SCALA WECHSLER DE INTELIGENTA PENTRU ADULTI

SCURT ISTORIC

David Wechsler a elaborat atat Wechsler Adult Intelligence Scale - III (WAIS-III), cat si WISC-III si WPPSI-R. Nascut in Romania, in 1896, se muta cu familia, sase ani mai tarziu, in New York. In 1935, D. Wechsler isi ia doctoratul la Columbia University, cu tema ,,Masurarea reactiilor emotionale". In 1932 a fost numit psiholog-sef la Spitalul Psihiatric Bellevue, iar sapre ani mai tarziu, in 1939, apare testul de inteligenta care-i poarta numele, test destinat sa masoare inteligenta la adulti.

Premisele cele mai importante pentru aparitia ,,Scalei de inteligenta pentru adulti" sunt:

-experienta lui D, Wechsler din timpul primului razboi mondial, cand au fost diagnosticati milioane de recruti; cu aceasta ocazie, el si-a dat seama de limitele ,,Scalei de inteligenta Stanford-Binet" si mai ales, de faptul ca ea nu prezenta prea multe garantii cand era folosita ca test pentru adulti;

-experienta sa ca practician, in perioada 1920-1930, cand si-a dat seama de limitele multor teste psihologice;

-experienta sa ca psiholog clinician la Spitalul Bellevue din New York. El si-a dat seama de necesitatea unui test care sa fie mai putin incarcat cu material verbal, avand mai multe sarcini potrivite pentru adulti si cu mai putin accent pe limitele de timp.

Wechsler pleaca de la ideea ca acest instrument psihodiagnostic nu este o masura a potentialului genetic independent de experienta. Ceea ce masoara testul este rezultatul unei interactiuni complexe intre dezvoltarea biologica si experienta subiectului. Mai mult, el considera calitatea rezolvarii testului ca fiind dependenta de anumiti factori noncognitivi. In 1958, defineste inteligenta ca fiind ,,un agregat sau o capacitate globala a individului de a actiona intentionat, de a gandi rational si de a aborda eficient mediul sau".

In 1975, D.Wechsler revine asupra acestei definitii si, in urma unei revizii, considera inteligenta ca fiind ,,capacitatea individului de a intelege lumea, de a actiona asupra ei si inventivitatea de a face fata provocarilor si solicitarilor acestei lumi". Era evident pentru el ca abordarea mediului implica mai mult decat deprinderile cognitive, si anume factorii afectivi (emotionali) si conativi (vointa, straduinta). Astfel, Wechsler vedea inteligenta generala ca pe o functie a personalitatii intregi si, totodata, ca fiind multideterminata. Persoana mai inteligenta este aceea care este capabila sa abordeze mai eficient solicitarile vietii - de tip abstract, practic sau social. De aceea, diferentierea dintre persoane mai inteligente si mai putin inteligente reclama o masurare multipla, adica a comportamentelor cognitive, afective si conative.

SCALELE I SI II DE INTELIGENTA WECHSLER-BELLEVUE

Primul test de inteligenta al lui D. Wechsler (Wechsler-Bellevue) a fost publicat in anul 1939. El a evitat conceptul de varsta mentala al lui A. Binet, in favoarea metodei de cotare bazata pe scala de puncte a lui Yerkes. In cadrul acestei scale, pentru fiecare item se acorda un numar de puncte pentru raspunsul oferit de subiect, acest numar depinzand de nivelul de sofisticare al itemilor. O alta deosebire fata de testul lui Binet o constituie faptul ca itemii nu mai sunt grupati pe niveluri de varsta, ci in subteste, in functie de continutul lor. De asemenea, itemii au fost aranjati in ordinea dificultatii lor.

Scala de inteligenta Wechsler-Bellevue cuprindea:

a) sase subteste verbale:

-informatii;

-intelegere;

-aritmetica;

-similitudini;

-vocabular;

-memorarea cifrelor;

b) cinci subiecte de performanta:

-completarea imaginii;

-aranjarea imaginii;

-cuburi;

-asamblarea obiectului;

-cod.

Primele sase subteste alcatuiesc Scala verbala, iar celelalte cinci subteste alcatuiesc Scala de performanta. Deci exista posibilitatea sa se calculeze trei coeficienti de inteligenta (QI), si anume:

-coeficientul de inteligenta verbal (QIV), derivat din suma scorurilor la toate cele sase subteste;

-coeficientul de inteligenta pentru performanta (QIP), derivat din suma scorurilor la toate cele cinci subteste de performanta;

-coeficientul de inteligenta pentru intreaga scala (QI global), derivat din suma scorurilor la toate cele 11 subteste.

Toti acesti coeficienti au o medie = 100 si o deviatie standard (SD) = 15.

Aceasta Scala de inteligenta urmarea atingerea mai multor obiective:

-testarea subiectilor normali;

-testarea subiectilor handicapati (in plan lingvistic sau senzorio-motor);

-testarea tulburarilor clinice;

-testarea dizabilitatilor in invatare;

-aparand in preajma celui de-al doilea razboi mondial, Scala a fost folosita si pentru testarea personalului militar si a veteranilor de razboi.

Scala I Wechsler-Bellevue a fost standardizata pe un esantion de 1.081 de subiecti albi din New York si din imprejurimi. Ei aveau varsta intre 10 si 60 de ani si au fost selectati in functie de o serie de variabile, precum: varsta, ocupatia, nivelul de pregatire. Indiferent insa de buna intentie, este clar ca esantionul nu a fost reprezentativ pentru intreaga populatie adulta din SUA.

A doua forma a scalei, The Army Wechsler, a fost construita in anul 1942, iar dupa incetarea razboiului, respectiv in 1946, a fost publicata o versiune modificata si extinsa, sub denumirea Wechsler-Bellevue Intelligence Scale - II.

SCALA WECHSLER DE INTELIGENTA PENTRU ADULTI (WAIS)

Aceasta noua varianta a fost publicata in 1955, fiind destinata sa masoare inteligenta adultilor cu varsta intre 16 si 75 de ani, o corectie pentru ,,deteriorare'' fiind aplicata la scorurile examinatilor de la extremitatea superioara a nivelurilor de varsta.

Din punctul de vedere al continutului, nu exista diferente fata de variantele anterioare, adica Scala verbala cuprinde sase subteste, iar Scala de performanta un numar de cinci subteste, itemii fiind aranjati in ordinea crescatoare a dificultatii.

In cotarea raspunsurilor , scorul brut al examinatului la fiecare subtest este convertit intr-un scor dintr-o scala a scorurilor standard, care are media =10 si deviatia standard =3. Suma scorurilor scalate la cele sase subteste verbale este convertit intr-un QI verbal, iar suma scorurilor scalate la cele cinci subteste de performanta este convertita intr-un QI performanta. Apoi, suma scorurilor scalate la toate cele 11 subteste este convertita intr-un QI al intregii scale (QI global). Toate tabelele necesare acestei conversii, ce variaza in functie de grupa de varsta cronologica, sunt prezentate in cadrul Manualului WAIS.

WAIS a fost tradus si in alte limbi, inclusiv in limba romana, varianta care mai este folosita si astazi de unii psihologi.

SCALA WECHSLER DE INTELIGENTA PENTRU ADULTI -   

REVIZUITA (WAIS-R)

Scala Wechsler de inteligenta pentru adulti - revizuita (WAIS - R) a fost publicata in 1981.

Deosebirile esentiale fata de variantele anterioare sunt:

-utilizarea limbajului indiferent de sex;

-reprezentarea in subtestele Informatii si Completarea imaginii;

-schimbari mai mari in subtestele Intelegere si Similitudini;

-subtestul Informatii a fost supus celei mai severe revizii, cu 20 de itemi preluati de la WAIS si noua itemi inlocuiti.

Schimbarile fata de WAIS 1955:

Cifrele din paranteze reprezinta numarul itemilor din cadrul subtestelor ce alcatuiau varianta WAIS 1955.

Doua noi subteste (unul pentru Abilitatea spatiala si altul pentru masurarea Nivelului de aspiratie) au fost propuse pentru noua versiune a WAIS. Totusi, verificarile experimentale au condus la decizia de a nu le include in noua scala. Dar una din cele mai semnificative schimbari se refera la ordinea administrarii subtestelor. In cazul variantei anterioare se administrau intai toate cele sase subteste verbale si, apoi, toate cele cinci subteste de performanta. In varianta WAIS-R, subtestele sunt administrate in ordine alternanta, respectiv:

1.Informatii (V)

2.Completarea imaginii (P)

3.Memoria cifrelor (V)

4.Aranjarea imaginii (P)

5.Vocabular (V)

6.Cuburi (P)

7.Aritmetica (V)

8.Asamblarea obiectului (P)

9.Intelegere (V)

10.Cod (P)

11.Similitudini (V)

Se constata ca WAIS-R contine acelasi numar si aceleasi subteste precum WAIS 1955.

Subtest din  W.A.I.S. (pentru adulti)

ADMINISTRAREA SI COTAREA REZULTATELOR

Timpul total de aplicare este intre 60 si 90 de minute, dar acesta poate varia in functie de experienta examinatorului si de personalitatea celui examinat. Testul trebuie sa fie aplicat intr-o camera linistita, bine iluminata si aerisita. Examinatul trebuie sa stie de ce raspunde la test, iar examinatorul trebuie sa faca precizari privind natura testului: intrebarile sunt ordonate de la usor la greu; nu este de asteptat ca o persoana sa realizeze perfect la fiecare item. Dupa ce examinarea a inceput, subiectul trebuie sa fie incurajat, fara insa a i se spune daca raspunsul la un item este corect sau gresit. Cand se lucreaza cu un anumit subtest, materialele care nu sunt utilizate sunt tinute in afara campului perceptiv al subiectului.

Dupa aplicarea testului si consemnarea raspunsurilor in Caietul de raspuns, scorul brut al examinatului, la fiecare subtest, este convertit intr-un scor standard, ce apartine unei scale a scorurilor standard, cu o medie =10 si o deviatie standard (SD) =3. Cele sase scoruri scalate de la Scala verbala sunt insumate pentru a da suma scorurilor scalate verbale. Cele cinci scoruri scalate de la Scala de performanta sunt insumate pentru a da suma scorurilor scalate de tip performanta. Scorurile scalate la toate cele 11subteste sunt insumate pentru a realiza suma scorurilor scalate pentru intreaga scala. Fiecare dintre cele trei sume ale scorurilor scalate este apoi convertita intr-o valoare QI: QI verbal, QI performanta si QI global. Fiecare dintre cele trei scale QI este bazata pe o medie =100 si o deviatie standard (SD) =15, in cadrul fiecarui grup de varsta al examinatului.

PROCEDURA INTERPRETARII PE NIVELURI SUCCESIVE

Aceasta procedura este legata de numele lui G. Groth-Marnat (1997) si reprezinta rezultatul sintezei si integrarii unor modalitati de abordare ce apartin lui R.W. Kamphaus (1993), A. S. Kaufman (1990, 1994), J. H. Kramer (1993), J. A. Naglieri (1993) si J. Sattler (1992). Este vorba despre un sistem de interpretare oferit clinicienilor, ce presupune parcurgerea a cinci niveluri:

1) Nivelul I - Interpretarea QI global. Determinarea rangurilor percentile si clasificarea QI.

2) Nivelul II - Interpretarea QI verbal si a QI performanta, precum si a scorurilor pe factori si a grupurilor aditionale:

a) QI verbal - QI performanta (se interpreteaza daca V - P este de 12 puncte si mai mult);

b) scoruri pe factori: Intelegerea verbala, Organizarea perceptuala, Rezistenta la distragere, Viteza de procesare (numai la WISC); se interpreteaza daca apar diferente semnificative intre media la trei scoruri WAIS sau patru index WISC-III si scorurile factorului relevant;

c)grupuri aditionale: categoriile lui Bannatyne, profilurile ACID/SCAD, gruparile lui

Horn.

3) Nivelul III - Interpretarea variabilitatii scorurilor la subteste (analiza profilului).

4) Nivelul IV - Analiza variabilitatii intrasubtest.

5) Nivelul V - Realizarea analizei calitative.

Pentru calcularea scorurilor standard trebuie sa fie utilizate in formule scoruri corectate pentru varsta. Diferenta dintre scoruri este calculata prin scaderea scorului standard la un factor sau grup din media tuturor scorurilor standard din cadrul acelui grup.

Aceasta procedura vizeaza atat WAIS-R, cat si WISC-R.

Desi QI global este cel mai stabil si cel mai valid aspect al scalelor Wechsler, semnificatia sa devine mai putin importanta pe masura ce fluctuatiile cresc intre QI verbal si performanta, intre scalele pe factori sau cand exista un mai mare grad de imprastiere a scorurilor la subteste.

In interpretarea variabilitatii scorurilor la subteste trebuie sa se parcurga urmatorii pasi:

a) stabilirea daca fluctuatiile scorurilor la subteste sunt semnificative;

b) dezvoltarea ipotezelor privitoare la intelesul fiecareia dintre fluctuatiile scorurilor la subteste;

c) integrarea acestor ipoteze cu informatiile aditionale relevante privind cel examinat.

In vederea interpretarii profilului, trebuie sa fie utilizate tot timpul scorurile corectate pentru varsta. Aceste scoruri, la subiectii ce depasesc 75 de ani au fost dezvoltate de catre J. J. Ryan, A. M. Paolo, J.F. Malec, E. G. Tangalos. Clinicienii trebuie sa foloseasca aceste doua seturi de norme in masurarea pacientilor cu Alzhaimer sau cu dementa.

SCALA WECHSLER DE INTELIGENTA PENTRU ADULTI - III (WAIS-III)

Aceasta varianta a fost publicata in 1977, dupa cinci ani de activitate laborioasa, sub conducerea a doi directori de proiect: David Tulsky si Jianjun Zhu.

WAIS-III este un instrument psihodiagnostic  administrat clinic individual pentru masurarea abilitatii intelectuale a adultilor cu varsta intre 16 si 89 de ani. Desi preia in mare masura trasaturile predecesorilor (in special WAIS si WAIS-R), el prezinta si unele noutati referitoare la standardizare, continut, materiale folosite si proceduri de administrare. Mai concret, testul WAIS-III poate fi utilizat pentru atingerea mai multor scopuri, si anume:

-ca test psihoeducational pentru plasarea elevilor in scoala secundara si postsecundara;

-pentru masurarea dizabilitatilor de invatare si pentru determinarea supradotarii;

-pentru predictia achizitiilor scolare;

-pentru plasarea unor subiecti in scolile speciale;

-pentru stabilirea unui diagnostic diferential in cazul unor tulburari neurologice si psihiatrice care afecteaza functionarea mentala;

-cercetare clinica;

-masurarea intelectuala ca parte a selectiei manageriale si pentru plasarea in programele de formare si dezvoltare.

Motivele care au stat la baza dezvoltariiacestei noi variante sunt urmatoarele:

-modernizarea normelor (etaloanelor), datorita unui fenomen real, si anume cresterea valorii QI de-a lungul timpului. Rata de crestere ar fi de aproximativ 0,3 puncte pentru fiecare an. Cresterea valorii QI poate fi determinata de cauze precum: imbunatatirile si modernizarile din sistemul de educatie, cresterea calitatii nutritiei, modificarea in sens pozitiv a conditiilor de sanatate, cresterea diseminarii informatiei.

-nevoia de restandardizare, incluzand un numar mai mare de subiecti in esantion.

-extinderea nivelurilor de varsta ale subiectilor inclusi in lotul de standardizare. Daca pentru WAIS-R varsta maxima era 74 de ani, pentru WAIS-III limita de varsta a fost extinsa pana la 89 de ani. Speranta de viata a cetatenilor americani a crescut si va creste in continuare.

-modificarea unor itemi, in urma unor studii empirice si statistice, sau excluderea lor din subtestele de apartenenta.

-modernizarea modului de alcatuire si de prezentare a unor stimuli. De exemplu, la subtestul Completarea imaginii itemii au fost redesenati, mariti si colorati, devenind astfel mai atractivi.

-extinderea in jos a scorurilor QI si cresterea utilitatii clinice. Pentru QI global scorurile au coborat pana la 45, pentru QI verbal pana la 48, iar pentru QI performanta pana la 47.

-renuntarea in mare masura la modul de aplicare a unor teste folosind un timp impus. Pentru persoanele in varsta asemenea restrictii creeaza probleme, deoarece viteza lor de procesare scade.

-gasirea unor noi modalitati de masurare a rationamentului fluid. In cadrul variantei WAIS-III vom regasi subtestul Rationamentul matrice.

-intarirea bazei teoretice. Multe cercetari au evidentiat faptul ca WAIS-R nu avea capacitatea de a masura in intregime functionarea cognitiva. In consecinta, WAIS-III va include si Scorurile Index, ce masoara patru factori si anume: Intelegerea verbala, Organizarea perceptuala, Memoria de lucru si Viteza de procesare.

-legatura statistica cu alte instrumente psihodiagnostice cum ar fi Wechsler Individual Achievement Test (WIAT).

-testarea extensiva a fidelitatii si validitatii. A fost necesara verificarea stabilitatii scalei, a validitatii sale concurente si a validitatii de construct. De asemenea, s-a verificat utilitatea clinica a scalei, aceasta fiind aplicata pe o mai larga categorie de pacienti cu deficiente neuropsihologice.

Continut. WAIS-III contine un numar de 14 subteste: 11 dintre ele, chiar daca au suferit unele modificari, sunt retinute din WAIS-R; doua subteste sunt total noi: Rationamentul matrice si Succesiunea litera-numar; un subtest, numit Cautarea simbolului, nu este altceva decat o adaptare dupa WISC-III. La randul lor, subtestele sunt grupate pe cele doua subscale, astfel:

In afara de cele trei scale (Verbala, Performanta si Globala), subtestele mai pot fi grupate pentru a calcula patru scoruri index care, la randul lor, vizeaza domenii mai rafinate ale functionarii cognitive. Acestea sunt urmatoarele : Intelegerea verbala, Organizarea perceptuala, Memoria de lucru si Viteza de procesare.

Administrare si scorare. Din punct de vedere tehnic, materialele incluse in ,,echipamentul" testului sunt urmatoarele:

-Manualul WAIS-III pentru administrare si scorare

-Manualul tehnic WAIS-III si WMS-III

-Foi de raspuns (25)

-Brosurile cu raspunsuri (25)

-Brosura cu stimuli

-Cutia cu cartonase pentru aranjarea imaginii

-Cutia cu cuburi

-Cutiile cu piese pentru asamblarea obiectului

-Grila de scorare pentru subtestul Simbol numar-Cod

-Grila de scorare pentru subtestul Cautarea simbolului

Pentru a calcula scorurile QI si scorurile Index este necesar sa fie aplicata intreaga baterie, deci toate cele 13 subteste.

Etalonul pentru WAIS-III se prezinta astfel:

Dupa cum se observa din tabel, la o extremitate avem subiecti care sunt supradotati si au un nivel de inteligenta exceptional si, la cealalta extremitate, sunt subiecti care au un nivel al coeficientului de inteligenta extrem de scazut, ceea ce inseamna ca ei se caracterizeaza prin serioase disfunctii intelectuale.

Pentru ca aplicarea bateriei sa-si atinga obiectivele, trebuie respectate o serie de cerinte privind conditiile fizice, si anume:

-camera de testere sa fie bine iluminata, ventilata si ferita de zgomote sau alte forme de perturbare;

-nimeni in afara de examinat si examinator nu trebuie sa fie prezent in camera de testare;

-mobila utilizata trebuie sa fie confortabila si potrivita dimensiunilor examinatului;

-suprafata mesei pe care se pun materialele testului sa fie lipsita de asperitati;

-examinatorul sa fie asezat in partea opusa examinatului, pentru a observa mai bine conduita acestuia.

Foarte important este ca intre examinator si examinat sa se mentina in permanenta un raport optim.

In concluzie, se poate afirma ca bateria WAIS-III, desi, in esenta, construita pe aceleasi principii precum predecesorii sai si celelalte scale Wechsler (WISC-III si WPPSI-R), se prezinta ca o noua varianta, cu foarte multe elemente noi, originale si cu caracteristici psihometrice ce-i sporesc gradul de incredere.

BIBLIOGRAFIE:

Mitrofan, N; Mitrofan L, Testarea psihologica. Inteligenta si aptitudinile, Ed. POLIROM, Iasi, 2005

Rascanu R, Introducere in psihodiagnoza clinica, articol Internet

Zlate M(coord), Cretu T, Mitrofan N, Anitei M, Psihologie-manual, Ed. Aramis, Bucuresti, 2005.