Statutul social-juridic al etniei rrome si protectia juridica internationala

Statutul social-juridic al etniei rrome si protectia juridica internationala

Au fost adoptate documente cu privire la combaterea discriminarii si promovarea egalitati in drepturi a minoritatilor nationale, documente la care Romania a aderat si pe baza carora si-a elaborat legislatia. Romania s- a angajat sa ofere tuturor locuitorilor indiferent de nationalitate, limba, rasa sau religie, prin Tratatul intre principalele Puteri Aliate si Asociate, semnat la Paris in 1919.

In 1995 dupa ce Romania a devenit membra ONU, a aderat la Carta ONU(1945) si la documentele ONU cu privire la protectia drepturilor si libertatilor tuturor persoanelor fara nici o exceptie : "Declaratia Universala a Drepturilor Omului (adoptata in 1948), Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (adoptata in 1950), Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamantului (adoptata in 1965), Pactul International cu privire la drepturile civile si politice, Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (ambele adoptate in 1966), Declaratia cu privire la persoanele apartinand minoritatilor nationale, etnice, religioase si lingvistice (adoptata in 1992), s.a."

Romania a semnat documente referitoare la protectia minoritatilor nationale, elaborate de Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa /CSCE si de Consiliul Europei: "Actul Final de la Helsinki al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (1975), Documentul Final al Reuniunii CSE de la Madrid (1983), Documentul Reuniunii de la Copenhaga al Conferintei asupra Dimensiunii Umane a CSCE (1990), Carta Europeana a Limbilor regionale sau minoritare (1992)" .

Propunerile pentru punerea in practica a masurilor de respectare a drepturilor minoritatilor au fost directionate de "recomandarile 1134 / 1190, 1177/ 1192, 1285 / 1996 privitoare la drepturile minoritatilor adoptate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si au subliniat raspunderea statelor in elaborarea politicilor si punerea lor in practica."

"Persoanele apartinand minoritatilor natioanle au dreptul de a-si execita eficient si din plin drepturile omului si libertatile fundamentale, fara nici o discriminare si in egalitate deplina in fata legii."

Romania a semnat la 21 noiembrie 1990 Carta de la Paris pentru o Noua Europa, subliniaza "hotararea ca identitatea etnica, culturala, lingvistic, religioasa a minoritatilor nationale sa fie protejata, ca problemele referitoare la minoritatile nationale sa fie solutionate satisfacator numai intr-un cadru democratic, ca drepturile lor sa fie respectate deplin in contextul drepturilor universale ale omului."

Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale este documentul special ce are ca obiect protectia minoritatilor adoptata in noiembrie 1994, semnata pe 1 februarie 1995 si intrata in vigoare la 1 februarie 1998. "Recomandarile adresate statelor-parti se bazeaza pe principiile:

-protectia minoritatilor nationale face parte din protectia internationala a drepturilor omului;

-dispozitiile documentului vor fi aplicate cu buna credinta si prin cooperarea intre state ;

-orice persoan apartinand unei minoritati are dreptul sa aleaga liber daca doreste sa fie tratata sau nu ca atare;

-drepturile pot fi exercitate individual sau in comun."[6]

Conventia Cadru recomanda statelor sa implementeze recomandarile prin legislatii si politici, sa garanteze egalitatea deplina si afectiva, sa creeze conditii pentru a permite minoritatilor sa-si mentina si sa-si dezvolte cultura, sa pastreze identitatea, sa fie protejate de asimilarea fortata.

Statele semnatare sunt obligate sa sustina respectul reciproc, toleranta, dialogul intercultural, cooperarea, sa protejeze persoanele care pot fi victimele discriminarii si violentei, sa asigure exercitarea drepturilor de intrunire pasnica, asociere, expresie, gandire, constiinta, religie, de informare, de utilizare a limbii, de educatie interculturala, de a invata in limba proprie, de a participa la viata economica, politica, culturala a comunitatii, de a se exprima, de a-si pastra si dezvolta identitatea. Conventia Cadru recomanda minoritatilor sa respecte legislatia nationala si drepturile celorlalti, ale majoritatii si ale altor minoritati.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva 2000 / 43 EC privind implementarea principiului tratamentului egal intre persoane indiferent de originea rasiala si etnica.

Cu toate ca grupurile minoritare ale rromilor fac parte din peisajul etnic al Europei si au vut o pozitie marginala, au constituit obiectul abordarilor juridice in hotarari si recomandari ale Consiliului Europei in deceniul 7 al secolului trecut. Documentele adoptate respecta cadrul juridic general al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Cele mai impotante documente sunt: Recomandarea 563 / 1969 referitoare la situatia tiganilor si altor nomazi din Europa, Rezolutia 13 / 1975 a Comitetului de Ministri privind recomandari asupra situatiei sociale a populatiilor nomade din Europa, Rezolutia 125 / 1981 a Conferintei permanente a organelor locale si regionale din Europa cu privire la responsabilitatile colectivitatilor locale si regionale in problemele de ordin cultural si social ale populatiilor de origine nomada.

Aceste documentele sunt in stransa legatura cu evenimentele ce au contribuit la coagularea unitatii tiganilor / rromilor. Astfel, in 1965, s-au infiintat Comitetul International al Tiganilor / Rromilor si Uniunea Internationala a Romilor, sub egida carora s-au organizat mai multe congrese : la Londra, in 1971, la Geneva, in 1978, la Gottingen, in 1981, la Varsovia, in 1990, la Praga, in 2000, in Lanciano- Italia, in 2004.

In acelasi cvontext, s-au ales delegatii-consultanti pentru Comisia ONU pentru Probleme Sociale si Economice, pentru Consiliul Europei, pentru Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO) si UNICEF, reprezentanti in reuniunile Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa / CSCE.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat la 2 februarie 1993, Recomandarea 1203 referitoare la rromi si are ca punct de plecare recunoasterea rromilor ca minoritate europeana (desi nu se pot atribui comunitatii rrome unele componente ale definitiei notiunii de minoritate nationala), o minoritate fara teritoriu propriu, dar care contribuie la diversitatea culturala a Europei, in special prin limba si muzica lor, prin activitatea lor mestesugareasca si de aceea necesita o protectie speciala.

Intotdeauna a existat o intoleranta fata de tigani. De aceea se considera ca situatia lor se poate ameliora garantandu-li-se egalitatea in drepturi, facilitandu-li-se exprimarea prin cultura, ceea ce contribuie, fara indoiala, la diversitatea culturala europeana.

Se recomanda incurajarea invatamantului muzical prin studiul muzicii tiganilor, fondarea de centre si muzee de cultura a tiganilor, organizarea festivalurilor. Se recomanda extinderea programelor europene de formare a profesorilor si a altor categorii de intelectuali, incurajarea tinerilor sa studieze, emanciparea femeilor, informarea tinerilor si adultilor cu privire la exercitarea drepturilor lor.

Se recomanda, de asemenea, infiintarea unui centru european de informare asupra situatiei si culturii tiganilor, elaborarea si implementarea programelor vizand ameliorarea conditiilor de locuit, educatia si ocuparea locurilor de munca. Se recomanda desemnarea de catre Consiliul Europei a unui mediator investit cu sarcini legate de: intocmirea bilanturilor de progres, mentinerea contactelor cu reprezentantii tiganilor, sfatuirea diferitelor organe ale Consiliului Europei in chestiuni ce-i privesc pe tigani, efectuarea de anchete cu privire la politica guvernamentala si la respectarea drepturilor, efectuarea de anchete cu privire la situatia tiganilor apatrizi sau de nationalitate nedeterminata.

"Parlamentul European a adoptat Rezolutia privind situatia rromilor in comunitate, in 1944, prin care se recunoaste faptul ca rromii sunt una dintre cele mai mari minoritati din Uniunea Europeana, considerent ce trebuie luat in calcul in elaborarea recomandarilor si in constientizarea responsabilitatii statelor de a pune in practica politici eficiente de ameliorare a situatiei lor si de respectare a drepturilor in deplina egalitate cu celelalte minoritati si cu majoritatile tarilor in care traiesc."

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene prevede doar generalitati privind interzicerea discriminarii de orice fel: sex, rasa, origine etnica, religie, stare sociala, apartenenta politica. Estimandu-se ponderea numerica a etniei rrome la 8-12 milioane in Europa, dintre care aproximativ 10 milioane in Europa Centrala si de Est, constatandu-se cel mai ridicat indice de natalitate, cele mai severe niveluri de saracie si stare precara de sanatate, s-a propus si s-a adoptat Declararea de Incluziune a Rromilor 1005-2015 in cadrul primei conferinte regionale pe tema rromilor ce a avut loc la Budapesta in anul 2003.

Scopul acestui document este acela de a crea cadrul desfasurarii actiunilor concentrate la nivelul comunitatii internationale, europene, al guvernelor si al societatii civile a rromilor, pentru ameliorarea situatiei rromilor, pentru incluziunea lor sociala pe fondul general al constientizarii gravittii acestei probleme internationale si europene.

Deceniul 2005-2015 de Incluziune a Rromilor are semnificatia unui angajament politic al fortelor social-economice si politice implicate, al factorilor de decizie pentru derularea programelor de imbunatatire a situatiei lor, solicita eforturi de colaborare si cooperare.

Partenerii proiectului sunt: Institutul pentru o Societate Deschisa si fundatiile Soros din tarile respective, Banca Mondiala, Comisia Europeana, Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Consiliul Europei, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, factori de decizie romi la nivelul organizatiilor internationale sustinatoare a intereselor etniei rrome.

Proiectul a fost adoptat de 8 tari din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Croatia, Cehia, Macedonia, Romania, Serbia si Muntenegru, Slovacia, Ungaria. S-au stabilit principalele arii de actiune: educatia, ocuparea fortei de munca, sanatatea, locuirea si directiile de actiune: saracia , scolarizarea, ridicarea nivelului sanatatii, pregatirea pentru ocuparea locurilor de munca.

"In acord cu documentele de drept international si european, legislatia romanesca prevede, asigura si garanteaza drepturile si libertatile oamenilor fara nicio deosebire de rasa, nationalitate, religie si sex."

In temeiul Constitutiei si in contextul creat de Conventia Cadru pentru proectia Minoritatilor Nationale, semnat in 1995 de Romania, se dezbate Proiectul Legii Minoritatilor Nationale.

Se pervede garantarea drepturilor si libertatilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, de a participa la viata economica, publica, sociala si culturala a tarii, de a se asocia si de a infiinta organizatii proprii, de a avea acces si de a fi prezentate in organele legislative, decizionale , consultative la nivel national si local, prin organizatiile proprii, de a folosi limba materna, de a-si pastra, dezvolta si exprima traditiile si valorile materiale si spirituale, de a-si exprima credinta religioasa, de a invata in limba materna, de a organiza asezaminte culturale si religioase, de a pastra vestigiile si monumentele istorice de a avea publicatii proprii si acces la mijloacele audiovizuale publice, de a mentine releatii cu tarile de care sunt legate prin afinitati etnice, de a-si declara nationalitatea.

Proiectul Legii prevede si obligatia minoritatilor nationale de a respecta Constitutia, de a apara valorile statului de drept si de a-si indeplini datoria ca cetateni ai Romaniei.

In acceptiunea Proiectului Legii, minoritatile sunt grupuri inferioare numericeste populatiei majoritare, formate din cetateni romani cu domiciliul in Romania ce intretin legaturi stravechi trainice si durabile si au caracteristici etnice, culturale, religioase si lingvistice specifice si sunt animate de vointa de a-si pastra identitatea comuna, cu deosebire cultura, traditiile, religia si limba.

In acord cu legislatia internationala si europeana, in temeiul Constitutiei, guvernul Romaniei si statul roman ca si organizatiile nonguvernamentale ale etniei rrome au derulat si deruleaza programe de emancipare si integrare in viata socio-economica, culturala si politica, acestea fiind alternative la automarginalizare, izolare si discriminare si se realizeaza faptic pe baza obiectivelor stabilite in Planul National Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale si in Strategia nationala de imbunatatire a sitiuatiei rromilor. Programele de modernizare si integrare sociala nu dau rezultate fara antrenarea inteleptilor comunitatii, liderilor informali-bulibasi, regi, fara antrenarea elitei culturale si politice.