 |  |
|
O abordare cognitiva a mecanismelor de aparare
Facand analiza critica a abordarii psihanalitice Miclea M (1997) arata ca aceasta:
plaseaza mecanismele de aparare la interfata dintre Id si Ego;
le organizeaza ierarhic in functie de "maturitatea" lor, adica de eficienta cu care reusesc sa blocheze descarcarea pulsiunilor instinctuale ale Idului;
considera ca sunt declansate de anxietatea de semnal, deci sunt postemotionale;
nu limiteaza teoretic numarul acestor mecanisme, lasand la libera decizie a psihanalistilor postularea unui nou mecanism;
nu ofera o metodologie precisa pentru stabilirea referentilor comportamentali ai mecanismelor defensive .
In acelasi timp, autorul subliniaza ca din comparatia cu mecanismele de adaptare (coping) se desprind o serie de precizari, nuante si delimitari:
necesitatea
considerarii functiei defensive a mecanismelor psihice atat
vis-a-vis de informatia negativa interna cat si de cea
externa;
renuntarea la organizarea ierarhica a mecanismelor defensive in functie de succesul lor in exprimarea Idului;
considerarea actiunii lor atat inainte de declansarea reactiei emotionale cat si postafectiv;
tratarea diferentiata a comportamentelor defensive si a mecanismelor defensive.
Coping-ul este definit in aceasta perspectiva ca un proces activ prin care individul, prin autoaprecierea propriilor activitati si a motivatiilor sale face fata unor situatii stresante si reuseste sa le controleze (Bloch si colab.1991).
O trecere in revista recenta, facuta de Burgeois si Paulhan (1995) asupra diferitelor tipuri de coping descrie:
n coping-ul centrat pe emotie, care vizeaza reglarea suferintei emotionale;
n coping-ul centrat pe problema, care vizeaza gestiunea problemei care se gaseste la originea suferintei subiectului;
n coping-ul "vigilent", care permite strategii active (de cautare a informatiei, de sustinere sociala, de mijloace de infruntare a situatiei pentru a o rezolva).
Holahan si colab. (1996) arata ca mecanismul de coping conceput ca o trasatura stabila de personalitate sau ca un raspuns la situatii stresante specifice este din ce in ce mai mult studiat intr-o perspectiva integrativa, tinand cont totodata de abordarea dispozitiei si contextului.
Mecanisme de aparare care pot fi abordate cognitiv sunt dupa Miclea M: negarea defensiva (refuzul), represia, proiectia, rationalizarea, intelectualizarea si izolarea, cu sublinierea ca este vorba de o similitudine terminologica si nu de construct. Denumirea mecanismelor este aceeasi ca in psihanaliza, dar ele sunt redefinite prin notiunile psihologiei procesarii informatiei. Ele sunt proceduri cognitive, nu formatiuni psihodinamice si reprezinta diverse modalitati de prelucrare a informatiei cu valenta negativa, vizand diminuarea reactiei de distres.
Locul mecanismelor cognitive de aparare in tipologia mecanismelor de coping (adaptare) - Miclea M, 1997
Tip deMecanism Vectorul
|
Comportamental |
Cognitiv |
Neurobiologic |
Confruntare |
|
|
|
|
Evitare |
|
Mecanisme cognitive de aparare |
|
Din perspectiva cognitivista, mecanismele de aparare sunt considerate ca strategii sau proceduri de prelucrare a informatiei negative cu functia de reducere a distresului.
|
MECANISMUL |
DEFINITIE FUNCTIONALA |
MOD DE OPERARE |
ADAPTAREA LA BOALA |
|
Negarea defensiva (refuzul) |
Toate procedurile cognitive de contracarare a formarii unei reprezentari interne a traumei care se activeaza imediat dupa evaluarea primara a stimulului si vizeaza eludarea reprezentarii lui mintale ca stimul traumatic. |
Negarea defensiva sa opereaza multinivelar. la nivel perceptiv, negarea poate perturba receptia corecta a stimulului traumatic: ea poate produce scotomizari partiale a imaginii vizuale a scenei traumatice. |
nu dau atentie simptomelor ce pot semnala debutul unei boli caut sa ma gandesc la altceva care nu are legatura cu boala aman cat mai mult posibil prezentarea la medic sau la o interventie medicala dureroasa |
|
Represia |
Toate procedurile care concura la o reactualizare selectiva a informatiei din memorie, in sensul ca reactualizarea informatiei neplacute, traumatice este partial sau integral blocata. Formarea unei reprezentari interne a traumei, se presupune ca a avut loc, dar accesul ei in constiinta este stopat. |
Se cauta eludarea din memorie nu numai a traumei propriu-zise ci si a evenimentelor care, asociindu-se intr-un fel sau altul cu trauma ar putea s-o evoce. Esecul reactualizarii informatiei traumatice se poate datora si unui mecanism inconstient asa cum se intampla emotie negativa foarte puternica poate provoca o amnezie totala sau partiala a evenimentului cu care s-a asociat, cunoscuta sub numele de amnezie posttraumatica. |
evit sa-mi amintesc momente neplacute din viata mea nu-mi amintesc prea bine cum a debutat si evoluat boala boala de care sufar imi vine mereu in minte |
|
Proiectia |
Procesul cognitiv de atribuire externa a unei caracteristici neplacute, negative proprii sau a cauzei/responsabilitatii traumei. Trauma sau caracteristica negativa e asumata constient, a patruns in constiinta dar e pusa pe seama unui factor extern care poate fi o persoana sau o situatie vag definita. |
De regula, subiectul tinde sa atribuie defectele proprii unor persoane care se bucura de prestigiu sau grupului sau de referinta. In acest fel, el reevalueaza caracteristica respectiva care poate conduce apoi la o eventuala diminuare a distresului pricinuit de constientizarea acesteia. |
cred ca in cea mai mare masura altii sunt vinovati de situatia in care ma gasesc daca as fi avut parte de o viata mai buna nu m-as fi imbolnavit |
|
Rationalizarea |
Toate procedurile de justificare a comportamentului dezadaptativ pe care un individ l-a avut si de reevaluare a situatiei traumatice, astfel incat impactul sau emotional sa fie redus. |
"justificarile" sunt insa contrafacute, constructii teoretice menite sa-l scuze pe individ in ochii sai (si ai celorlalti). Subiectul cauta sa-si demonstreze ca situatia nu e chiar atat de dramatica, se incearca exagerarea beneficiilor si/sau sa minimalizeze impactul negativ (costul) situatei stresante. Lantului cauzal real sau semnificatiei reale, li se substituie un sir de argumente doar aparent valide confruntarea directa cu realitatea este astfel evitata. |
cand sunt intr-o situatie neplacuta ma consolez gandindu-ma ca ar fi putut fi si mai rau si ca altii sufera si mai mult decat mine m-am imbolnavit din vina mea asa ca n-am decat sa suport consecintele bolii am fost mereu ocupat si de aceea nu m-am prezentat la medic |
|
Intelectualizarea/ izolarea |
Un ansamblu de strategii cognitive care vizeaza analiza informatiei traumatice in conditiile disocierii ("izolarii") acesteia de consecintele ei emotionale |
Subiectul se angajeaza intr-o gandire abstracta excesiva spre a evita experimentarea unor sentimente perturbatoare" |
imi privesc simptomele cu detasare si curiozitate, ma intereseaza detaliile teoretice ale bolii mi-ar placea sa citesc o lucrare de specialitate referitoare la boala mea suferinta m-a facut sa vad cu alti ochi viata |
Mecanismele de aparare cognitiva nu actioneaza separat, ci in functie de gradul de eludare a situatiei stresante sunt plasate intr-un adevarat continuum cognitiv defensiv (Miclea M, 1997).
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |
