Stadiile dezvoltarii cognitive dupa J. Piaget

Stadiile dezvoltarii cognitive dupa J. Piaget

Introducere

Spre deosebire de primele teorii, in care oamenii se considerau masini pasive , functionind sub influenta mediului inconjurator , teoriile cognitive prezinta oamenii rationali, activi, ce cunosc si ce pot .

Conform acestui curent , oamenii nu primesc pur si simplu informatia , dar si o prelucreaza . Fiecare om este un ginditor si creator al realitatii sale . Oamenii nu reactioneaza simplu la stimulii sai , ei le structureaza si le confera un sens oarecare . Pentru majoritatea psihologilor-cognitivisti "dezvoltarea" consta din evolutia structurilor mentale (psihice) sau procese a prelucrarii informatiilor . De aceea acesti psihologi cerceteaza dupa stadii sau, cit sint de calitative , schimbarile in comportament , ce se petrece cu cresterea si maturizarea individului.

In stiinta psihologica americana reprezentantii psihologiei cognitive au aparut nu demult , insa radacinele europene in acest plan sunt destul de vechi. Traditia rationala europeana manifesta "stima" pentru psihicul omului si pentru principiile sale organizationale . Teoreticieni inclusiv Uotson, sfatuiau psihologii, sa ignore conceptiile mentale, deoarece ele ar fi neaccesibile experimentului stiintific . Astfel psihologii - cognitivisti au dat un nou interes pentru cercetarile psihice .

Vom observa in continuare ca curentul cognitiv incepe cu lucrarile lui Piaget , dar cu el nu se finiseaza cercetarile . Ele includ de asemenea si opiniile reprezentantilor din domeniul informational, ce cerceteaza starile psihice ale omului in lucru cu calculatorul , de asemenea si opiniile reprezentantilor teoriei social- cognitive ce considera dezvoltarea cognitiva a copiilor legata de interactiunea lor cu cei maturi, ce au mai multa experienta, si interactiunea cu semenii sai.

1. J. Piaget

Din punct de vedere a psihologului suedez Jan Piaget (1896-1980), intelectul , ca si o alta "structura vie", nu usor reactioneaza la excitanti : mai degraba el creste , se modifica si se adapteaza la lume .

Piage si alti psihologi - cognitivisti, inclusiv D. Bruner si Fleint Verner , sint numiti structuralisti , deoarece pe ei ii intereseaza structura gindului , si ceea cum intelectul nostru prelucreaza informatia .

Interesul lui Piaget pentru intelect , de la inceput avea un caracter biologic, apoi a devenit filozofic .

Cercetarile lui Piaget au inceput cu lucrarea lui Simonov si Bene , in laboratorul din Paris . Conducerea franceza a insarcinat acesti doi psihologi de a face un test standard pentru a putea cunoaste nivelul intelectual al scolarilor . Analizind rezultatele testului, Piaget sa interesat de normele depistate in raspunsurile gresite . Parea ca aceste norme dau raspuns la intrebarea "in ce masura se dezvolta procesul gindirii la copii". El presupune , ca diferenta intre maturi si copii nu se limiteaza cu cantitatea cunostintelor , dar includ si diferenta in domeniul cunoasterii . Judecata copiilor se diferentiaza de cea a maturilor atit cantitativ cit si calitativ .

Anume din acest punct de vedere Piaget a inceput sa se indeparteze de "cantitate", pentru cercetarea intelectului .

2. Interesul pentru procesul gindirii

Piaget si colegii sai au atras atentia , ca intrebarile standarde deseori duc la raspunsuri neinteresante si stereotipe . De aceea Piaget propune folosirea metodei clinice sau interviul , cind copilul trebuie sa raspunda la intrebari sau sa manipuleze cu materialul stimulent. Rezultatele acestor interviuri l-au adus pe Piaget la formularea anumitor idei, si anume ca pentru descrierea dezvoltarii proceselor gindirii integre la copii se pot folosi modele logice.

Pentru ilustrarea teorii sale , Piaget a alcatuit renumitul experiment pentru controlul cunoasterii copiilor a fenomenului "pastrarea" . Acest termen a fost inclus de Piaget pentru constientizarea copilului ca starea fizica (masa, cantitatea) ramine neschimbata , netinind cont de faptul ca si-a schimbat forma sau exteriorul .

Piaget arata la copii doua pahare identice , in care se afla aceeasi cantitate de lichid . Dupa ce copii se asigura ca cantitatea de apa este aceeasi , Piaget a inceput sa verse acest lichid dintr-un pahar in altul: mai inalt si mai ingust . Apoi intreaba copilul , cita cantitate este in paharul cel inalt si ingust ?

Majoritatea copiilor in virsta de 6-7 ani sau mai in virsta raspundeau , ca cantitatea lichidului a ramas aceeasi. Insa copii pina la 6 ani spuneau ca paharul cel inalt si ingust contine mai mult lichid . Chiar si dupa ce se varsa continutul din paharul inalt in cel mai jos si invers , ei afirmau ca in paharul inalt cantitatea de lichid e mai mare .

Piaget a constatat ca copii pina a ajunge la un nivel de dezvoltare mai inalt , formuleaza gindurile sale bazindu-se mai mult pe perceptie , decit pe procesele logice . Cu alte cuvinte "ceea ce vad , aceea si spun" , "cred ochilor".

Copii de virsta mai mare de 6,7 ani , raspund la intrebarea lui Piaget , chiar fara sa priveasca experimentul . Ei si asa cunosc ca acelasi lichid turnat in pahare diferite este acelasi , indiferent de dimensiunile paharelor . In acest caz psihologii vorbesc ca acestor copii le este cunoscut fenomenul "pastrarii". Acesti copii nu se bazeaza in judecatile sale numai pe perceptie , dar folosesc si logica .

3. Intelectul activ .

Dupa Piaget , intelectul nu este o tabla curata , pe care se poate scrie cunostintele , nu este oglinda , ce reflecta lumea inconjuratoare . Daca informatia primita de catre om prin perceptie sau prin retrairile subiective si coincid cu structura intelectului sau inseamna ca aceasta informatie este "inteleasa" sau cum spune Piaget , asimilata . Daca informatia nu corespunde cu structura intelectului , el o respinge ( in caz , daca structura intelectului este gata la modificari , ea se adapteaza la aceasta noua informatie ).

Dupa Piaget se cunosc doua difinitii:

• asimilarea - interpretarea noului experiment ce reese din existenta structurilor mentale fara oarecare modificare .
• acomodarea- schimbarea structurilor mentale existente pentru reunirea noului si vechiului experiment .

Pentru descrierea procesului , cu ajutorul caruia oamenii se adapteaza la lume , Piage propune exemplul biologic : Cind un animal maninca , in acelasi timp au loc doua procese :

I. -are loc deprinderea sau acomodarea organismului cu hrana .

II. -are loc insusirea sau asimilarea hranei , care devine o parte din animalul dat .

Conform spuselor lui Piaget , oamenii isi dezvolta si inbunatatesc intelectul sau in mod analogic.

Pentru identificarea structurilor mentale, Piaget foloseste un astfel de termen ca "schema".

Schemele- sint procesele de prelucrare a informatiilor , ce se modifica odata cu maturizarea omului si primirea a mai multor cunostinte .

Se cunosc doua tipuri de scheme :

scheme senzomotorie;

scheme cognitive.

Exemplu: Noi repartizam schemele noastre pentru acomodarea unei noi informatii si totodata integram (asimilam) noile cunostinte in vechile scheme .

Vazind prima oara un obiect nou, noi incercam sa-l punem in clasa unei categorii deja cunoscute :

poate ca este o arma

sau este un element ce tine de bucatarie

sau de baie ?

Daca acest obiect nu reusim sa-l aducem in asa fel ca sa-l putem intelege (altfel spus , daca noi nu-l putem asimila), atunci este nevoie sa ne schimbam cunoasterea ,(adica sa apelam la acomodare).

Intelectul permanent tinde la stabilirea egalitatii intre asimilare

si acomodare . Acest proces , este numit "ECHILIBRU".

Pentru Piaget dezvoltarea intelectului este un important exemplu pentru adaptarea biologica . El considera aceste functii ale adaptarii (asimilarea si acomodarea ) ca sunt principalele particularitati ale adaptarii in mediul exterior si permite omului sa existe .

4. Stadiile dezvoltarii cognitive dupa Piaget.

I st. Senzomotorie ( de la nastere -1,5-2 ani) copii cunosc lumea inconjuratoare prin urmatoarele activitati : musca, ruguma, suge, apuca, priveste ,etc.

II st. Preoperationala (de la 2-7ani) copii isi formuleaza anumite idei ,cunostinte si folosesc anumite simboluri : de exemplu cu ajutorul limbii el poate sa atraga atentia celor din jur. In aceasta stadie copii au o "privire limitata" si simt greutati , in cazul unei clasificari ale obiectelor sau evenimentelor .

Exemplu: o hirtie pentru un copil este egala cu o bucata de tort , in caz ca mama arunca hirtia la gunoi sau "torta" copilul poate sa se indispuna .

III st. Operatiilor concrete ( de la 7-11,12) copii incep sa judece logic , sa clasifice obiectele dupa anumite caracteristici si sa opereze cu unele exercitii matematice . In aceasta stadie copii ajung sa inteleaga , sa cunoasca astfel de fenomen ca "pastrarea".

IV st. Operatiilor formale ( de la 12 ani ) preadolescentii pot face analiza unor probleme logice atit cu continut concret , cit si abstract , ei pot sistematic sa se gindeasca la toate posibilitatile , sa faca planuri pe viitor sau sa-si reaminteasca trecutul, dar si sa gindeasca atit analogic cit si metaforic.

5. Momentele cheie in teoria cognitiva dupa Piaget .

In procesul dezvoltarii copilul influenteaza activ si nu pur si simplu reactioneaza la mediul exterior.

Principalul moment in cercetarea lui Piaget , sint schemele , adica structura mobila ce permite copilului in procesul dezvoltarii sa se schimbe atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ. De la inceput schemele au un caracter senzomotor, apoi poseda un caracter cognitiv.

Piaget , cosidera ca intelectul este un exemplu concret pentru adaptarea biologica . El accentua ca toti oamenii au doua "functii": organizarea si adaptarea.

Adoptarea include doua procese ce se completeaza una pe alta :

asimilarea-(ca urmare individul include informatia intr-o structura deja existenta);

acomodarea-( ca urmare structurile existente se modifica , ca sa poata raspunde cerintelor ce se schimba in mediul exterior.

5) Piaget spunea ,ca dezvoltarea cognitiva - este rezultatul trecerii peste cele patru stadii :

Senzomotorie ;

Preoperationala;

Operatiilor concrete;

Operatiilor formale