Raportul psihologie medicala si clinica - psihologie

Raportul psihologie medicala si clinica - psihologie

Psihologia medicala se dezvolta azi din intrepatrunderea cu alte domenii de cunoastere si cercetare cum ar fi: psihopatologia, psihologia holistica si antropologia, psihanaliza si psihologia dinamica, cronobiologia, etologia, sociologia, psihologia experimentala si neurofiziologia. Cu fiecare din aceste domenii psihologia medicala are legaturi biunivoce si face un schimb continuu de informatii. Ea este legata de domeniul psihologiei generale prin aspectele legate de comunicare, aspectele legate de psihologia dezvoltarii, aspectele legate de personalitate.

Psihologia medicala este legata de psihologia sociala in cele mai diverse moduri de la relatia sociologica medic-pacient la impactul profesiunii medicale cu alte profesiuni conexe - medici, farmacisti, biologi, chimisti, de la modelul biopsihosocial al bolii la modelele terapeutice privind lumea medicamentului (psihologia reclamei, marketing) la calitatea vietii ca indicator modern de apreciere a interventiei terapeutice si a activitatii medicale, de la interrelatiile existente in interiorul institutiilor de asistenta la atitudinea mass-mediei fata de boala si suferinta.

De asemenea este legata de domeniul psihologiei diferentiale care folosind metodele psihometrice, testologia si psihodiagnoza se incadreaza in principiile generale de evaluare, etalonare si diagnoza.

O interesanta si fundamentala legatura a psihologiei medicale ni se pare cea care se poate stabili cu psihologia morala. Aceasta are in viziunea lui Enachescu C (2002) ca obiect atat Eul cat si SupraEul si isi concentreaza studiul sau asupra cunoasterii valorilor morale prin care persoana isi construieste propriile sentimente morale fiind complementara in acest fel psihanalizei. Psihologia morala cauta sa inteleaga natura individului din punct de vedere sufletesc si moral si sa-i raspunda dilemelor legate de sensul vital si destin. Ea reface unitatea dintre prezenta corporala ca exterioritate si interioritatea reprezentata de constiinta si sentimentul moral. Cautand sa inteleaga persoana aflata in suferinta psihologia morala ofera salvarea nu doar ca reparatie ci si ca psihoterapie. A-l sprijini pe cel aflat in suferinta are nu doar semnificatia unui ajutor si a unui suport moral ci este si o contributie la restaurarea sa.