Psihanaliza in lume

q   Psihanaliza in occident

q   Cine si cum poate deveni psihanalist

q   Dimensiuni ale formatiei psihanalitice

q   Conceptia psihanalitica despre sanatate si boala psihica

q   Psihanaliza in occident

In occident - astazi psihanaliza traieste un fenomen de reducere a proportiilor, de iesire din moda, declinul psihanalizei este un fenomen de oscilatie care presupune varfuri si depresiuni.

Psihanaliza este un element constitutiv solid implantat al culturii occidentale.

Ea este prezenta in institutiile psihiatrice si psihoterapeutice

Exista o importanta practica privata in domeniul psihanalizei. Exista - de asemenea - un corpus de cunostinte:

psihologice;

psihopatologice;

antropologice;

filosofice

care au intrat in mentalitati, diferite discipline inrudite, comportamentul oamenilor astfel incat societatea occidentala contemporana este de neconceput fara prezenta in mentalitati a psihanalizei.

Canalul principal prin care psihanaliza a intrat in mentalitatile lor a fost CONCEPTIA EDUCATIEI.

Educatia represiva de la sfarsitul secolului al XIX -lea, bazata pe principii victoriene - care producea nevrozele studiate de Freud, a fost inlocuita printr-o educatie permisiva, menita sa actioneze profilactic in raport cu nevrozele. Acest scop - pe care psihanalistii  - in special A. Freud si l-au propus - a fost atins: nevrotismul si-a pierdut importanta in bolile psihice din occident.

Exista psihanalisti care se intreaba daca nu cazurile - limita (si nu nevrozele) sunt paradigma psihanalizei.

Psihanaliza este prezenta inca din invatamantul mediu, in manualele de psihologie si filosofie, in cel superior - la medicina, psihologie, filosofie, sociologie.

In anii de glorie ai psihanalizei s-a lansat ideea ca toti psihiatrii sa treaca printr-o analiza de formare indiferent

daca o practica sau nu. Aceasta idee insa nu s-a pus in practica.

Psihodrama lui Balint

Cu ajutorul ei, medicii urmau sa-si initieze mai bine relatiile cu pacientii sau sa le optimizeze.

Organizarea psihanalizei

Societatile de psihanaliza stau la baza organizarii psihanalizei.

o parte din ele nu sunt doar asociatii profesionale ci si institutii de formare; adica societati psihanalitice care patroneaza institutii de psihanaliza:

de exemplu: Societatea Psihanalitica din Paris (1929)

q   cine si cum poate deveni psihanalist?

Organizarea psihanalizei in diverse tari

Austria

legea psihoterapiei - din 1922

pot deveni psihanalisti - in afara de medici - si psihologi, filosofii, oamenii de arta, persoane fara pregatire superioara (daca au trecut printr-o pregatire psihanalitica)

Melanie Klein - de exemplu - nu are pregatire cu studii superioare, are doar doua analize, dar a revolutionat psihanaliza !

Franta

medici, psihologi, filosofi, sociologi, teologi, alte persoane cu studii superioare cu vocatie pot deveni psihanalisati.

SUA

pana de curand doar medicii puteau deveni psihanalisti; apoi, acest lucru a fost valabil si pentru psihologi si pentru asistentii sociali.

Freud a luat apararea psihanalizei practicate de catre medici, justificand limitele lor prin faptul ca medicii, datorita unei formatii prea biologizante - nu aderau - nu aveau cum - suficient la ideile promovate de Freud la acea vreme.

q   Dimensiuni ale formatiei psihanalitice

Formatia psihanalitica are trei DIMENSIUNI:

I.   Analiza personala

este cea mai importanta;

trebuie sa fie de aprox. 400 de sedinte; de 3 -4 ani cu o frecventa de 4/ saptamana (Franta) sau 5/ saptamana (In cultura anglo-saxona);

in Romania avem 3 sedinte/ saptamana (*'90 -95).

Din punct de vedere istoric

durata si ritmul analizei personale a fost in continua evolutie.

Initial, primele sedinte erau analize foarte scurte pe care medicii le faceau cu Freud - de doua - trei saptamani.

Mai tarziu, constatatandu-se ca aceste analize nu erau suficiente, durata lor a crescut si - pe masura ce analiza a avansat spre primii ani de viata - psihanalizele au devenit mai lungi

Inainte, psihanaliza era satisfacuta cu parcurgerea etapei oedipiene;

Ulterior, ea va fi satisfacuta doar de parcurgerea primei perioade a vietii, inclusiv perioada non-verbala.

II.      Formatia teoretica

include cunostinte de psihologie si psihopatologie psihanalitica si teoria tehnicii psihanalitice

III.       Supervizarea

un candidat in psihanaliza, in momentul in care isi incheie analiza sau se apropie de sfarsitul acesteia si incepe sa practice, se va supune atunci unui psihanalist experimentat si recunoscut de societatea respectiva ca psihanalist formator si supervizor; isi va supune atentiei si criticii primele doua analize pe care le face. Supervizarea dureaza 1 -2 ani; cu 1 sedinta pe saptamana.

Rezulta ca in 6-7 ani poti deveni psihanalist cu o investitie financiara destul de mare.

In Romania

SOCIETATEA PSIHANALITICA ROMANA  - 1990 - are un nou statut care incearca sa stabileasca criterii ferme de formare si evolutie care aproximeaza modelele occidentale.

poate deveni membru asociat o persoana cu studii superioare si 2 ani de analiza personala.

Candidat poate deveni cineva care are trei ani de analiza personala si 1 an de practica supervizata.

Membru titular - presupune 5 ani de analiza personala si 2 ani de practica supervizata si 5 ani de experienta terapeutica psihanalitica.

Marile puteri ale psihanalizei

SUA - nu se datoreaza cantitatii ci calitatii.

Orientari in psihanaliza;

in Franta exista doua orientari:

psihanaliza freudiana;

psihanaliza lacane-iana

q   conceptia psihanalitica despre sanatate si boala

Intre boala si sanatatea psihica deosebirea este doar de grad si nu calitativa. Aceasta idee se regaseste in toate curentele psihanalitice.

Psihanaliza freudiana este decisiva pentru a putea concepe psihanaliza ca un sistem de discipline, un sistem coerent care se bazeaza pe cateva idei fundamentale, una dintre ele fiind raportul boala -sanatate. Aceasta idee legitimeaza trecerea de la psihopatologie la psihanaliza starii de sanatate si trecerea de la psihopatologie la psihanaliza aplicata la cultura.

Conceptele de boala -sanatate; de patologic versus normal

- Boala e preferabila pentru ca normalul are doar o valoare relativa bazandu-se doar pe determinari statistice.

- Normalul unei populatii este dat de media statistica iar patologicul de abaterea de la media statistica.

- Conform statisticilor aceasta medie este de 90% normalitate. Restul se abate de la normalitate.

Aceasta conceptie ca boala si sanatatea se deosebesc gradual inseamna ca atat nevroticii cat si oamenii sanatosi au inconstient.

Aceasta nevroza este = o afectiune psihogena in care simptomele sunt expresia simbolica a unui conflict psihic avandu-si radacinile in istoria infantila a subiectului; atunci, ideea fundamentala a psihanalizei despre deosebirea doar graduala dintre boala si sanatate conduce la ideea ca toata lumea are inconstient.

Aceasta idee despre deosebirea graduala nu a fost introdusa in psihologie sau medicina de catre Freud ci de C. Bernard, inaintea lui Freud, in secolul al XIX -lea, insa - cand psihanaliza a introdus aceasta idee si s-a bazat pe ea, rezistentele au fost foarte puternice. Exista urmatoarea explicatie: respectiva idee putea fi acceptata daca era vorba de somatic dar mai dificil de acceptat daca se referea la psihic.

Din punct de vedere psihanalitic, boala si sanatatea apar ca doua constructe mentale, un + , si un - , ca limitele instabile ale unui continuum, starile intermediare deosebindu-se intre ele doar cantitativ.

Aceasta idee a deosebirii graduale boala -sanatate care le relativizeaza total, pe care Freud o aplica nevroticilor - este preluata de catre alti psihanalisti si extinsa si la psihoze. Fiecare om sanatos are in el nu doar germenii unor nevroze ci si pe cei ai psihozei.

- Jung constata ca omul are arhetipuri care pot deveni - in anumite circumstante - generatoare de psihoze cand coplesesc Eul.

- M. Klein sustine ca fiecare individ uman parcurge - in dezvoltarea sa - anumite faze in care predomina procesele psihotice. Astfel, psihoza paranoida este o etapa universala care caracterizeaza primele 4 luni de viata ale fiecarui individ. Aceasta faza e caracterizata prin manifestari pe care le intalnim la adultul psihotic, schizofren. Pulsiunile .....sunt foarte puternice obiectul *este partial - mama; conceputa ca parte a sa - ca san; este o "bucata de bucata". Mama este un obiect partial, e un obiect impartit in obiect bun sau rau. Procesele psihice predominante sunt: introiectia si proiectia iar angoasa este de natura persecutorie.