Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Metodologia in psihologia cognitiva
Metodele vor fi analizate dupa urmatorii factori:
descrierea metodei
validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti
validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale
marimea esantionului
reprezentativitatea esantionului
validitatea ecologica
informatii despre diferentele individuale dintre subiecti
puncte tari
puncte slabe
Experimentul de laborator |
|
Criteriu |
Analiza |
1. descrierea metodei |
Se obtin informatii (rezultate si raspunsuri) de la subiecti, intr-un anumit loc si intr-un anumit interval de timp |
2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti |
Trebuie sa indeplineasca o serie de criterii, criterii care sunt date, sunt incluse |
3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale |
Exista un control, care este o premisa a experimentului de laborator |
4. marimea esantionului |
Poate fi oricat de mare (≥30) |
5. reprezentativitatea esantionului |
Se urmareste reprezentativitatea maxima, care se atinge cand se investigheaza toti subiectii din populatia cercetata |
6. validitate ecologica |
Utilitate practica foarte mica, depinde de tipul de sarcina |
7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti |
Diferentele individuale sunt tratate din punct de vedere statistic |
8. puncte tari |
* Usurinta in administrare, scorare, analiza statistica; * Se pot aplica usor diverse proceduri pe diferite esantioane reprezentative statistic * Pot fi usor replicate * Exista un mare control al variabilelor * Exista o mare probabilitate de obtinere a unor inferente cauzale valabile |
9. puncte slabe |
* Validitatea ecologica * Ignorarea diferentelor individuale * Nu intotdeauna se pot generaliza rezultatele |
Cercetari psihobiologice
- PET - tomograf cu emisie de pozitroni - rezonanta magnetica nucleara (RMN) - angiografia - se evidentiaza vasele de sange sparte
|
|
Criteriu |
Analiza |
1. descrierea metodei |
Studiaza creierul uman si animal prin cercetare post mortem sau prin metode de imagistica |
2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti |
Echilibru intre subiectii normali si cei cu patologie |
3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale |
Nu prea putem avea control asupra variabilelor, acestea diferind in functie de problema abordata |
4. marimea esantionului |
Mica (chiar si 1) |
5. reprezentativitatea esantionului |
Foarte mica |
6. validitate ecologica |
Improbabila in anumite situatii |
7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti |
Exista informatii |
8. puncte tari |
* Obtinem informatii extrem de credibile despre baza fizica a functiilor cognitive * Obtinem o perspectiva alternativa asupra proceselor cognitive * Furnizeaza posibilitatea unui diagnostic precis si administrarii unei medicatii adecvate |
9. puncte slabe |
* Ansamblu de metode foarte scump * Necesita subiecti potriviti * Esantioanele sunt mici * Studiile se bazeaza de cele mai multe ori pe creiere patologice, de aceea generalizarea poate ridica probleme |
Instrumente autoadministrate - chestionare, protocoale, jurnale |
|
Criteriu |
Analiza |
1. descrierea metodei |
Se obtin raspunsuri de la subiecti cu privire la cunoasterea lor prezenta sau reamintita |
2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti |
De obicei, mult mai relevant este studiul individual |
3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale |
Nu exista control |
4. marimea esantionului |
Foarte mic |
5. reprezentativitatea esantionului |
In principiu, scazuta, dar poate sa creasca in anumite conditii |
6. validitate ecologica |
Mare |
7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti |
Multe |
8. puncte tari |
* Studiul constiintei * Permite accesul la insight-urile subiectilor intr-o maniera ce nu poate fi replicata prin intermediul altor teste |
9. puncte slabe |
* Nu obtinem nici un fel de informatii cu privire la procesele din afara constiintei * Uneori autoadministrarea poate influenta procesul cognitiv despre care vorbim * Pot aparea discrepante intre relatarile subiectilor si realitate |
Studiul de caz |
|
Criteriu |
Analiza |
1. descrierea metodei |
Vizeaza studiul intensiv al individului tragand concluzii cu privire la comportamentul general |
2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti |
Individual |
3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale |
Nu exista control |
4. marimea esantionului |
Foarte mica |
5. reprezentativitatea esantionului |
Foarte mica |
6. validitate ecologica |
Inalta pentru cazurile individuale, ea scade cand facem generalizari |
7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti |
Foarte multe informatii |
8. puncte tari |
* Se realizeaza luand in calcul si informatiile generale despre subiect pe care le culegem prin alte metode |
9. puncte slabe |
* Aplicabilitate limitata |
Observatia naturalista |
|
Criteriu |
Analiza |
1. descrierea metodei |
Observarea unor situatii din viata reala (clasa, munca, acasa) |
2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti |
Nu se aplica |
3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale |
Nu se aplica |
4. marimea esantionului |
Mica |
5. reprezentativitatea esantionului |
De cele mai multe ori mica, in rest relativa |
6. validitate ecologica |
Foarte mare |
7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti |
Accentul cade pe media statistica a comportamentelor sale, este o observatie cantitativa |
8. puncte tari |
* Accesul la foarte multe informatii contextuale |
9. puncte slabe |
* Lipsa controlului experimental * Alterarea posibila a comportamentului observat din cauza prezentei observatorului |
Simularea pe calculator si inteligenta artificiala (AI) |
|
Criteriu |
Analiza |
1. descrierea metodei |
Simularile - incearca sa replice pe calculator performantele cognitive umane in variate sarcini(exista, de exemplu, modele ale depresiei) AI - prin intermediul ei se creeaza modele concepute pentru a demonstra, cu ajutorul calculatorului, existenta performantelor cognitive inteligente, indiferent daca ele seamana sau nu cu cognitia umana |
2. validitatea inferentelor cauzale: constituirea lotului de subiecti |
Nu se aplica |
3. validitatea inferentelor cauzale: controlul variabilelor experimentale |
Total |
4. marimea esantionului |
Nu se aplica |
5. reprezentativitatea esantionului |
Nu se aplica |
6. validitate ecologica |
Nu se aplica |
7. informatii despre diferentele individuale dintre subiecti |
Nu se aplica |
8. puncte tari |
* Permite explorarea unei game largi de procese psihice cognitive * Permite testarea clara a ipotezelor initiale * Poate conduce la numeroase aplicatii practice |
9. puncte slabe |
* Una este softul, alta este hardul - apar anumite limitari ale hardului(memorie, etc.) * Simularile comportamentelor umane sunt intotdeauna modalitati imperfecte de infatisare a modului in care functioneaza creierul |
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |