QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente psihologie

Psihologia adultului si varstnicului



Universitatea de Stat din Pitesti

Facultatea de Stiinte Socio-Umane

Specializarea: Psihologie, Anul II







Psihologia adultului si varstnicului






"Mr. Jones"



  1. Povestea personajului:

Filmul "Mr. Jones" este unul dintre acele pelicule care prin continutul lor descriu, contureaza, aspectele din viata unui om care sufera de o boala psihica sau tulburare.

Personajele principale sunt reprezentate de Richard Gere, interpretandu-l pe Mr. Jones, diagnosticat cu tulburare bipolara maniaco-depresiva si Lena Olin, jucand rolul unui doctor psihiatru- Dr. Elizabeth Bowen.

Mr. Jones este un barbat in varsta de aproximativ 35 de ani, el sufera de manie depresiva, care a fost accentuata de despartirea de prima sa iubita din adolescenta, Ellen, pe care din acel moment o va considera moarta. Isi inchipuie ca Ellen este moarta pentru a trece cu oarecare usurinta peste durerea cauzata de despartire, pentru el aceasta idee este ca un mecanism de aparare, declansat de tema de a nu fi abandonat din nou. Se pare ca el din copilarie suferea de aceasta tulburare, care insa nu se va manifesta frecvent pana in adolescenta. Din adolescenta si pana la varsta de 35 de ani, a tot urmat diferite tratamente pentru a controla aceasta tulburare.

La inceputul filmului, Jones se angajeaza la o firma de constructii "pentru o zi" , ajuns pe acoperis este fascinat de avioanele care zboara pe deasupra casei, la care lucra impreuna cu o intreaga echipa si incearca la randul lui sa zboare, dar este salvat la timp de unul dintre muncitori.

In urma acestui incident ajunge la un spital de psihiatrie, unde o intalneste pe Dr. Elizabeth Bowen, care il va diagnostica cu tulburare bipolara maniaco-depresiva.

Dupa ce este tinut sub observatie o perioada scurta de vreme, este externat. Debordand de fericire ca este din nou liber, merge la banca pentru a-si lichida contul, unde profita de ocazie si filtreaza cu functionara de la banca. Pasionat fiind de muzica in una din seri merge impreuna cu acesta la un concert simfonic, unde purtat de val se urca pe scena si distrage atentia celor care sustineau concertul, ducand in cele din urma la intreruperea acestuia.

Din nou ajunge in spital si este supus unei expertize medico-legale, unde Dr. Bowen sustine ca pe baza celor doua incidente, Mr. Jones trebuie internat si tinut sub tratament, insa in cele din urma judecatorul il va lasa liber.

Dupa o perioada cade intr-un episod de depresie severa si el singur cere ajutorul Dr. Bowen, care va incepe tratamentul prin terapie si medicamentatie. In spital fiind nevoit sa relationeze cu ceilalti pacienti, constata ca nu se poate adapta si ca tratamentul nu are efecte benefice pentru el, ci dimpotriva starea ii pare ca se agraveaza si are nevoie de libertate si de momentele sale de fericire.

Insa pe parcursul sedintelor de terapie, Dr. Bowen atinge un punct sensibil, presupusa moarte a iubitei din adolescenta, Ellen. Dr. Bowen afla ca aceasta traieste si ca s-a despartit de Jones din cauza comportamentului sau oscilant si necontrolat. Aducand in discutie acest subiect Jones sufera o criza.

In urma acestui eveniment relatia dintre cei doi depaseste limita doctor-pacient si devine o relatie intima, cu implicatii sentimentale. Dr. Bowen realizand ca a incalcat etica profesionala este nevoita sa ceara transferarea cazului lui Jones la un alt spital.

Considerand transferul un al doilea abandon, Jones are din nou idei sinucigase. Eliberat pe proprie raspundere de la noul spital, ajunge din nou pe acoperisul casei, de pe care incercase la inceput sa "zboare"si repeta incercarea. Este salvat din nou, dar de aceasta data de insasi Dr. Bowen, care a devenit pentru el Libbie, persoana iubita.




  1. Diagnostic:


Maniaco-depresiv se refera la starea care oscileaza intre "urcus" (maniac) exagerat si "coboras" (deprimat) exagerat. Un alt nume al bolii maniaco-depresive este tulburarea bipolara. Ea se refera la acea stare a omului care alterneaza intre "polurile" maniei (urcusuri) si depresiei (coborasuri). Tulburarea bipolara este o tulburare a creierului care produce schimbari neobisnuite in starea, energia si capacitatea de functionare a omului.

Boala maniaco-depresiva sau tulburarea bipolara ii afecteaza atat pe barbati, cat si pe femei. Desi poate aparea la orice varsta, de obicei incepe in adolescenta tarzie. Tulburarea bipolara este intalnita la oameni de toate varstele, rasele, grupurile etnice si clasele sociale. Se pare ca ea are legaturi genetice si are tendinta de a se transmite in familii. Din nefericire, pe langa faptul ca afecteaza viata celui bolnav, boala poate devasta vietile celor care il ingrijesc, cat si ale celor din cercul apropiat al familiei. Primele mentiuni ale termenilor de 'manie' si 'melancolie' dateaza inca din antichitate, Hipocrat fiind cel care a utilizat termenul de manie pentru a desemna o stare de excitatie psihica iesita din comun. La randul sau, termenul de melancolie definea starea opusa maniei, si anume aceea de scadere trecatoare sau durabila a tonusului psihic In epoca moderna, mania, melancolia si relatia dintre ele isi gasesc corespondent in conceptul de tulburare maniaco-depresiva. Tulburarea maniaco-depresiva sau bipolara, cum a mai fost ea numita, face parte din grupul tulburarilor afective, caracterizate prin faptul ca deformeaza afectivitatea persoanei, fie spre polul negativ (melancolie, depresie), fie spre cel pozitiv (excitatie maniacala).   
Orice analiza a tulburarilor maniaco-depresive se axeaza pe cele doua componente ale acestui tip de tulburare, si anume pe episoadele maniacale si pe cele depresive.
Tulburarile bipolare constau de fapt in alternarea episoadelor maniacale si a celor depresive, aceasta alternanta fiind intrerupta de perioade de normalitate.

Accesul maniacal  poate debuta brusc, exploziv sau precedat de simptome prodromale: indispozitie, tulburari digestive, tulburari respiratorii sau tulburari psihice care, la acelasi bolnav, de obicei sunt aceleasi ("simptom semnal').

Persoanele aflate intr-o criza de tip maniacal

Episoadele maniacale se caracterizeaza printr-o exaltare generala ce cuprinde mai multe sectoare ale vietii psihice si afective a individului astfel:

* Mimica mobila, privire stralucitoare, expresie joviala si euforica; 

* Comportamentul se remarca printr-o mare labilitate motorie; 

* Limbajul este logoreic, insotit adesea de o gestica larga si dezordonata; 

* Atentia nu poate fi fixata pe ceva anume, imaginatia este suprasolicitata

* insomnie- scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat de nivelul energetic care este chiar crescut ( diferit de depresie in care nivelul energetic este scazut, scade durata somnului cu oboseala consecutiva )

* sentimente de marire, grandoare care sunt consecinta inflatiei autostimei - variaza de la incredere crescuta in fortele proprii pana la delirul grandomanic

* fuga de idei care poate duce chiar la incoerenta, prin scaderea legaturilor logice

* hiperactivitate (sociala, sexuala, profesionala)

* logoree (vorbeste mult) si scrie mult ( graforee ).

* dezinhibitie (verbala, sexuala, in maniera de a sofa, cheltuie mai mult, initiative neasteptate in a initia calatorii)

* abuz de droguri - in special cocaina, alcool, sedative

* este intr-o exagerata buna-dispozitie, vesel, canta, danseaza

* intra repede in relatii cu cei din jurul sau

* este dispus la glume, ironii

* Ritmul ideativ creste ca un torent

* Atentia spontana este exagerata, in dauna atentiei provocate, a tenacitatii si concentrarii

* Memoria faptelor si evenimentelor vechi si recente este crescuta, realizand chiar o hipermnezie

* Evocarile sunt etalate cu lux de amanunte

* Datorita superficialitatii perceptiior, din cauza hipervigilitatii atentiei, apar si iluziile, in special iluziile de persoana: bolnavul confunda usor o persoana cu alta, prin scaderea posibilitatii de diferentiere

* Limbajul gesticulat al bolnavului in puseu maniacal este bogat, iar tinuta, imbracamintea este multicolora, ornamentala.

Accesul depresiv, numit si melancolie, este o alta manifestare a psihozei periodice, care poate surveni imediat sau dupa un interval de la remisiunea accesului maniacal sau a altui acces depresiv. Tabloul clinic al melancoliei este situat la polul opus maniei


Cum se manifesta bolnavul in timpul episoadelor depresive

Asa cum am aratat mai sus, episoadele maniacale alterneaza cu cele despresive. Episoadele depresive se caracterizeaza prin:

* Activitate redusa, inexpresivitate a starilor afective; 

* Mimica trista, gesturi limitate si putine; 

* Stare de oboseala generala, inexplicabila

* Scaderea eficientei intelectuale; 

* Atentie slaba si subsolicitata, dificultati de reamintire a unor situatii, evenimente etc; 

* Dispozitie trista, senzatie de apasare sufleteasca, o atitudine de pesimism si deznadejde legata de viitor.

* anxietate, accentuata dimineata

* vorbește in soapta, raspunzand monosilabic la intrebari

* idei de inutilitate, culpabilitate , neajutorare

* scaderea interesului pentru activitatile zilnice

* fatigabilitate, scaderea randamentului util

* dificultati de concentrare, de a lua decizii

* scadere memoriei

* neliniste, iritabilitate

* insomnii sau hipersomnii, vise cu cosmaruri

* cresterea sau uneori scaderea apetitului cu modificarea greutatii

* scaderea stimei de sine, tendinta de devalorizare, aprecieri negative a calitatilor fizice si psihice

* acuze somatice - diverse dureri care nu sunt de cauza organica ( palpitatii , dureri de inima )

* stau pe marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu mainile incrucisate, cu mimica exprimand o adanca durere morala

idei autolitice - de suicid , idei de culpabilitate

* se plang ca nu mai pot simti aceleasi sentimente

* ca nu mai pot participa la viata ("anestezie psihica dureroasa').

* gandurilor li se adauga idei delirante, avand continut depresiv

* se alimenteaza superficial, avand un metabolism bazal crescut, scad in greutate,









  1. Argumentarea simptomului:



  1. Activitate demonstrata(exemplificari):

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }