O ABORDARE HOLISTICA A PSIHOLOGIEI

Competenta psihologica fundamentala

Competenta fundamentala constituie refflexia unei intregi viziuni asupra lumii, o filozofie stiintifica ce postuleaza o lume atomista - o lume in care lucrurile complexe sunt facute din elemente simple. Sa se reduca asa numitul complex la asa-numitul simplu. Se realizeaza prin analiza, prin delimitarea din ce in ce mai exacta pana se ajunge la ireductibil.

Reformuland nu sub forma intrebarii,,Care este componenta fundamentala(ireductibila a psihologiei?,, ci ,, Care este obiectul de studio al psihologiei?,,si ,,Care este natura datelor din psihologie si cum pot fi ele studiate,,

Metodologia holistica

Cum ar trebui sa-I studiem pe indivizi, daca nu reducandu-I la ,,partile simple,, din care sunt alcatuiti?

Daca luam un ex., cum ar fi rositul tremuratul sau balbaitul, e usor de vazut ca putem studia acest comportament in 2 moduri diferite.

il putem studia ca si cum ar fi un fenomen izolat, distinct, de sine statator si inteligibil in sine,

il putem studia ca pe o expresie a unui organism intreg, incercand sa-l intelegem in toata bogatia de interactiuni cu organismul si cu alte expresii ale lui.

Distinctia poate fi clarificata si mai mult daca se face analogia cu cele 2 moduri posibile de a studia un organ, precum stomacul:

poate fi taiat, scos din cadavru,

poate fi studiat in situ, adica in cadrul organismului viu, functional,

Rezultatele obtinute pe cele 2 cai, difera mult spun atomistii.

A doua modalitate este mai utila, valida decat altele obtinute prin tehnicile in vitro.

Anatomistii fac tot ce se facea in t

recut dar

atitudinea lor este diferita

folosesc si alte tehnici in afara celor traditionale.

La fel studierea personalitatii cu 2 atitudini diferite,putem considera fie ca studiem o entitate distincta, fie ca studiem o parte dintr-un intreg.

Prima metoda sa-r numi reductive- analitica,a doua holist- analitica.

O caracteristica esentiala pentru a doua metoda in practica proprie- zisa este aceea ca putem porni de la un studio preliminary sau o intelegere preliminara a organismului ca intreg, iar apoi putem trece la studierea rolului pe care il joaca o parte data din intreg in organizarea si dinamica intregului organism.

Ex:Oamenii care merg la biserica in mod regulat pot fi evoluati ca fiind mai putin religiosi decat cei care nu merg la biserca deloc pentr ca:

1, merg la biserica pentru a evita izolarea sociala

2. merg pentru a le face pe plac parintilor,

3. religia reprezinta pentru ei nu smerenie, ci un instrument de dominare a celorlalti,

4. mersul la biserica ii marcheaza ca membrii ai unui grup superior,

5. tatal lui Clarence Day ,,este bine pentru masele ignorante, asa ca trebuie sa ma supun ,,

Este de stiut ce inseamna religia pentr ei ca indivizi inainte de a-I putea stabili rolul in cadrul personalitatii.

Un alt ex. Acelasi comportament poate sa insemne lucruri total opuse din punct de vedere psihologic, este cel al radicalismului politico-economic.

Considerat din perspectiva comportamentala, distinct, scos din context, ajungem la cele mai nedumeritoare rezultate cand ii studiem relatia cu sentimentele de securitate.Unii indivizi radicali se afla la extrema securitatii, iar altii la extrema insecuritatii.

Daca se analizeaza radicalismul in context observam ca unii oameni il adopta pentru ca nu le convine viata pe care o traiesc, pentru ca sunt dezamagiti sau frustrati, pentru ca nu au ce au ceilalti. Vedem ca acesti oameni sunt ostili fata de oameni in general uneori constient, alteori inconstient.Isi percep dificultatile personale drept o criza mondiala.

Alt tip de radical este un cu totul alt gen de individ desi voteaza se comporta si vorbeste la fel cu cei descrisi mai sus, ei se simt in siguranta, fericiti, multumiti, insa din dragoste profunda fasa de semeni, se simt indemnati sa-I ajute pe cei mai putin norocosi, sa lupte impotriva nedreptatii chiar daca nu afecteaza direct, isi pot exprima acest lucru prin mai multe feluri: filantropie personala, predici religioase, activitate profesionala plina de rabdare, activitate politica radicala

Radicalismul este o forma de exprimare ce poate veni din motivatii profunde complet diferite. La unii, ea poate izvora din ura pe care o simte individual fata de semenii sai, la altii poate izvora din iubirea fata de semeni.

Limitele teoriilor cauzalitatii

Notiunea de cauzalitate simpla - o multitudine de entitati trebuie sa interationeze unele cu altele ex.,, ciocnirea bilelor de billiard,, potrivit careia un obiect separate actioneaza asupra altui obiect separate, dar entitatile isi pasteaza identitatea prorie.

Progresele din fizica si chimie au facut unele modificari de exemplu astazi se foloseste notiunea de cauzalitate multipla.

Interactiunile existente in lume sunt prea complexe prea alambicate pentru a descrie in acelasi mod cu primul exemplu. In loc de o simpla cauza exista mai multe, dare le sunt considerate a actiona in acelasi fel;separate si independent una de cealalta. Bila de billiard nu mai este acum lovita de o alta, ci de zece in acelasi timp.

Teoria cauzalitatii esueaza cel mai drastic in privinta personalitatii.In orice sindrom de personalitate exista si alte relatii decat cea cauzala si anume ca fiecare parte a sindromului este si o cauza si effect pentr fiecare alta parte, dar si pentru

intregul din care face parte.

S-a demonstra ca sindromul stimei de sine tinde sa se modifice ca intreg. Lucrurile se petrec ca si cand organismul(sau oricare alt sindrom),,inghite cauza o digera si emite efectul,,

Cand un stimul, o experientatraumatica, afecteaza personalitatea, experienta are anumite consecinte. Daca experienta a fost eficienta, schimba intreaga personalitate, diferita de cum fusese inainte.

Un alt mod de a demonstra inadecvarea notiunilor conventionale de cauza si effect in psihologie ar fi sa aratam ca organismul nu este un agent pasiv, caruia stimuli sau cauzele ii fac ceva, ci unul active care intra intr-o relatie mutuala complexa cu cauza, pe care o modifica la randul sau.

Conceptul de cauzalitate se cladeste pe premise unei lumi atomiste, in care entitatile raman distincte chiar daca interactioneaza.

Definitia pe care o dam sindromului personalitatii este aceea se complex structural si organizat de elemente specifice in aparenta isolate(comportamente, ganduri, impulsuri de a actiona, perceptii etc.), care la o studiere atenta se constata ca au o unitate comuna care poate fi numita in diferite moduri;sens dynamic, expresie ,,aroma,,, functie sau scop similar.

Aroma personalitatii,,aroma psihica,, folosind ca ex. Un fel de mancare alcatuit din elemente diferite si care au un character propiu(supa ghiveciul etc.).Daca luam fizionomia unui barbat obsrvam un nas deformer, ochii prea mici etc.,putem spune;;Are o fata urata, dar lui ii sta bine ,,.Luam in considerare elemente isolate luate ca suma, fie intregul care, desi compus din parti, are totuti o ,, aroma,, diferita pe care o adduce intregului una dintre componentele sale.

In teoriile psihologice, simptomele sentimentului de izolare sau de respingere semnaleaza amandoua nesiguranta, adica 2 simptome vor insemna acelasi lucru, daca fac parte amandoua din acelasi intreg.

Principiul cheie sau punctual central al personalitatii este vazut de psihologul functionalist din perspective reactiilor organismului intr-o lume plina de probleme. Componentele cele mai organizate trebuie sa reactioneze cumva la ceva anume.

Despre sindromul stimei de sine am putea spune ca reprezinta raspunsul organizat al organismului la problema obtinerii, pierderi ,pastrarii , apararii stimei de sine si la fel despre sindromul securitatii ca reprezinta raspunsul organismului la problema castigarii, pierderii si pastrarii iubirii celorlalti.

-- Semnificatia intregului intrinseca in parti -

Ehrefels descrie un fenomen psihic organizat acela ca stimulilor separati(ex.notele unei melodii luate izolat) prezentate unui numar de personae le va lipsi un anumit lucru care va fi perceput de individual caruia I se va prezenta totalitatea organizata a stimulilor(intreaga malodie) de cele mai multe ori vom reusi sa descoperim aroma sau scopul comportamentului specific nuami intelegand intregul din care face parte.

Caracteristici ale sindroamelor personalitati

Partile unui sindrom sunt interschimbabile sau echivalente in sensul dynamic, in care doua parti sau simptoame diferite din punct de vedere comportamental pot, din moment ce au acelasi scop, sa se inlocuiasca una pe alta, sa indeplineasca aceeasi functie au aceeasi probabilitate de aparitie sau pot fi prezise cu aceeasi probabilitate sau siguranta.

In cazurile clasice, un picior paralizat a putut fi ,,vindecat,, prin hipnoza sau sau prin alte tehnici de sugestie, dar simptomul a fost inlocuit inevitabil mai tarziu de un altul(paralizia unui brat). La pesoana care se simte in siguranta, toate expresiile comportamentale sunt interschimbabile, in sensul ca exprima acelasi lucru, securitatea.

In cazul radicalismului in conditii de securitate personala dorinta generala de a-I ajuta pe oameni, poate duce fie la radicalism, fie la filantropie, bunatate fata de vecini, tendinta de a oferi bani cersetorilor si vagabonzilor.

Intr-un caz necunoscut despre care stim doar ca individual se simte in siguranta putem prezice un grad mare de certitudine, el va manifesta o expresie a bunatatii sau interesului social

Horney incearca sa descrie fluxul continuu al interactiunilor dinamice dinauntru unui sindrom, in cadrul caruia oricare parte influenteaza mereu intr-un fel sau altul toate celelalte parti si este la randul ei influentata de toate celelalte parti, totul simultan.

In dependenta nevrotica , furia tinde sa fie indreptata tocmai impotriva persoanei care costituie obiectul dependentei si cu ajutorul careia individual spera sa evite catastrofa, aceste sentimente de furie duc automat la vinovatie, anxietate, frica de represalii. Unii indivizi ar putea incerca sa-si pastreze sentimental de siguranta adoptand o atitudine aroganta de superioritate, simtindu-se respintasi si antipatizati

Determinare circulara in prejudecatile rasiale

Indivizii ostili vor indica anumite trasaturi respingatoare care sa le scuze ura, dar aceste trasaturi ale grupului detestat sunt aproape toate, in parte produsul urii si respingerii.

Rezistenta la schimbare

Rezistenta la schimbare definita operational din perspective dificultatii intampinate de psiholog atunci cand incearca sa creasca sau sa scada nivelul de securitate al unui om.

Sindroamele personalitatii pot ramane uneori relative constante, dar exista si multe exemple de conservare a sentimentelor de securitate la emigrantii care au trecut prin cele mai umilitoare experiente.

Multe alte exemple pot fi vazute in rezistenta pacientilor la psihoterapie. Se constata la unii pacienti, dupa o perioada de analiza, un grad mai mare de intelegere a bazelor false si a consecintelor nefaste ale anumitor convingeri.

Reabilitarea dupa schimbare

Se intapla foarte des ca o experienta traumatizanta sa aiba doar u effect trecator. Ulterior se produce o revenire spontana la starea initiala

Moartea unei sotii sau a unui copil, ruinarea financiara sau alte exemple traumatizante pot dezechilibra puternic individual pentru o vreme dar el isi va reveni aproape complet. Numai o situatie cronica extterioara sau interpersonala poate determina schimbari permanente in structura caracterului sanatos.

Relatiile dintre cultura si personalitate sunt prea profunde, complexe caile prin care sunt atinse principalele obiective de viata sunt determinate de natura culturii respective. Stima de sine dobandita sau exprimata sunt in mare masura determinate cultural.

Ex. Barbatii cu stima de sine ridicata din societatea noastra li se permite sa exprime acest sindrom mult mai deschis si in mai multe moduri decat femeilor cu stima de sine ridicata.Exista un nivel aprobat cultural pentru fiecare dintre sindroame(securitatea, stima de sine sociabilitatea, activitatea).

Sindroamele personalitatii si comportamentul

Relatiile dintre sindroame si comportamentul vizibil sunt urmat: fiecare actiune tinde sa fie o expresie a personalitatii totale, integrate, mai exact, ca fiecare act tinde sa fie determinat de toate sindroamele personalitatii. Realizand o pictura sau compunand un concert, artistul se implica cu totul, picture sau concertul sunt expresia intregii sale personalitati.

Pentru teoria atomista, cea mai simpla unitate elementara ar fi un element comportamental obtinut prin analiza reductiva, adica un comportament detasat de toate relatiile sale cu restul organismului. Comportamentele isolate tind sa ramana la periferia principalelor preocupari ale vietii. Sunt isolate pentru ca sunt lipsite de importanta; nu au cu nimic de-a face cu problemele, solutiile sau obiectivele principale ale organismului.

Natura launtrica a organismului reprezinta un factor determinant al comportamentului, dar nu singurul.

Contextul cultural in care se manifesta comportamental organismul si care a contribuit deja la determinarea naturii lui launtrice este un factor determinant al comportamentului.Daca obiectivele sau scopurile comportamentului sunt determinate de natura organismului, iar caile duc la atingerea lor sunt determinate de cultura, ofera posibilitatile sau imposibilitatile realiste;car5e comportament este inteles si care nu, ce obiective partiale sunt zangibile si care nu, ce constituie o amenintare t ice ofera un posibil instrument cu ajutorul caruia pot fi atinse obiectivele.

Datorita acestor viziuni complexe devine usor de inteles de ce comportamentul nu este intotdeauna un bun indicator al structurii caracterului.

Importanta psihologiei analitice

Pentru educatie

Psihologia analitica destinata sa exprime faptul ca cercetarea psihologica a parasit cadrul ingust al unei tehnici de tratare medicala, limitata la anumite premise teoretice si a trecut la domeniul mai general al psihologiei normale.

Corelatia dintre psihologia analitica si educatie, o fac lasand deoparte analiza lui freud, deoarece nu e nimic altceva decat o psihologie a ramificatiilor pulsiunii sexuale in psihic.

Pricipiile psihologiei analitice care intra in discutie in evaluarea psihicului copilului, a copilului de varsta scolara

Scoala Wund, se ocupa exclusive de psihologia constiitei normale ca si cum sufletul nu ar fi alcatuit decat din fenomene ale constiintei . Astazi de constiinta tin doar acele complexe de reprezenzari care sun associate cu Eul.. De acestea sunt legate acele continuturi psihice care poseda o anumita intensitate. Toate continuturile care nu ating intensitatea necesara sau si-a pierdut-o deja se situeaza sub acest prag, sunt subliminale si apartin sferei inconstientului .

Relatia dintreconstiinta si inconstient este esentialmente alta decat aceea dintre insula si mare;nu e vorba de o relatie stabila, ci de un schimb si de o deplasare continua de continuturi;asemenea constiintei, nici inconstientul nu este ceva linistit si persistent, ci ceva viu, aflat intr-o continua interactiune cu constiinta.

Abia cand copilul incepe sa spuna ,,eu,, apare o continuitate a perceptiilor, dar pentru inceput o intrerupere a constiintei aceasta alterneaza cu perioade de inconstienta.

Dupa perioada de pubertate acest process incetineste treptat si din ce in ce mai rar se adauga constiintei parti noi din sfera inconstienta.

La barbat in intervalul cuprins intre nastere si incheierea perioadei de pubertate psihica se poate intinde in conditiile de clima si rasa in mod normal pana la 23 ani., pe cand la femeie se sfarseste la 19-2o ani. Omul parcurge in existenta lui embrionara formele anatomice ale epocii preistorice. Aceiasi lege este valabila si pentru dezvoltarea spirituala a omului .Copilul evoleaza de la o stare initiala inconstienta, asemenea animalului la constienta mai intai la o constienta primitiva si apoi treptat la una civilizata.

Cazul unui baiat care visa intreaga problema erotica si religioasa a tatalui sau.Tatal nu-si putea aminti nici un vis,, asa incat s-a analizat o vre,me tatal prin visel fiului sau .In cele din urma tatal a inceput sa viseze si visele copilului au incetat.Visele copiilor mici sunt autentice deoarece contin arhietipuri care sunt la originea caracterului lor de adult.

Visul este un produs al activitatii sufletetti inconstiente in timpul somnului..Cu putin rest de constiinta de care dispunem in starea onirica putem doar sa percepem ce se intampla, dar nu putem dirija situati dupa dorinsa si intentie mersul evenimentelor psihice si astfel suntem lipsiti de posibilitatea de a ne insela.Visul este un process automat care se bazeaza pe activitatea independeta a inconstientului. Percepem o legatura intima intre imaginile onirice si lucrurile care ne preocupa launtric in starea de veghe.

Dupa ce am iluminat toate fetele visului trecem la interpretarea materialului existent.Trebuie sa lasam materialul sa vorbeasca de la sine.

Acesta este motivul pentru care psihiatrii recurg la stravechea arta a interpretarii viselo.

Se pot deosebi 3 feluri de educatie;

Educatia prin exemplu . Poate sa se defasoare  absolut incostient si este poate cea mai eficienta forma de educatie

Cecetatorul francez Levy - Bruhl a creat notiunea de,,participation mystique,,, deoarece educatia prin exemplu se bazeaza pe cele mai vechi particularitati psihice, ea este eficienta acolo unde toate celelalte metode directe esueaza;la bolnavii mintal.

Educatia constienta colectiva.Intelegem educatia dupa reguli, principii si metode.Aceste teri principii sunt de natura colectiva sunt valabile si aplicabile la majoritatea indivizilor.In masura in care particularitatile individuale ale elevului cedeaza naturii collective a influentei educative apare un character asemanator cu acela a unui individ cu un fel de a fi initial diferit dar care a manifestat aceeasi maleabilitate.Cu cat este mai mare nr. Indivizilor asemanatori sau la fel formati cu atat este mai mare si constrangerea incostienta a ex

emplului pentru acei indivizi care p'na atunci au opus rezistenta metodei collective.

Educatia colectiva este indinspensabila si nu poate fi inlocuita de nimic altceva:Avem nevoie de norme collective, tot asa cum avem nevoie de o limba comuna.Trebuie sa tinem seama de particularitatile individuale care nu sunt valoroase in orice conditii, individual care opune rezistenta educatiei individuale vedem ca sunt in primul rand copiii cu diferite anomalii psihice congenitale sau dobandite.Printre copiii care trebuie educasi exista multi care au nevoie de o a treia forma de educatie

3. Educatia individuala. Venita in primul rand din partea familiei, apoi gradinila , scoala, biserica .