare, cu conditia sa fiti mai atenta.

b.    Trebuie numarate intotdeauna erorile: vom face mai bine data viitoare.

15./I;M/

a. Fac si eu la randul meu unele greseli.

16.M'/E/

a. Suntem aici ca sa jucam, dar data viitoare evitati astfel de erori.

17.M'/M/

a. Sunteti scuzata; ceea ce este important este sa joci, nu sa castigi.

18.M'//m

a. Jucam ca sa ne distram nu ca sa ne mahnim; vom castiga data viitoare.

19./M/m

a. Evident, dar asta i se poate intampla oricui; ne redresam data viitoare.

U. a. Data viitoare voi fi mai atent la joc.

b.    Va rog sa ma scuzati.

c. Sunt distrat caci a fost intr-adevar o lipsa de atentie.

d.    Ceilalti sunt atat de multumiti (nu poate fi notat fara ancheta).

M'// Se foloseste cand accentul este pus pe lipsa de importanta a jocului sau a scorului.

/M/ Se foloseste cand cel care vorbeste il linisteste sau il iarta pe celalalt jucator: "Toti facem greseli"; "E foarte bine".

Situatia nr.16

Dupa un accident de automobil unul din soferi il acuza pe celalalt ca a incercat sa depaseasca fara a avea dreptul.

1.E'//

2./E/

a. Daca n-ati fi mers atat de repede nu s-ar fi intamplat asta.

b.    Daca dvs. ati fi fost in dreptul dvs., accidentul nu s-ar fi produs.

c. Ati fi avut macar datoria sa va trageti la o parte cand am claxonat.

d.    Invatati sa conduceti.

e. Mai bine-zis dvs. n-ati vrut sa va lasati depasit.

f.  Avem dreptul sau nu, raul s-a produs.

2./E/

a. D-le, eram in dreptul meu.

b.    D-le, drumul apartine tuturor.

c. Legea imi da dreptul.

d.    Daca v-am depasit inseamna ca aveam dreptul.

3.//e

a. Chemati un agent si se va constata.

b.    Sa cautam un agent care sa ne arbitreze.

4.I'//

a. Ce incurcatura (engl.).

5./I/

a. E adevarat, am comis o imprudenta.

b.    Recunosc ca am gresit.

c. Imi pare foarte rau.

5./I'/

a. Ce vreti, credeam ca pot sa trec.

b.    Scuzati-ma, dar am o intalnire urgenta.

c. Scuzati-ma, dar sunt incepator.

d.    Va rog sa-mi acceptati scuzele, credeam ca sunt in dreptul meu.

6.//i

a. Sunt asigurat.

b.    Daca nu am dreptate, am sa va platesc pagubele.

7.M'//

a. Daca n-a fost accidentat nimeni, raul nu este atat de mare.

8./M/

9.//m

a. Vom aranja intre noi (engl.).

Combinari

10./E;/E/

a. Pardon.

11./E;I/

a. Exact, ma scuzati, dar si dvs. ati facut o manevra gresita.

13./E/e

a. Cautati un agent pentru a constata si sa nu pierdem timpul cu discutii.

13./E/i

a. In sfarsit, avem dreptate sau nu, am facut-o; sa scriem agentiilor noastre de asigurari.

14./E//i

a. Da d-le, avem dreptul, dar am sa va despagubesc.

15./I/e

16./I/i

a. E adevarat, voi plati pagubele.

17./I/m

18./I'/e

a. Eram distrat, va rog sa ma scuzati, sper ca societatea mea de asigurari va plati.

"Ce vreti"! (Acest raspuns nu poate fi notat fara ancheta), el poate exprima agresivitatea fata de celalalt sofer, sau un blocaj datorat consternarii. Dupa caz: E sau I'.

//m Este folosit pentru raspunsurile care sugereaza ca problema poate fi rezolvata printr-un aranjament prin buna intelegere "Sa aranjam asta intre noi" ?

Situatia nr.17

O femeie reproseaza unui barbat care sta impreuna cu ea langa un automobil, ca a pierdut cheile masinii.

1.E'/ /

a. Ce ne facem fara chei ?

2./E/

a. Poate tie nu ti s-a intamplat niciodata ?

b.    Trebuie reparat buzunarul meu.

c. E chiar momentul potrivit pentru reprosuri.

d.    Te rog . . . fii calma.

2./E/

a. Nu le-am pierdut. Le aveam in buzunar.

b.    Oh, nu le-am pierdut, le voi gasi.

3.X'/ /e

a. Ajuta-ma sa le caut (engl.).

b.    Uita-te in portmoneul tau (engl.).

4.I'/ /

a. Le aveam totusi puse in buzunar.

b.    Unde am putut sa le pun ?

c. Eram sigur ca le am.

d.    Nu inteleg cum de mi s-a intamplat una ca asta.

e. Sunt cu siguranta in vreun buzunar.

5./I/

a. Sunt de neiertat.

b.    Ah ! Ce prost sunt.

5./I/

a. Le-am lasat intr-un alt pantalon.

b.    Sunt lucruri care se intampla.

c. Exista o gaura in buzunarul meu.

d.    N-am facut-o intentionat.

e. Probabil le-am pierdut cand mi-am scos batista.

f.  Ce vrei, nu e vina mea, suntem atat de grabiti.

6./ /i

a. Vom merge pe jos, e mai sanatos.

b.    Asteapta o clipa ca sa ma uit in celalalt buzunar.

c. Sa mergem la hotel.

d.    Va trebui sa spargem un geam pt. a deschide portiera.

e. Ma duc sa caut un lacatus ca sa ni-l deschida.

7.M'/ /

8./M/

/m

a. Asteapta, am sa le gasesc.

b.    Pana la urma le voi gasi.

Combinari

10./E;E/

a. Dar le am, asteapta putin.

b.    Nu te impacienta, iata-le.

11./E/e

a. Bineinteles, intotdeauna eu sunt de vina, cauta in poseta ta.

12./E;I/

a. Daca nu m-ai fi facut sa astept, am fi mai putin in intarziere, dar sunt un stupid ca am pierdut cheile.

13./E;I/

a. Nu fi stupida, n-am facut-o intentionat.

14./E/i

a. Nu te enerva, le caut.

15./E/i

a. Nu le-am pierdut, lasa-ma sa le caut putin.

16.I'/E/

a. Sunt totusi sigur ca le-am pus in buzunarul acesta; nu le-ai luat tu ?

b.    Taci, sunt sigur ca le am la mine.

17.I'/ /e

a. Da, suntem deja in intarziere; uita-te in poseta ta, poate sunt acolo.

18./I/i

a. N-am facut-o intentionat; am sa le caut.

a.  Ti-am spus: "Fii atent la chei".

b. Intotdeauna distrat, sunt sigura ca le-ai uitat acasa.

(Aceste doua exemple se bazeaza pe erori de interpretare. Nota implicata este /E/).

/E/ Se foloseste pentru raspunsurile in care cel care vorbeste neaga categoric ca a pierdut cheile: "Nu le-am pierdut", "Le am".

I'/ / Este folosit cand raspunsul exprima consternarea si protesteaza ca cheile trebuie sa fie undeva. Acest raspuns este mai putin increzator decat cel notat E: "Trebuie sa le am".

/I/ Este folosit cand cel care vorbeste isi admite greseala dar cauta un motiv "Probabil mi-a gaurit buzunarul".

/ /i Cuprinde raspunsurile in care cel care vorbeste isi continua cercetarile pentru a gasi cheile sau ofera alte mijloace de transport: "Voi cauta, ca sa fiu mai sigur", "Vom merge acasa cu autobuzul".

Situatia nr.18

Un vanzator se scuza fata de un client pentru ca a vandut chiar acum ultima bucata din marfa pe care acesta o cere.

1.E'

a. Ce pacat !

b.    Nu am noroc.

c. Pacat, mi-ar fi placut s-o am.

d.    Sunt dezolat.

e. Ce pacat, as fi avut nevoie de ea.

2./E/

a. Mereu aceeasi placa (acelasi cantec).

b.    Intotdeauna se spune asa.

/e

a. Puteti sa-mi comandati una.

4.I'/ /e

a. Scuzati-ma ca v-am deranjat.

5./I/

a. Ar fi trebuit sa trec mai devreme.

6./ /i

a. Ar trebui sa revin cand veti primi noul model.

b.    Voi incerca sa gasesc altundeva.

c. Puteti sa-mi spuneti unde as putea gasi ?

7.M'/ /

a. Bineinteles, nu puteti avea totul (engl.).

8./M/

a. Cu atat mai rau, multumesc.

b.    Foarte bine, multumesc.

c. Multumesc totusi.

/m

a. Cand credeti ca veti primi ?

b.    Aveti ceva asemanator ?

c. Veti avea mai mult noroc data viitoare.

Combinari

10.E'/ /e

a. Sunt deceptionat, dar sa ma aveti in vedere cand veti mai primi.

11.E'/ /i

a. Nu am noroc, voi reveni.

12.E'/M/

a. Nu am noroc, multumesc totusi.

13.E'/ /m

a. Sunt dezolat, dar aveti un articol asemanator.

14./I;M/

a. Nu e nici un necaz, nu aveam decat sa vin mai repede.

15./M/i

a. Cu atat mai rau, va multumesc, voi incerca sa gasesc unul mai departe.

16./M/m

a. Nu e nici un necaz, cand credeti ca veti mai primi ?

17./ /e;i

a. Pastrati-mi una, voi trece maine la ora potrivita.

18./ /e;m

a. Cand primiti altele ? Puneti-mi una deoparte.

19./ /i;m

a. Cand credeti ca veti mai primi ? Voi reveni zilele astea.

/ /i Este utilizat cand cel care vorbeste afirma ca va face un efort special pentru a rezolva problema: "Voi reveni mai tarziu", "Voi incerca la un alt magazin".

/ /m Se foloseste pentru raspunsurile care comporta solutii la problema in limitele situatiei prezente. "Nu aveti nimic asemanator ?" Se includ de asemenea in aceasta nota solutiile in care timpul singur trebuie sa remedieze situatia: "Voi avea mai mult noroc data viitoare?", "Cand sperati sa mai primiti?".

Situatia nr.19

Un agent de politie pe o motocicleta abordeaza un automobilist care trece cu 90 km/h prin fata unei scoli.

1.E'/ /

2./E/

a. Mai degraba d-ta esti nebun sa gonesti asa cu motocicleta.

b.    Ar fi trebuit sa se puna un afis vizibil pentru a indica scoala.

c. Dar credeti ca eu stiam ca aici e scoala ?

d.    Sunt grabit.

2./E/

a. Suntem in vacanta, copiii nu merg la scoala acum.

b.    Nu mergeam cu 90 domnule !

c. Scoala nu era semnalata.

/e

4.I'/ /

a. Mergeam chiar asa de repede ?

b.    Va rog sa ma scuzati.

c. Aveti dreptate, m-am grabit cu siguranta.

5./I/

a. Am avut o clipa de neatentie.

b.    Scuzati-ma, nu am vazut indicatorul.

c. Scuzati-ma, nu ma uitam la vitezometru.

d.    Nu am permisul decat de 8 zile.

e. Ma voi duce la un medic.

f.  Va cer scuze, eram ocupat.

g.    Scuzati-ma, sunt teribil de grabit.

h.    Scuzati-ma, nu mi-am dat seama.

6./ /i

a. Voi plati amenda (engl.).

b.    Voi fi mai atent la vitezometru, domnule agent.

7.M'/ /

8.M/ /

/m

Combinatii

10./I/I

a. Bine domnule agent, voi merge mai incet.

11./I;E/

a. Copiii fiind in clase iar eu fiind grabit, n-am tinut seama de indicator.

12./I/i

a. Scuzati-ma, n-am observat scoala, voi incetini.

U.a. Liniste (uneori si mai ales in situatii de supra-eu, subiectul noteaza acest cuvant pentru a indica ca in aceasta situatie nu poate da nici un raspuns verbal. In acest caz nici o nota nu e posibila fara ancheta).

/E/ Se foloseste pentru explicatii ca: "sunt grabit", care fara nici o circumstanta atenuanta are un caracter impertinent.

/E/ Este utilizat fie pentru raspunsurile in care cel care vorbeste neaga faptul ca a mers asa repede, fie pentru raspunsurile implicand indoiala culpabilitatii. Aceasta nota se foloseste si atunci cand cel care vorbeste isi recunoaste vina dar neaga faptul ca ar putea fi pedepsit.

I'// Se utilizeaza cand raspunsul exprima numai consternare. Daca raspunsul este o simpla intrebare, nota depinde de intentia vorbitorului care reiese dupa ancheta; se da I pentru surpriza ca mergea asa de repede, dar E pentru incredulitate.

/I/ Cand cel care vorbeste admite ca mergea repede, dar indica o scuza.

Situatia nr.20

O tanara se intreaba de ce ea si prietena sa n-au fost invitate la o petrecere care se desfasoara in camera vecina.

1.E'//

a. Si mie, mi se pare caraghios.

2./E/

a. Ce vrei, ea are un caracter urat.

b.    Prefera sa se arate asa fata de necunoscuti pentru a-i capta.

c. E geloasa ca noi suntem mai bune decat ea.

d.    E atat de schimbatoare in prietenii.

e. Ocupa-te de problemele tale nu de ale altora.

/e

a. S-o intrebam daca putem merge si noi (engl.).

4.I'/ /

5./I/

a. Pentru ca nu ne iubeste, iata adevarul.

b.    Am avut o mica cearta cu ea.

c. Poate ne poarta ranchiuna.

7.E'/ /

a. Mi-e absolut indiferent.

b.    N-are nici o importanta.

8./M/

a. A facut-o fara sa se gandeasca.

b.    Probabil ca a uitat, caci este o buna prietena de altfel.

c. Ce vrei, nu poate sa invite pe toti prietenii, pentru ca e foarte stramt la ea.

d.    Motivele ei nu sunt valabile, fara indoiala.

e. A invitat parintii; e bine ca noi nu suntem invitate.

f.  Poate s-a gandit ca nu ne intereseaza.

g.    Ce vrei, e putin lunatica, nu trebuie sa dam importanta acestui fapt.

/m

a. O va face data viitoare.

b.    Ne va invita la o alta petrecere.

Combinari

10./E;I/

a. Probabil ca nu facem parte din aceeasi categorie cu invitatii.

b.    Nu ne considera la inaltimea ei.

11.M'/E/

a. Stii, aceasta reuniune nu promite sa fie deosebit de interesanta.

b.    Oricum nu m-as fi dus, nu-mi plac astfel de mondenitati.

c. Las-o sa faca, nu avem nevoie de ea.

d.    Ne-am fi plictisit.

12./M;E/

a. Este libera sa invite pe cine vrea.

13./M/m

a. Probabil a uitat; va repara asta altadata.

U.a. Nu stiu (acest raspuns este prea scurt pentru a putea fi notat fara ancheta).

/E/ Este utilizat pentru remarcile agresive in care nu apare nici inferioritate, nici culpabilitate: "trebuie sa fie geloasa".

/I/ E utilizat cand motivele invocate provoaca un sentiment de inferioritate sau culpabilitate, direct exprimat sau nu. Persoana care vorbeste poate sa-si asume intreaga responsabilitate a situatiei, punand direct in joc inferioritatea sa: "Nu stim sa dansam", sau poate sa arate un sentiment de inferioritate pentru vreo actiune oarecare anterioara si pe care o consideram cauza a situatiei actuale.

E;I Este o "combinare intrinseca" utilizata cand inferioritatea si culpabilitatea sunt exprimate cu referiri la sine si proiectate. Raspunsul arata in mod tipic, in acelasi timp agresivitatea fata de gazda si sentimentul de insuficienta a persoanei care vorbeste. Banalitatea unor astfel de raspunsuri este in mod deosebit evidenta cand remarca ia forma unui contract intre personaje: "Considera ca nu suntem destul de bune pentru ea".

/M/ Se foloseste pentru raspunsurile care atribuie unor motive valabile faptul de a nu fi invitate, mai degraba decat rautatii: "Poate nu are destul loc".

M'/E/ Se foloseste pentru raspunsurile de tipul: "In orice caz, noi nu doream sa mergem", "Nu merita efortul de a intreba".

Situatia nr.21

O femeie acuza alte doua ca au vorbit de rau o persoana care acum este la spital in urma unui accident.

1.E'/ /

2./E/

a. A meritat-o.

b.    Dumnezeu a pedepsit-o.

c. Foarte bine, asta o va invata sa nu mai fie dezagreabila.

2./E/

a. Asta nu-mi schimba cu nimic parerea.

b.    Asta n-are nimic cu defectele de care vorbeam.

c. Nu-i doream nici un rau.

d.    Nu vorbim despre persoana respectiva, n-o cunoastem.

/e

4.I'/ /

a. Care spital ? Ce i s-a intamplat ?

b.    E grav ranita ?

c. Ah ! Biata femeie !

d.    Imi pare rau de ea, sper ca se va restabili repede.

e. Ce ghinion are; imi pare rau.

f.  Sunt dezolata (sa aflu asta).

5./I/

a. Regret ceea ce am spus.

b.    Voi avea remuscari toata viata.

5./I/

a. Ah ! Scuzati-ma, noi n-am stiut.

b.    Nu stiam.

6./ /i

a. Am sa-i fac o vizita dupa masa.

7.M'/ /

8./M/

a. Ma bucur ca imi vorbesti de asta (engl.).

/m

Combinari

10.I'/E/

a. Ce pacat ! Numai ca poate asta o va redresa si o va face mai buna.

b.    Exista totusi dreptate pe pamant. Saraca nenorocita.

11.I'/E/

a. Sunt dezolata; mi-e mila de ea, dar asta nu schimba cu nimic parerea.

b.    Biata femeie ! Spune ca i se fac mizerii ! Nu vom reincepe.

13.I'/I/

a. Sper ca nu are nimic grav . . . care spital ? As putea sa o vizitez ?

14.I/I/

a. Nu stiam. Ce i s-a intamplat ?

15./I/i

a. Regret cuvintele mele putin cam dure; am s-o vizitez dupa masa.

16./I/i

a. Imi pare rau, nu stiam; ma voi duce la spital s-o vad.

I'/ / Se foloseste cand accentul este pus pe accident si problema culpabilitatii celui care vorbeste este ignorata. Formula: "sunt dezolata", folosita singura, se presupune ca se refera numai la accident si este deci notata I'.

/I/ E utilizata cand persoana care vorbeste exprima regretele sale ca a vorbit-o de rau sau retrage cele spuse: "Regret ceea ce am spus".

Situatia nr.22

Un om tocmai a cazut; cineva il intreaba daca s-a lovit.

1.E'/ /

a. Da.

b.    Intr-adevar m-am lovit tare.

c. Cred ca mi-am fracturat bratul.

d.    Inca nu stiu.

2./E/

a. Nu, mi-a facut bine.

b.    Ce intrebare idioata !

c. As vrea ca dvs. sa fiti in locul meu.

/e

a. Oh ! Nu.

b.    Nu, deloc.

c. Nu, multumesc.

d.    Nu, merge.

e. Nu, pentru ca am cazut bine.

5./I/

a. Este ca si o distractie.

6./ /i

7.M'/ /

a. Nu, nu-i nimic.

b.    Nu, numai o usoara contuzie.

c. Nu, nu-i nimic, am alunecat.

d.    Putin.

e. Nu, dar mi-a fost frica.

f.  Nu cred.

8./M/

a. E un accident care se poate intampla (engl.).

/m

a. Putin, dar va trece.

b.    Da, dar nu va dura.

Combinari

10.E'/ /e

a. Ba da ! Ajutati-ma sa ma ridic.

11./E/e

a. Ce impiedicat sunt ! Mai bine ajutati-ma sa ma ridic, va fi mai potrivit.

12.I'/I/

a. Nu, dar ma gandesc unde-mi era capul de n-am observat coaja asta de banana.

13.I'/ /e

a. Nu, dar ajutati-ma sa ma ridic.

14.M'/I/

a. Nu cred. Ar fi trebuit sa fiu atent la obstacol.

15.M'/ /e

a. Cred ca nu dar ajutati-ma sa ma ridic.

16.M'/ /m

a. Putin, dar nu face nimic, in 5 minute nu voi mai avea nici o durere.

E'/ / Este utilizat cand efectul raspunsului este de a sublinia sau a exagera raul. Acest raspuns implica de asemenea ca cealalta persoana sa fie consternata. Aceasta intentie poate fi exprimata prin manevre dilatoare care lasa cealalta persoana in incertitudine.

I'/ / Se foloseste pentru negarea categorica a oricarui rau care presupune o oarecare incurcatura de a se gasi astfel de situatie si de a fi obiectul solicitudinii altuia.

MI/ / Se foloseste pentru raspunsuri care minimalizeaza importanta raului si diminueaza incurcatura victimei, ca pentru a-l usura pe celalalt de incertitudinea sa (nelinistea sa).

Situatia nr.23

Un om inconjurat de bagaje. O femeie in costum de voiaj telefoneaza. Ea se intrerupe pentru a explica barbatului ca matusa ei ii roaga s-o astepte pentru a-i mai felicita o data.

1.E'/ /

a. Sper ca se va lasa mult asteptata.

b.    Dar vom pierde trenul.

c. Riscam sa intarziem.

d.    Cu conditia ca sa se grabeasca.

e. Vom intarzia daca asteptam (engl.).

f.  Spune-i ca vom intarzia daca asteptam.

2./E/

a. Ah, mereu matusa ta; sa terminam.

b.    Ah, mereu ! O data ajunge.

c. Este enervanta ! Spune-i ca ne grabim.

d.    Nu conteaza; am hotarat sa plecam, plecam.

e. S-o stergem.

f.  Totusi, ar fi putut-o face mai repede (devreme).

g.    Dar trenul va pleca, n-o putem astepta.

h.    Spune-i ca trenul pleaca indata.

i.  Ce batrana proasta, spune-i ca e imposibil.

/e

a. Spune-i sa ne felicite prin telefon.

b.    Spune-i sa se grabeasca.

c. Spune-i ca trenul pleaca peste o jumatate de ora.

4.I'/ /

a. Este intr-adevar draguta.

b.    Ce delicata e matusa ta; ale mele nu sunt atat de dragute.

c. Ce draguta e draga ta matusa ca se deranjeaza pentru noi inainte de plecare.

5./I/

a. Trebuie sa ne impartim timpul asa ca s-o mai revedem (engl.).

6./ /i

a. Vom trece s-o vedem cand ne intoarcem si pana atunci, ii trimitem flori.

7.M'/ /

a. De acord, mai avem 20 minute pana la plecarea trenului (engl.).

b.    Va fi probabil aici in curand (engl.).

8./M/

a. Nu e indispensabil; dar daca ii face placere.

b.    Matusa incearca intotdeauna sa faca mai bine (engl.).

9.//m

a. Ei bine, s-o asteptam.

b.    O vom astepta dar nu mult timp.

c. Sa avem rabdare un moment.

Combinari

10.E'/E/

a. La dracu cu matusa ta, ne va face sa pierdem trenul.

11.E'//

a. Spune-i sa se grabeasca, ne va face sa pierdem trenul pentru ca pleaca peste 5 minute.

12./E;M/

a. Femeile astea batrane au intotdeauna idei dragute, dar noi nu avem nevoie de felicitarea ei.

13./E/i

a. Nu avem timp. Lasa-i un biletel ca sa-i explici.

14./E/m

a. Ei bine, sa asteptam, dar ar fi putut sa ne previna ceva mai repede.

15.I'//m

a. E o idee buna; o vom astepta, va fi fericita.

U.a. Si eu o felicit la randul meu.

b.  O va face cand ne vom intoarce.

(Aceste raspunsuri necesita o ancheta; ea poate fi expresia unei agresivitati indreptata impotriva matusii, sau poate sa aduca in mod real o solutie a problemei).

E'// E utilizat pentru raspunsuri care pun accentul pe inconvenientul situatiei: "Vom fi in intarziere daca asteptam", "Spune-i ca vom intarzia daca asteptam".

/E/ Se foloseste cand agresivitatea este dirijata direct impotriva matusii si se exprima prin epitete frecvent agresive, nerespectuoase sau care exprima iritarea fata de prostia matusii: "E o idiotie", " Spune-i sa se duca dracului". Aceasta nota este folosita si pentru refuzul categoric de a indeplini dorinta matusii: "Nu putem astepta".

//e Se foloseste pentru raspunsuri ca: "Spune-i sa se grabeasca" ceea ce inseamna ca matusa trebuie sa-si adapteze conduita. Aceasta nota cuprinde de asemenea raspunsuri ca: "Nu putem astepta mult timp", in care timpul este limitat intr-un fel si care presupune ca, din nou matusa trebuie sa-si adapteze conduita.

I'// E folosit cand subiectul accepta cu placere situatia, ca o manifestare a afectiunii matusii.

/ /i E folosit pentru planurile de actiune (deplasand simpla asteptare) elaborata de cel care vorbeste in vederea rezolvarii problemei: "Ne vom opri la ea" (Vom trece pe la ea).

M'/ / E indicata atunci cand asteptarea nu prezinta dificultati atunci cand aceasta e fie exprimata sau numai implicata, cu mentionarea sau nu a faptului ca perechea va astepta realmente: "Va fi probabil aici in curand".

/ /M. E folosit pentru simpla acceptare a asteptarii: "Bine, vom astepta".

Situatia nr.24

Un om da inapoi un ziar rupt si se scuza explicand ca copilul l-a rupt asa.

1.E'//

a. E regretabil.

b.    Ce pacat, si eu care aveam de gand sa-l dau unui prieten sa-l citeasca.

2./E/

a. N-ar fi trebuit sa-l lasati la indemana copilului.

b.    Ati fi putut totusi sa fiti atent.

c. Nu vi-l voi mai imprumuta.

d.    Alta data, sper ca veti avea politetea sa cumparati un altul.

e. Cand se imprumuta ceva trebuie sa ai grija de el.

f.  Nu copilului i l-am imprumutat.

/e

a. Puteti sa cumparati altul ?

4.I'//

5./I/

6.//i

a. Voi cumpara altul.

b.    Il voi lipi.

7.M'//

a. Nu face nimic, l-am citit.

b.    Nu-i nimic, nu e decat un ziar.

c. Nu-i nimic, era de anul trecut.

d.    N-are importanta, e inca lizibil.

e. Nu e prea grav, l-am citit deja si pentru a face focul e inca bun.

8./M/

a. Unui copil i se iarta orice.

b.    A facut bine ca s-a distrat cu el.

c. Oh, asta se intampla la copii.

d.    Nu face nimic.

e. Nu face nimic, acest copil e atat de dragut.

f.  Va rog, nu va faceti probleme.

g.    Oh, domnule, nu face nimic, toti copiii sunt la fel.

h.    Nu l-ati certat cel putin.

/m

combinari

10.E'/E/

a. Oh ! E enervant, ar fi trebuit sa-l feriti de copilul dvs., tineam mult la acest ziar.

11.E'/M/

a. E pacat, dar il iert pe copil din toata inima.

12./E;M/

a. Iubesc mult copiii; dar ati fi putut sa-l impiedicati.

b.    Glumiti d-le ! Nu-i nimic ! Data viitoare il veti pastra mai bine.

13./E/i

a. Multumesc, voi incerca sa-l repar, dar ar fi trebuit sa-l ingrijiti deoarece imi este util.

14.M'/M/

a. Nu face nimic, l-am citit; la copii se intampla adesea asa.

15./M/e

a. Nu-i nimic ca copilul l-a rupt; e pacat ca nu puteti sa-mi cumparati altul.

U.a. Multumesc.

b.  Dragutul de copil.

c.   Puteti sa-l inapoiati copilului.

(Aceste raspunsuri nu pot fi cotate fara ancheta deoarece ele pot exprima fie agresivitatea (E) fie din contra, iertarea (M)).

M'// E folosit cand cel care vorbeste minimalizeaza paguba in raport cu sine insusi: "Nu-i nimic, in orice caz l-am citit", "Ziarele nu sunt scumpe".

/M/ E folosit cand cel care vorbeste il iarta pe copil sau il linisteste pe parinte: "Copiii sunt copii", "Sunt accidente care se mai intampla".

Despuiere

Protocolul de examen

1./E/

a. Ati fi putut sa fiti atent; fiind in masina nu inseamna ca aveti dreptul sa improscati pe toata lumea.

2./I/

a. Oh, scuzati-ma doamna, n-am fost atenta; sunt mahnita de ceea ce s-a intamplat.

3./E/

a. Ah, nu ! Cu palariile astea mari . . . si nu o voi parasi.

4./M/m

a. Cu atat mai rau ! Nu e vina dvs., il voi lua pe urmatorul.

5./E/i

a. Poate l-ati izbit ? Il vom verifica cu seriozitate.

6./ /e

a. Oh ! Nu se poate ca macar o singura data sa iau mai multe, caci nu voi putea sa revin saptamana viitoare.

7./E/

a. Asculta baiete, nu voi putea suporta astfel de reflexii.

8./M/

a. Intr-adevar ! Ei bine, mergeti, asta nu ma deranjeaza.

9./E/

a. Dar ploua, doar nu credeti ca deoarece patronul nu este aici am sa ma ud leoarca.

10./E/

a. Nu domnule, nu sunt un mincinos.

11./E/

a. Acesta nu e un motiv sa deranjati oamenii la ora asta.

12./ /m

a. Ei bine, cu atat mai rau, voi astepta pana cand revine.

13.E'/E/

a. Am venit special pentru asta si mi-ati spus ca ma veti primi.

14.E'/M/

a. Dar ce poate sa faca ? Poate i s-a intamplat ceva.

15./M/

a. Va rog ! Se poate intampla oricui.

16./I/

a. Stiu, dar oricum, am incercat.

17./I'/

a. Nu le-am pierdut; mai inainte mai erau.

18.E'/ /

a. Pacat, ramane pe data viitoare.

19./I/

a. Stiu, dar sunt foarte grabit.

20./E;I/

a. Ce vrei, nu suntem interesante pentru ea.

21./E/i

a. Nu-i voiam raul; vom merge s-o vedem.

22.M'/ /

a. Nu, nu-i nimic.

23.E/E/

a. Si apoi ? Vom pierde trenul.

24.M'/ /

a. Nu face nimic; l-am citit.

Dupa ce raspunsurile subiectului au fost corectate, se trece cotarea pe foaia de despuiere la examenul precedent.

Indice de conformitate la grup (Group Conformity Rating; GCR)

GCR-ul este primul indice care se calculeaza. Acest indice masoara conformitatea raspunsurilor subiectului cu cel al mediei populatiei.

S-a determinat pentru fiecare situatie frecventa relativa a diferitelor tipuri de raspuns: E, I, M, E', I', M', e, i, m (variantele E si I sunt asimilate la E si I). S-au retinut pentru fiecare situatie tipurile cele mai frecvente intalnite folosind urmatoarele criterii:

1s.   Frecventa acestor tipuri de raspunsuri, exprimata in procente, trebuie sa fie in mod semnificativ superioara fata de acele raspunsuri a caror frecventa este imediat inferioara (raport critic cel putin egal cu trei). Daca nu acesta este cazul, s-a calculat semnificatia diferentelor intre doua tipuri si al treilea (in ordinea descrescatoare a frecventei) si asa mai departe pana ce se gaseste o diferenta de frecventa semnificativa. Sunt retinute pentru GCR pana ce apare o diferenta semnificativa. In practica, maximul obtinut pe o situatie a fost 3 tipuri de raspunsuri.

2s.   Frecventa trebuie sa fie superioara fata de 40% sau egala cu aceasta cifra. Cand mai multe tipuri de raspunsuri au fost retinute pentru o situatie data, criteriul de fata nu este aplicabil decat celui cu frecventa cea mai mare.

Tabelul I da tipurile de raspunsuri corespunzatoare criteriului I cu frecventele corespunzatoare. S-au indicat prin + raspunsurile care corespund in acelasi timp ambelor criterii, adica raspunsurile lui GCR definitiv, reproduse in lista urmatoare.

Pentru a usura calculul GCR-ului, tipurile retinute au fost imprimate in coltul inferior drept al rubricii de pe foaia de raspuns. Se numara raspunsurile subiectului care corespund GCR-ului. La situatia nr.1, raspunsul subiectului este (E); GCR-ul este (M). Deci nu exista acord. Pentru situatia 2, raspunsul subiectului este /I/ si GCR-ul este tot /I/. Se trece in coloana din dreapta lui 1 (reamintim ca I este asimilat lui I). Pentru situatia 3 nu exista raspunsuri tip in GCR, deci nu se tine seama de raspunsul subiectului. Pentru situatia 4 raspunsurile subiectului sunt M/m; GCR-ul este /M/ sau / /m. Se trece 1 la GCR daca raspunsul subiectului ar fi fost / /M/ sau / /m asociat cu alte tipuri si s-ar fi acordat 1/2 din GCR. Pentru situatia 5, raspunsul subiectului este /E/i, GCR-ul este / /i. Se da la GCR 1/2 ca intotdeauna cand in afara raspunsului corespunzator GCR-ului, subiectul a dat si alt raspuns, care nu figureaza in GCR. Se examineaza in acelasi mod diferitele situatii.

Cand aceasta cotare este terminata, se face suma punctelor si a jumatatilor. In exemplul nostru avem un total de 10,5. Deoarece exista 16 situatii cu GCR, totalul maxim posibil este de 16. GCR-ul exprimat in % este 65% din maximum.

Tabelele 2 si 6 dau repartizarea GCR-ului; in populatia standardizata GCR-ul mediu este de 58,64% cu o abatere standard de 12,79. Este util sa transformam GCR-ul in nota standard cu ajutorul tab.6. In cazul nostru nota T corespunzatoare la 65% este 55. Se trec cifrele corespunzand partii de jos a foii stangi a notelor extrase, in amplasarile corespunzatoare. Se raporteaza de asemenea GCR-ul exprimat in procente in partea de sus a paginii drepte, reprezentari grafice. Astfel se poate obtine direct prin aceasta maniera fara sa mai trecem peste tabele, nota T corespunzatoare consultand scara plasata in stanga reprezentarii grafice.

Remarca: Criteriile pe care noi le-am utilizat pentru determinarea raspunsurilor tip ale GCR-ului nu sunt cele utilizate de catre Rosenzweig in standardizarile P.F.-ului. Test pentru adulti (13,22) dar in cea a P.F. test pentru copii (27). In ultima sa lucrare, autorul recomanda intrebuintarea acestei ultime metode si pentru forma adult, modificare care nu a fost inca realizata in forma americana a testului.

Profiluri

Urmatorul calcul de efectuat este acela al profilurilor, carora le corespunde casuta superioara dreapta a foii stangi cu adnotari (extrageri de note).

Frecventa aparitiei fiecaruia dintre cei 9 factori este cercetata in coloanele "Extrageri de note" si indicata in casutele corespunzatoare a "Profilurilor". In aceste calcule orice diviziune intre factorii cotarii asupra unei intrebari este calculata pe o baza de proportionalitate, dand o greutate egala fiecarui factor. Nu se tine cont de faptul ca factorii sunt prezenti intr-una sau mai multe din coloanele tipului. Spre exemplu, daca un raspuns este cotat /E/e, acest raspuns contribuie cu 0,5 la suma E si 0,5 la suma e.

Daca un raspuns este cotat /E;I/ se aplica acelasi principiu, facandu-se ca raspunsul sa contribuie cu 0,5 la suma E si cu 0,5 la suma I.

Cand in protocol se gasesc factori cotati intre paranteze, acesti factori nu participa la tabelarea generala, dar sunt tabelati separat si inregistrati in ( ), plasati in jos si la dreapta fiecarei casute a profilului. Cand s-au umplut cele 9 casute ale profilurilor se aduna orizontal si vertical si se inregistreaza rezultatele in casutele intitulate Total. Se transforma aceste rezultate brute in procentaje, raportandu-le la maximum posibil care este in fiecare caz 24. Eventual, daca subiectul n-a raspuns uneia dintre aceste situatii sau daca raspunsul sau n-a putut fi cotat, maximul este redus cu atat mai mult. Procentajele sunt inregistrate in casutele prevazute acestui efect.

Se pot transforma in rezultate standard T utilizand tabelul 6, bazat pe repartitia frecventelor in populatia generala. Aceste note T permit situarea subiectului in functie de diferitele categorii E, I, M, O-D, N-P, N-D, in raport cu populatia generala si de a aprecia derivatiile eventuale ale naturii lor, ale sensului lor si ale intensitatilor. In exemplul lor pe care l-au luat, putem umple diferitele casute urmarind principiile generale pe care le-am dat. Casuta din stanga-sus corespunde lui E'. Exista in protocol 4 E' dar fiecare este cotat 0,5 (de fiecare data el este insotit de un alt factor). Nota 2 este deci inregistrata in casuta corespunzatoare. Casuta urmatoare, la intersectia lui E si E-D corespunde raspunsurilor E. Exista 12 raspunsuri E, dintre care 6 in care E nu este insotit de alti factori si 6 in care este insotit de un alt factor in aceeasi coloana (situatiile 8 si 20) fie in alte coloane si care sunt cotate cu 0,5. Se va inregistra deci la nota 6 +(6 x 0,5) fie 9 in cazul E. Vom nota ca, la fel ca pentru GCR, E sunt asimilati la E in profiluri. Casuta urmatoare, la intersectia E si N-P, este aceea in care s-au intabelat. Exista un raspuns e. Se inregistreaza I in casuta, caci acest raspuns e pentru situatia 6 si nu este insotit de nici un alt factor. Se umplu tot asa si celelalte 6 casute. Acestui fapt se aduna cifrele inregistrate orizontal, Nota (totala) corespunzand sumei tuturor raspunsurilor extrapunitive (de pedeapsa) (adunarea orizontala a liniei E este 2+9+1=12). Pentru linia I se obtine 5,5; pentru linia M 6,5. Apoi se calculeaza sumele pe coloanele verticale, adica raspunsurile de dominatia de sine a obstacolului (O-D) fac 5, a apararii de sine (E-D) fac 15, a persistentei necesitatii (N-P) fac 4. Aceste cifre sunt transformate in procentaje in raport cu 24. Spre exemplu, exista 12 raspunsuri extrapunitive; fac 50%. Acest procentaj poate fi convertit in note standard T consultand tabelul 6. Subiectul fiind ok, se vede ca 50% corespunde unei note T de 53. Se calculeaza in aceeasi maniera celelalte procentaje si se convertesc in note T. Tabelul permite verificarea exactitatii calculelor efectuate. Adunandu-se pe orizontala si verticala totalurile brute trebuie sa se obtina in ambele cazuri cifra 24 si de aceeasi maniera pentru procentul 100%, cifra 100.

Se poate obtine de asemenea o reprezentare grafica directa raportandu-se cele 6 procentaje obtinute pe foaia dreapta: reprezentarea grafica. Ca si pentru GCR avem de asemenea posibilitatea sa citim direct nota T corespunzatoare consultand scara plasata la stanga, fara sa mai raportam la tabele. Trebuie sa indicam ca reprezentarea grafica este bazata pe transformarile notei T, cele doua sexe fiind reunite. Cifrele pe care le-am dat mai sus, obtinute pornind de la tabele, corespund etalonajului pentru subiectii masculini. In practica, notele barbatilor si ale femeilor sunt foarte apropiate, se pot foarte bine constata notele T obtinute prin intermediul reprezentarii grafice. Nu se va raporta la tabele numai daca se va dori o mai mare precizie.

Transformarea in note T a celor 9 casute in interiorul profilurilor

Noi am considerat necesar sa transformam de asemenea in note T cifrele celor 9 casute corespunzand frecventei aparitiei diferitilor factori. Am transformat direct notele brute in note T, fara sa mai trecem prin calculul procentajelor. Aceasta are desigur inconvenientul de a nu fi numai daca subiectul a dat raspuns la toate situatiile. In acelasi timp noi ne-am gandit ca complicatia suplimentara care ar fi introdus transformarea in procentaje nu era justificata prin aceasta dificultate. Este recomandabil evident daca se doreste o rigurozitate mai mare sa se raporteze eventual cifrele brute obtinute la cele pe care subiectul le-ar fi obtinut raspunzand la toate situatiile. Daca spre exemplu subiectul n-a raspuns decat la 22 de situatii si daca raspunsurile sale se repartizeaza astfel: vezi pag. - se obtine raportand cifrele la 24 (vezi pag. ).

Daca se rotunjeste la cifra intreaga sare la 0,5 se obtine (vezi pag. ) (Se va nota in cazul particular ca suma raspunsurilor nu este de altfel decat 23,5 avand in vedere nevoia de a rotunji cifrele obtinute). Nu este de altfel sigur ca aceasta metoda, in ciuda rigorii sale aparte, este foarte satisfacatoare din punctul de vedere psihologic. Problema a fost pusa in acelasi fel in testul lui Rorschach si face adeseori mai interesant sa se tina cont de numarul absolut de raspunsuri (K, G etc.) decat de procentajul diferitelor categorii in raport cu numarul total (K%, G% etc.). Desi sunt din acestea noi dam in tabele corespunzatoare, pentru cele 2 sexuri reunite.

a).   Mediile si tipurile - ecart si cele 9 factori (exprimati in cifre brute) tabel 4.

b).   Notelor T corespunzand notelor brute, scara pe care am adaptat-o este identica celei deja intrebuintate inainte. Ea corespunde unei medii de 50 si unui tip ecart de 10 (tab.7).

Rezultatele celor 9 casute ale profilurilor sunt inregistrate in reprezentarea grafica care permite, daca dorim, sa obtinem direct notele T corespondente, fara sa mai trecem in tabele.

Patternul

Calculul patternilor vine dupa aceea. Ei sunt notati sub diferite profiluri (aspecte). Patternii sunt in numar de 4: 3 principali notati cu 1, 2, 3 si un pattern aditional (suplimentar) privind valorile urmatoare: E si I.

Patternul 1 exprima frecventa relativa a diferitelor directii de raspuns fara a tine seama de tip, adica se noteaza raspunsul extrapunitiv cel mai frecvent si raspunsul nepunitiv cel mai frecvent, aranjandu-le dupa ordinea frecventei descrescatoare indicand simbolic prin " " sau " = " frecventa lor relativa.

Verificarea profilurilor arata ca raspunsul E cel mai frecvent este in coloana   E-D (frecventa 9) si raspunsul M (la fel de frecvent) apare cel mai frecvent in E-D (frecventa 2,5). Avem deci patternul 1: E I M.

Patternul 2 exprima frecventa relativa tinand cont mai mult de tip decat de directie, adica se noteaza raspunsul cel mai frecvent in coloana E-D, altul in N-P si se aranjeaza dupa ordinea frecventei ca si inainte. De exemplu, in coloana O-D avem E'=M'=2, in coloana E-D avem E=3, in coloana N-P avem m=2. Patternul va fi deci

E E= =M' =m.

Patternul 3 exprima frecventa relativa a trei factori cei mai frecventi, oricare ar fi tipul sau directia. El se obtine cautand la profiluri cele trei frecvente indicate si clasandu-le ca cea mai inaintata. De exemplu, frecventele cele mai ridicate sunt: E(9), I(3,5), M(2,5). Patternul 3 va fi deci E I M.

Cei trei patterni principali astfel descrisi nu sunt decat reformulari ale tabloului profilurilor. Patternii prin control permit mai usor ca profilurile sa se noteze modurile predominante de raspuns prin directie, prin tip si prin cele doua combinate.

Patternul aditional este prezentat pe foaia de extrageri de note sub cele trei precedente. Patternul consta in compararea variantelor E si I cu ceilalti factori de cotare pentru a pune in evidenta rolul raspunsurilor in situatiile de blocaj (du-sur-moi), situatii care evoca factorii subliniati. Frecventele E si I in protocol este notata mai inainte separat apoi ca total al celor 2 si procentajul celor 3 cifre brute este raportat la 24 pentru calculul procentajelor. De exemplu, E se gaseste o data singur (situatia 10 si cota 1/2). Fata de E se inregistreaza deci 1,5 ceea ce da procentul de 6%. Tot astfel se obtine 2 I, fac 8% si prin urmare E+I=3,5 si fac 15%.

Patternii aditionali sunt transformati in note T raportandu-i la tabelul 8. Rezultatele privind patternii astfel definiti (patternii clasici) si patternii aditionali sunt inscrisi pe foaia din stanga in casutele corespunzatoare. Cifrele privind patternii aditionali sunt inregistrate pe reprezentarea grafica care permite obtinerea directa a notelor T corespondente.

Patternii bazati pe notele T

Transformarea cifrelor brute ale profilurilor in nota T atrage o modificare completa a patternilor. De altfel, acesta este si scopul pentru care am efectuat-o. Intr-adevar, cei 3 patterni principali vizeaza o reformulare a profilurilor si o determinare a modurilor de raspundere predominante, prin directie, tip si prin cele 2 combinatii. Din pacate, pentru ca se opereaza asupra cifrelor brute, din cauza raspunsurilor apartinand GCR-ului trebuie sa ne asteptam la patterni normali neavand alta semnificatie decat sa se intalneasca la marea majoritate a subiectilor normali. Un exemplu ne permite sa aratam diferente pe care le introduce intrebuintarea notelor. Sa luam subiectul ca exemplu. Cifrele brute sunt urmatoarele: vezi tab. pag. Daca transformam in note T cifrele brute ale celor 9 casute si procentaje corespunzand tipurilor de reactie si directiilor se obtine urmatorul tablou, pag. (N.B. - Notele T corespunzand tipurilor si directiilor au fost calculate pe tablouri barbati-femei).

Patternii sunt urmatorii:

a) Patternul I: mod de raspuns predominant prin directie, independent de tip.

Pattern bazat pe note brute: E I M

Pattern bazat pe note T: M I E

Vedem ca in cazul particular avem o inversiune completa a patternului nota bruta cea mai ridicata gasindu-se printre raspunsurile extrapunitive (E) urmata de o nota intrapunitiva(I) si de o nota impunitiva (M). Nota T cea mai ridicata se gaseste printre raspunsurile impunitive (M') urmata de o nota intrapunitiva (I) si de o nota extrapunitiva (E).

b)   Patternul 2: mod de raspuns predominant prin tip, indiferent de directie.

Pattern bazat pe note brute: E (E'=M'=m)

Pattern bazat pe note T: M' I m

Pe deasupra, la acest punct nu exista nici un raport intre cele doua rezultate.

c) Patternul 3: mod de raspuns predominant independent de tip si directie.

Pattern bazat pe note brute: E I M

Pattern bazat pe note T: M' I E

Este deci evident ca patternii bazati pe notele T au o valoare superioara celor aflati pe notele brute. Transformarea notelor celor 9 casute in note T imparte practic calculul patternilor, pentru ca astfel simplul control permite usor determinarea lor. Se vor putea inregistra patternii rezultati din comparatiile notelor T in casuta corespunzatoare foii din dreapta.

Tendinte

Analiza tendintelor este ultima faza de elaborare a rezultatelor. Se intampla ca subiectul pe parcursul probei sa se schimbe de o maniera importanta trecand de la un tip sau o directie in cursul primei parti la un alt tip si la o alta directie pe parcursul celei de-a doua. Uneori putem avea o alta modificare inainte de sfarsitul probei. Orice schimbare a acestui tip are o mare importanta pentru intelegerea reactiilor la frustrare caci acestea depind intr-o mare masura de atitudinile subiectului la propriile sale reactii. Spre exemplu, un subiect poate incepe proba aratand tendinte extrapunitive marcate, cotate in coloana E-D si dupa 8-9 situatii care au putut sa ridice in el un sentiment de vinovatie suficient de intens da pe deasupra raspunsuri de tip intrapunitiv. Aceasta modificare poate sa consiste in pasajul majoritatii raspunsurilor unei coloane in prima parte a experientei la o alta coloana in a doua parte, independent de directia raspunsului. Analiza tendintelor are ca scop sa puna in evidenta existenta eventuala a unor astfel de modificari in cursul experientei si de a preciza natura acesteia.

Conventia pentru a nota aceste tendinte foloseste o sageata deasupra careia se plaseaza simbolul factorului sau al categoriei asupra careia se atrage atentia. Deasupra axei sagetii (vezi ??????? are mai multe sensuri-dictionar ??????) se indica valoarea numerica a tendintei atinse cu un semn + sau -. Semnul + indica o tendinta pozitiva adica in care factorul sau categoria predomina in prima jumatate a protocolului (situatiile 1-12 inclusiv). Semnul - indica o tendinta negativa.

Formula de calcul a valorii numerice a unei tendinte este:

(tab.9)

in care a este valoarea cantitativa a factorului in prima jumatate a protocolului, b este valoarea cantitativa in a doua jumatate. Pentru a fi considerata ca semnificativa o tendinta trebuie sa se bazeze pe cel putin 4 raspunsuri si sa aiba o valoare minima de + 0,33. Aceasta valoare reprezinta un raport de 1 la 2, urmand formula precedenta. Cu toate acestea unele tendinte nu trebuie sa fie luate in considerare numai daca ele au o valoare minima de + 0,50, caci ele s-ar intalni cu un inceput de 0,33 in multe protocoale normale, dupa cum reiese din examinarea GCR-ului.

catre O-D (valoarea negativa)

departandu-se de E-D (valoarea pozitiva)

departandu-se de N-P (valoarea pozitiva)

Acestea sunt indicatiile date de Rosenzweig.

Exista 5 tipuri de tendinte, primele 3 (1, 2, 3) numite tendinte intracoloane, considera directia agresiunii in fiecare din cele 3 coloane, pentru fiecare tip de reactie.

Tipul 4 considera directia fara sa tina cont de coloane. Tipul 5 considera distributia factorilor in cele 3 coloane fara sa tina cont de directia agresiunii. Vom examina stabilirea tendintelor in protocolul luat ca exemplu.

Tipul 1. Controlul coloanei O-D arata ca factorul E' apare de 4 ori in a doua jumatate a protocolului, de zero ori in prima parte. Acesti 4 E' corespund notatiei ponderate, 2,0. Raportul numeric (0-2)/(0+2)= -1. Alti factori (I', M') nu apar decat respectiv pentru 1 si 2 in coloana O-D si nu au fost luate in considerare.

Tipul 2. Controlul coloanei E-D arata ca factorul E este intalnit in prima jumatate de 8 ori (cu o nota ponderata de 7) si de 4 ori in a doua jumatate (cu o nota ponderata de 2).

Raportul este (7-2)/(7+2)=0,56. Factorul I este intalnit o data in prima jumatate (nota 1) si de 3 ori in a doua jumatate (nota 2,5). Raportul este (1-2,5)/(1+2,5)=0,43. Factorul M este intalnit de 2 ori in prima jumatate (nota 1,0) si de 2 ori in a doua jumatate (nota 1,5). Raportul este - 0,20.

Tipul 3. Controlul coloanei M-P arata ca nici un factor nu apare in 4 situatii.

Tipul 4. Netinand cont de coloane, se compara distributia factorilor extrapunitivi in prima si a doua jumatate. In prima jumatate este prezent de 9 ori (cu o nota ponderata de 8) si in a doua jumatate de 8 ori (cu o nota ponderata de 4). Raportul este deci +33. Controlul factorilor intrapunitivi arata o tendinta negativa de 0,45. Valoarea obtinuta plecand de la factorii impunitivi este de - 0,23.

Tipul 5. Controlul coloanei O-D arata prezenta de 0 factori in prima jumatate, de 7 factori in a doua jumatate (cu o nota ponderata de 5). Avem deci o tendinta negativa O-D de -1. In coloana E-D valoarea obtinuta este de 0,20. In coloana N-P valoarea obtinuta este de 0,50. Cifrele pe care le-am gasit pentru 10 tendinte pe care le-am calculat sunt inregistrate in casutele corespunzatoare bazei si la dreapta foii din stanga.

Determinarea semnificatiei tendintelor

Ne-am gandit sa reluam studiul detaliat al statisticii tendintelor, cu scopul de a determina cu cea mai mare exactitate inceputul semnificatiei fiecarei tendinte si fara sa precizam, exprimand in nota T importanta modificarii atitudinii subiectului in cursul desfasurarii experientei.

Pentru aceasta actiune avem:

a)   retinuta conditia esentiala; necesitatea prezentei raspunsului in cel putin 4 situatii.

b)   calculata pentru cele 14 tendinte, in toate datile cand conditia a era verificata, raportul (a-b)/(a+b) in grupul de 240 de subiecti.

c)   calculata media si tipul - ecart al distributiei fiecarei tendinte. Rezultatele sunt date de tab.5; consultand acest tabel se va nota ca: 1. in ansamblu (total) media se imparte putin de 0, in afara de cateva tendinte (3 i = 0,418; 5 O-D = - 0,263; 5 N-P = + 0,264) si 2. tipul ecart oscileaza in jurul a 0,33. In aceste conditii, pentru a ne apropia de spiritul lui Rosenzweig, am decis sa adoptam limite de semnificatie a tendintelor valorilor + 1 ecart - tip prin raport cu media.

Valorile corespondente sunt date in tab.5. Se vor considera deci ca semnificative tendintele calculate plecand de la cel putin 4 situatii si a caror valoare se afla situata in afara limitelor indicate.

Teoretic, semnificatia unei tendinte corespunde unei probabilitati de 32% ca sa apara. De fapt, probabilitatea reala este in general foarte mica, caci trebuie sa se tina cont de prima conditie: prezenta a cel putin 4 raspunsuri. Ori aceasta conditie este completata printr-o proportie foarte variabila a cazului, urmarind tendinta considerata. Daca pentru tendinta 5 E-D ea a fost completata de totalitatea grupului nostru (240 de subiecti), tendinta 1 I' care n-a putut fi calculata decat pe 5 subiecti.

Combinand probabilitatea ca tendinta sa fie calculata cu cea gasindu-se in afara unei limite I ecart - tip, se obtin valori cuprinse intre 0,7% (probabilitatea la inceput de 32) urmand sa se considere semnificatia tendintei 1 I' sau 5 E-D.

?????A doua consecinta a diferentei intre numarul subiectilor plecand de la acela carora li s-au calculat diferitele tendinte, este ca mediile si ecart-tipurile sunt?????

Corrélations entre la première et de la deuxième corrections

G.C.R. rennes = .98

Les corrélations ont été calculées sur les chiffres brute pour les 9 cases du profil, sur les pourcentages pour les sommes par types et par directions. Les coefficients sont des coefficients de corrélation ennéschorique sauf pour les coefficients marqués d'un astérisque qui sont des coefficients de corrélation de Bravais-Person.

Corrélations entre la première et de la deuxième passations

G.C.R. rennes = .58

Les corrélations ont été calculées sur les chiffres brute pour les 9 cases du profil, sur les pourcentages pour les sommes par types et par directions. Les coefficients sont des coefficients de corrélation ennéschorique sauf pour les coefficients marqués d'un astérisque qui sont des coefficients de corrélation de Bravais-Person.

TABEL I

Critères statistiques pour l'etablissement du G.C.R.

TABEL 2

Moyenne et écarts-types

(calcules à partir des % des differentes catégories)

TABEL 3

(Pourcentages)

TABEL 4

Moyenne et écart-type des Neuf Facteurs

(Chiffres bruts)

TABEL 5

Moyenne et écart-type des Tendances

TABEL 6

Notes standard T

Notes T en function des notes brutes

Les notes brutes concernant differentes categories sont donnés en pourcentages

TABEL 8

Notes T des Patterne Additionneles en fonction des notes en pourcentages

TABEL 9 (suite)

Table des valeurs du raport  en fonction des valeurs de a et b

TABEL 9

Table des valeurs du raport  en fonction des valeurs de a et b

La valeur du rapport se trouve à l'intersection de la colonne correspondent à la valeur du a et de la ligne correspondent à la valeur de b.

L'inclusion de cette table dans le Manuel, a été par Monsieur Gh. Kramer de Toulon.