Stresul si suportul social - repere in abordarea riscului psihosocial in contextul bolii cardiace

Rezumat

Aceasta lucrare isi propune o abordare a stresului si suportului social ca factori psihosociali in contextul unei boli cu implicatii psihosociale considerabile: boala cardiaca.

In prezent, in Romania ratele morbiditatii si mortalitatii prin boli cardiace sunt in continua crestere in pofida existentei unor tratamente medicale de nivel inalt si a tehnologiei medicale ce a cunoscut un progres considerabil in ultimii ani. Ratele ridicate ale mortalitatii si morbiditatii prin bolile cardiace pot fi explicate prin existenta unor factori nonmedicali cu rol in declansarea si complicarea multor afectiuni cardiace si in adaptarea la acest tip de afectiuni. In acelasi timp, pe plan mondial, asistam in ultima vreme la o recunoastere, pe o scala din ce in ce mai larga, a faptului ca, pe langa factorii de risc standard atribuiti bolii cardiace, exista si alti factori din domeniul comportamental si psihosocial ce pot contribui la dezvoltarea si evolutia bolii cardiace. Aceste variabile includ, printre altele, aspecte ale personalitatii, stresul acut si cronic, aspecte ce tin de mediul social etc.

Cercetarile prezentate in cuprinsul acestei teze isi propun sa se constituie intr-un proces sistematic si riguros ce are ca scop evaluarea si analizarea unor fenomene psihosociale ce insotesc, in evolutia ei, boala cardiaca.

Intrebarile la care acest studiu urmeaza sa raspunda sunt urmatoarele: Cum poate fi descris si analizat fenomenul imbolnavirii prin boli cardiace la nivel international si national pe de o parte, si la nivel organizational pe de alta parte? Care sunt principalii factori psihosociali asociati bolii cardiace utilizati in analiza fenomenului imbolnavirii la nivel individual si psihosocial? Ce rol au stresul si suportul social in evaluarea riscului psihosocial la pacientii cu boli cardiace internati in spital, in diferite faze ale imbolnavirii si cum poate fi evaluat acest risc? Ce modalitati interventionale psihosociale pot fi dezvoltate in sprijinul pacientilor cardiaci aflati in situatii de risc psihosocial si al familiilor acestora in scopul cresterii calitatii vietii lor? In ce masura sunt satisfacuti pacientii internati in spital cu aspectele interpersonale ale relatiei dintre ei si personalul medical si de ingrijire?

Astfel, pentru a descrie fenomenul imbolnavirii prin boli cardiace la nivel international si national am analizat evolutia ratei mortalitatii prin boli cardiovasculare in Romania, pentru perioada 1990-2005, am analizat comparativ mortalitatea prin boli cardiace in Romania si alte state ale Uniunii Europene la nivelul anului 2001 si am identificat previziunile Organizatiei Mondiale a Sanatatii cu privire la principalele cauze de deces pentru perioada 2002-2030. Aceasta etapa a implicat o analiza secundara de date privind rata mortalitatii prin boli cardiace, indicator principal utilizat de cercetatori in evaluarea fenomenului imbolnavirii prin boli cardiace. Principalele concluzii arata ca, in Romania, mortalitatea prin boli cardiace a cunoscut o ascensiune incepand cu anul 1990, culminand cu anul 1997, cand s-au inregistrat cele mai ridicate valori ale acestui indicator. Incepand cu anul 1997, pana in 2005 evolutia mortalitatii prin boli cardiace a inregistrat un ritm sinuos, valorile din anul 2005 fiind apropiate de cele din 1997.

La nivel international, in anul 2001, in randul primelor state ca efectiv al populatiei din Uniunea Europeana, mortalitatea prin bolile cardiace cel mai des intalnite (IMA, HTA si alte boli cardiace ischemice) inregistreaza valorile cele mai mari in Romania, urmata de Ungaria, Cehia, Germania, Marea Britanie, Italia. De asemenea, Romania se afla pe locul 1 la mortalitatea prin hipertensiune arteriala la barbati si la categoriile de varsta sub 50 de ani. In acest context, OMS previzioneaza ca pana la sfarsitul perioadei 2002-2030 mortalitatea prin boli cardiace ischemice va deveni principala cauza de deces in randul populatiei, concluzia fiind evidentierea necesitatii luarii unor masuri in ceea ce priveste stoparea acestei evolutii alarmante.

Aceasta analiza realizata la nivel international si national a fost completata, ulterior, de o analiza realizata la nivel organizational (la nivel de spital), o cercetare cantitativa ce si-a propus identificarea unor factori sociali (varsta, genul, ora, ziua si luna internarii in spital) asociati bolii cardiace (diagnostic principal si diagnostic secundar), utilizand ca sursa primara de date registrele de internare ale spitalului. Esantionul selectat pentru culegerea datelor a cuprins 1896 de pacienti internati in Unitatea de Supraveghere a Coronarienilor (USC) din sectia de Cardiologie a unui spital din Bucuresti, spital selectat datorita adresabilitatii foarte mari si au fost analizate date cuprinse in registrele de internari referitoare la pacientii internati in perioada iulie 2005-iulie 2006.

In continuare, la intrebarea Care sunt factorii psihosociali ce pot fi asociati evolutiei bolii cardiace a incercat sa raspunda analiza teoretica a unor factori psihosociali cu rol important in evolutia bolii cardiace, asa cum rezulta din principalele studii realizate pana in prezent. Au fost analizati factori psihosociali precum tipul A de personalitate, localizarea controlului, depresia si anxietatea, comportamentele relationate cu sanatatea, stresul si suportul social.

In continuarea acestei analize, au fost selectati, pentru o analiza mai profunda, atat teoretica, cat si empirica, doi dintre cei mai importanti factori psihosociali implicati in evolutia bolii cardiace: stresul si suportul social. Pentru a raspunde la intrebarea Ce rol au stresul si suportul social in evaluarea riscului psihosocial la pacientii cu boli cardiace internati in spital in diferite faze ale imbolnavirii? a fost realizata in randul pacientilor cardiaci internati in spital o cercetare, de aceasta data calitativa, la nivel psihosocial si individual. Unul dintre obiectivele propuse a fost evaluarea perceptiei pacientilor cu privire la elementele stresului social ce insotesc boala cardiaca, asa cum au fost descrise de sociologul Leonard Pearlin in 1989 (stresorii asociati imbolnavirii, mediatorii stresului: resurse de coping si resurse sociale si efectele stresului: emotionale, fizice sau comportamentale). Pentru aceasta evaluare au fost selectati si intervievati 38 de participanti, bolnavi cardiaci internati in spitalul selectat, carora li s-a aplicat un interviu structurat, in profunzime, bazat pe o serie de instrumente validate de alte cercetari anterioare (The Social Readjustment Rating Scale elaborata de Holmes si Rahe, Social Network Index elaborata de Sheldon Cohen si colaboratorii sai, Interpersonal Support Evaluation List elaborata de Sheldon Cohen si colaboratorii sai Multidimensional Health Locus of Control elaborata de Wallston, Stein si Smith si Hospital Anxiety and Depression Scale elaborata de Zigmond si Snaith).

In scopul evaluarii componentelor procesului stresului in randul pacientilor intervievati, au fost analizate mai multe dimensiuni: perceptia starii de sanatate actuale, cauzele percepute ale imbolnavirii, tipurile de stresori cu care pacientii s-au confruntat in ultimul an, tipul de localizare a controlului ca resursa personala de coping cu boala, tipuri de surse de suport social percepute, perceptii cu privire la formele suportului social disponibile, gradul de distres emotional asociat imbolnavirii si internarii in spital, starea de fericire si determinantii acesteia in randul perceptiilor pacientilor cardiaci, modalitati de petrecere a timpului liber si comportamente asociate sanatatii si bolii. Metodele utilizate pentru culegerea si analiza datelor au fost ancheta pe baza de interviu si studiul de caz.

In urma analizarii rezultatelor obtinute, a fost calculat, pe baza distribuirii unor punctaje itemilor analizati, un scor privind riscul psihosocial in randul celor 38 de pacienti intervievati. Ulterior calcularii acestor scoruri, au fost selectate 11 cazuri de pacienti care au inregistrat cele mai mari scoruri ale riscului psihosocial si au fost realizate studii de caz, analizandu-se, in profunzime, experienta acestor pacienti in diferite contexte psihosociale si in diferite etape ale evolutiei bolii cardiace. Studiile de caz au fost reprezentate si in forma grafica prin intocmirea de genograme combinate cu ecoharti.

Un alt obiectiv al tezei si-a propus sa raspunda la intrebarea Ce modalitati interventionale psihosociale pot fi dezvoltate in sprijinul pacientilor cardiaci aflati in situatii de risc psihosocial si al familiilor acestora in scopul cresterii calitatii vietii lor In acest scop a fost realizata o analiza teoretica a principalelor strategii si metode interventionale adresate pacientilor care se confrunta cu boala cardiaca si care se afla in situatie de risc psihosocial inalt, precum si a interventiilor adresate familiilor acestora. Au fost analizate interventii psihosociale ce pot fi incluse in programele de reabilitare cardiaca, o practica uzuala in multe state ale lumii, dar putin cunoscuta si practicata in Romania. In cadrul acestor tipuri de interventii au fost propuse managementul de caz in cadrul echipei multidisciplinare, servicii de consiliere adresate pacientilor cardiaci, servicii de asistenta sociala sau servicii care sa includa tehnici de management al stresului, precum si servicii de consiliere si terapie pentru familii sau servicii de ingrijire medico-sociala si grupuri de suport organizate la nivel comunitar pentru bolnavii cardiaci si familiile acestora. Toate aceste servicii pot fi integrate in programele de reabilitare cardiaca, derulate fie in spital, fie in comunitate programe ce lipsesc in Romania, cu consecinte serioase pentru pacientii cardiaci, familiile acestora si societate, in ansamblu.

Un ultim obiectiv propus a fost acela de a evalua perceptia pacientilor cu privire la suportul social formal primit in spital, mai precis de a evalua satisfactia pacientilor cu aspectele interpersonale ale relatiei dintre personalul medical si de ingrijire si pacient. Pentru atingerea acestui obiectiv a fost realizata o cercetare ce a constat in realizarea unei anchete pe baza de chestionar. Cercetarea s-a efectuat pe parcursul unui an (2003) esantionul fiind format din 97 de pacienti internati in sectia de Cardiologie a unui spital din Bucuresti. Rezultatele au indicat ca, in general, pacientii internati in sectia de Cardiologie a spitalului analizat au fost satisfacuti cu relatia dintre ei si personalul medical si de ingrijire din spital, existand variatii nesemnificative la nivelul anumitor dimensiuni evaluate.

Asadar, desi abordata dintr-o perspectiva psihosociologica, lucrarea prezenta incorporeaza elemente teoretice si empirice specifice mai multor discipline (asistenta sociala, medicina, consiliere, terapie de familie etc.), oferind lumii academice o introducere in problematica psihosociala asociata bolii cardiace, in general, si a stresului si suportului social, factori cu care se confrunta pacientii cardiaci si familiile acestora in context spitalicesc, in special.