Investigarea personalitatii

INVESTIGAREA  PERSONALITATII

Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (in total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au saturatii in diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura.

FPI 1 pune in evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate.

FPI 2 pune in evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare.

FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se intample ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta.

FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente.

FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni cat mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, intreprinzator, vorbaret si prompt in replici.

FPI 6. Sange rece, calm, incredere in sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deranjat si pus in incurcaturi, ingrijorari, preferinte de a ramane in asteptare, cand trebuie sa decida ceva (deci amana), pesimism si descurajare frecvente.

FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de neincredere in ceilalti, conduite si gandire autoritara, conformism, agresivitate sociala.

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie in relatiile curente, mai ales in colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pana la exprimarea unui comportament anormal. Neplaceri si trac inainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic si aspecte vegetative. In genere, forta de actiune redusa, nesiguranta in luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfarsit cele propuse, iritare si teama cand este privit.

FPI 9. Fire  deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori insotite de atitudini dezinvolte.

FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane intreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapanire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit inteles si chiar nedreptatit, uneori apatic.

FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, intreprinzator, gata de actiune, cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, in genere, nu au trac.

. Caracteristici ale testului 16PF

In 1950 apare prima forma a chestionarului, care a fost suspusa apoi unui larg numar de cercetari de validare empirica. Varianta aflata in uz in mod curent este datata din 1970, autori fiind Cattell, Eber si Tatsuoka.

Scopul autorului a fost acela de a evalua trasaturile identificate prin analiza factoriala. Inventarul porneste de la cele 12 trasaturi sursa definite prin analiza factoriala iar itemii sunt selectati pe baza saturatiei in factorii respectivi fara a se specifica modul in care au fost ei formulati sau alesi de autor pentru lotul de itemi experimental.

Formularile itemilor au trei modele: a. unii includ intrebari legate de comportamentul subiectului respondent sau exprima unele opinii sau atitudini generale despre oameni si b. Itemi care cer subiectului sa aleaga intredoua posibile ocupatii, activitati recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecati de valoare. c. Exista si itemi verbali sau numerici destinati evaluarii unui factor de abilitate rezolutiva.

Chestionarul are 2 forme paralele de cate 187 itemi. Acestea pot fi utilizate simultan pentru o mai mare fidelitate a evaluarii sau poate fi utilizata numai una dintre forme, intre acestea existand corelatii inalte in ceea ce priveste fidelitatea si avand caracteristici psihometrice relativ echivalente. Foaia de profil a testului indica manifestarile comportamentale pentru cele doua extreme ale dimensiunii.

Varsta de aplicare - incepand de la 16 ani. In functie de grupul de varsta vizat, exista mai multe variante ale testului:

- The high school personality questionnaire (HSPQ), pentru varste intre 12-15 ani

- The child's personality questionaire, pentru varste cuprinse intre 8-11 ani

- The early school personality questionaire, pentru varste intre 6-7 ani

- The pre-school personality quiz, pentru varste intre 4-6 ani

Normele pentru fiecare scala (factor) sunt diferentiate pe sexe. Exista elaborate de asemenea seturi de norme speciale pentru diferite culturi (inclusiv norme romanesti), precum si pentru diferite grupuri clinice sa ocupationale.  Tipul de raspuns la itemi este trihotomic, raspunsurile fiind punctate cu 0, 1 sau 2 puncte. Timp de completare 35-45 minute

Critici privind validitatea scazuta a testului. Acestea dateaza inca din 1969, cand Eysenck a esuat in una dintre cercetarile sale in tentativa de a reproduce structura factoriala propusa de Cattell (care in cazul unei structuri corecte ar fi trebuit sa fie reproductibila in conditiile utilizarii unui esantion de subiecti suficient de mare). Ideea de baza este aceea ca structura factoriala propusa de Cattell este neclara, cei 16 factori de baza neputand fi confrimati prin cercetari ulterioare.

Cu toate aceste critici, exista numeroase cercetari care demonstreaza utilitatea testului pentru a discrimina intre diferite grupuri clinice sau ocupationale, ceea ce pledeaza pentru validitatea semnificatiei scalelor in ciuda neclaritatii factoriale.

Factorii (rezultati statistic in urma analizei factoriale) sunt constructe bipolare care incearca sa plaseze comportamentele specifice respectivei dimensiuni pe o scala gradata intre cei doi poli, unul definit printr-o maxima exprimare a dimensiunii iar celalalt prin opusul acesteia. Testul evalueaza practic pozitia individului de-a lungul acestui continuum. Semnificative pentru comportamentul persoanei sunt acele scoruri care se inscriu in afara zonei medii. Cattell a folosit un sistem de normare in 11 clase standardizate, semnificative fiind scorurile peste 7 (inclusiv) si sub 3 (inclusiv).

1. Factorul A - Schizotimie versus ciclotimie,

2. Factorul B - Abilitate rezolutiva generala. Dupa autor, scala masoara factorul general numit inteligenta. El distinge intre inteligenta fluida (capacitate innascuta ce poate fi aplicata la toate tipurile de continuturi) si inteligenta cristalizata (abilitatile achizitionate prin educatie). Inteligenta fluida influenteaza pe cea cristalizata in sensul ca va media aporturile si beneficiile provenite din invatarea scolara.

3. Factorul C - Instabilitate emotionala versus stabilitate emotionala (forta Eului),

4. Factorul E - Supunere versus dominanta,

5. Factorul F - Expansivitate versus nonexpansivitate,

6. Factorul G - Supraeu slab versus forta supraeului,

7. Factorul H - Threctia versus parmia. Aceste doua denumiri ascund manifestarile opuse ale dimensiunii responsabile la un pol de timiditate si sensibilitate la amenintare iar la celalalt de curaj si lipsa de sensibilitate in fata amenintarilor. Termenul de threctia vine de la cuvantul englez threat = amenintare, asociata cu o reactivitate ridicata a sistemului nervos autonom (fata de amenintare) si este opus termenului parmia care indica o predominanta parasimpatica.

8. Factorul I - Harria versus premsia. Denumirile provin din engleza. Harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism in mediul de formare. Premsia vine de la protected emotional sensitivity, ceea ce indica formarea intr-un mediu cultural rafinat, care protejeaza sensibilitatea si gustul estetic.

9. Facorul L - Alexia versus pretension. Scorurile joase (polul alexia) definesc indivizi caracterizati prin incredere, adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, interes fata de ceilalti, o gravitate amabila si plina de spirit. Scorurile inalte (polul protension) prezinta un individ tensionat, neincrezator, gelos, indaratnic, suspicios, timid, rigid in relatii si gandire, indiferent fata de ceilalti, egocentric, interesat mai ales de viata sa interioara decat de oameni.

10. Factorul M - Praxernia versus autia. Factorul defineste o dimensiune a personalitatii dificil de integrat in limbajul uzual. Scorurile scazute (polul praxernia) defineste un individ practic si constiincios, care tine la forma, este capabil sa-si pastreze sangele rece, este relativ lipsit de imaginatie. Scorurile inalte (polul autia) definesc un tip neconventional excentric, imaginativ, boem, mai putin preocupat de constiinciozitate, cu aspect exterior calm, cu izbucniri emotionale isterice ocazionale.

11. factorul N - Naivitate versus subtilitate

12. Factorul O - Incredere versus tendinta spre culpabilitate,

13. Factorul Q1 - Conservatorism versus lipsa de respect pentru conventii,

14. Factorul Q2 - Dependenta de grup versus independenta personala,

15. Factorul Q3 - Sentiment de sine slab versus sentiment de sine puternic,

16. factorul Q4 - tensiune ergica slaba versus tensiune ergica ridicata. Cattell interpreteaza acest factor in sensul nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei. Scorurile sczute indica un mod destins, calm, nonsalant, satisfacut de a trai.Polul opus (scoruri inalte) indica un individ incordat, tensionat, excitabil si cu sentimente de frustrare.

Factorii secundari au semnificatia unor trasaturi de suprafata ale personalitatii. Ei au fost definiti si determinati de Cattell in mod experimental. Scorurile la acesti factori se calculeaza in functie de contributia (ponderea) fiecaruia dintre factorii primari in clusterul factorial, utilizandu-se notele standard (nu brute). Scorurile pot obtine valori intre 0 si 10, avand semnificatia unor scoruri pe scala standardizata in 11 clase. In practica se utilzeaza un sistem de calcul mai rapid care permite rotunjirea notei finale si a contributiei cotelor componente. Acest sistem de calcul sufera de o relativa imprecizie, in sensul ca poate conduce la obtinerea unor scoruri sub 0 sau peste 10. Acestea se rectifica prin rotunjirea la nivelul cotei mai celei mai apropiate, respectiv 0 sau 10.

17. Factorul I - Adaptare versus anxietate

18. Factorul II - Introversie versus extraversie

19. Factorul III - Emotivitate versus dinamism

20. Factorul IV - Supunere versus independenta

4. Chestionarul de personalitate pentru adolescenti - HSPQ (High School Personality Questionaire)

In literatura psihologica pot fi identificate 4 perspective care intervin in inferentele asupra comportamentului, care sunt tot atatea modalitati de a descrie personalitatea:

1. Considerand personalitatea ca fiind compusa dintr-un numar determinat de trasaturi, virtual prezente, se pune problema masurii in care fiecare dintre acestea este operanta in structura data.

2. Considerand central caracterul situational al comportamentului se pune problema determinarii a ceea ce ii asigura consistenta de-a lungul situatiilor.

3. Considerand caracterul adaptativ al comportamentului (capacitatea de a face fata situatiilor de viata), apare preocuparea pentru evidentierea mijloacelor utilizate de persoana pentru a face operante diferite dimensiuni ale personalitatii pe care le prezinta.

4. Considerand interrelatia dintre dimensiunile personalitatii in comportamentul real, se impune cercetarea modului particular de functionare a acestora.

Cattell si echipa sa au lucrat in contextul acestei ultime perspective, care este in fapt un proces complex de prelucrare a informatiilor recoltate, avand o secventialitate specifica:

a. Cautarea dimensiunilor personalitatii care sunt semnificative in existenta persoanei respective

b. Determinarea gradului in care acestea sunt prezente, a specificului lor

c. Determinarea modului in care iondividul le face operante in diferite situatii existentiale

d. Cercetarea situatiilor si conditiilor in care apar aceste insertii adaptative

e. Determinarea  adecvarii la real a utilizarii de catre individ a caracteristicilor pe care le poseda

f. Construirea unei imagini interactioniste privind interrelatiile dimensiunilor respective in comportament.

Intr-un astfel de demers, problema varstei si a stabilitatii factoriale a constituit o preocupare de baza atat pentru echipa de cercetare a lui Cattell, cat si pentru Eysenck si echipa acestuia de cercetare. Ei au relevat faptul ca exista trasaturi de personalitate care apar in adolescenta, in timp ce altele dispar in aceeasi perioada, la fel ca si existenta unor factori care sunt prezenti de-a lungul tuturor varstelor.

.Cei 14 factori primari si cei 3 factori secundari din HSPQ sunt:

. Factorul A - Schizotimie / ciclotimie

2. Factorul B - Inteligenta

3. Factorul C - Stabilitate emotionala

4. Factorul D - Temperament flegmatic / excitabil. Este un factor caracteristic acestei perioade de varsta. Scorurile scazute indica o conduita placida, indiferenta si un mode de manifestare calm si linistit. Scorurile inalte indica un copil cu pretentii, nerabdator, excitabil, care capteaza atentia anturajului, hiperreactiv, usor de distras de la ceea ce face, cu tendinte spre gelozie, egoism, nervozitate. Fata de factorul C, accentul cade asupra excitabilitatii de natura temperamentala, pe nota de insecuritate si instabilitate si de asemenea, asupra manifestarii irepresibile a emotivitatii.

5. Factorul E - Dominanta

6. Factorul F - Expansivitate

7. Factorul G - Forta supraeului

8. Factorul H - Threctia - parmia

9. Factorul I - Harria - premsia

10. Factorul J - Zeppia - coasthenia. Este un factor specific adolescentei, care dispare in perioada maturitatii. Polul zeppia descrie un adolescent caruia ii place sa actioneze in colectiv, este prevenitor, isi pune in valoare si isi construieste personalitatea prin actiuni de grup, pare viguros, gata sa accepte normele comune, adaptabil, plin de vioiciune. Polul coasthenia se manifesta prin individualism, tendinta de a fi dificil de satisfacut, de a actiona singur, de autosuficianta, tendinta de a fi opozant.

11. Factorul O - Incredere - neincredere

12. Factorul Q2 - Dependenta de grup

13. Factorul Q3 - sentiment de sine

14. Factorul Q4 - Tensiune ergica

Tendinte in dezvoltarea personalitatii in adolescenta (Sealy si Cattell, 1966)

Exista 3 factori secunari pentru acest interval de varsta.

15. Factorul secundar Introversie - extraversie

16. factorul secundar Adaptare - anxietate

17. Factorul secundar tendinta nevrotica

5. Chestionarul C de anxietate al lui Cattell

Dupa Porot, anxietatea are 3 conditii esentiale:

1. Sentimentul iminentei unui pericol indeterminat, acompaniat de regula de fantasme tragice

2. Starea de atentie fata de un pericol, alerta psihica ce cuprinde subiectul in intregime, ca dominanta emotionala si comportamentala

3. Convingerea de neputinta, insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului.

Dominanta afectiva a anxietatii este insotita de o simptomatologie vgetativa: disfunctii respiratorii si cardiace, dispnee, paloare, relaxarea intregii musculaturi sau contractura puternica a unor segmente corporale, tulburari digestive, tulburari de somn, tulburari genito-urinare etc.

Raportul A / B . Chestionarul are 40 itemi organizati pe de o parte dupa factorii primari componenti si dupa caracterul manifest sau interiorizat al manifestarilor simptomatice, pe de alta parte. Primii 20 itemi se refera la manifetari indirecte, voalate ale anxietatii iar ceilalti 20 la expresia directa a starii in comprtament. Raportul intre scorurile brute partiale la cele 2 jumatati ae testului: A si B, devine un indice pentru gradul de mascare sau acentuare in comportament a anxietatii (independent de nota generala de anxietate). Un raport supraunitar indica tendinta de mascare iar unul subunitar tendinta de exprimare deschisa. 

Corectii in functie de varsta si sex. Anxietatea variaza in functie de varsta si sexul subiectilor. Astfel, putem afirma ca anxietatea are un varf in perioada 19 - 21 ani si este mai puternica la femei decat la barbati. Aceste date de cercetare l-au determinat pe autor sa introduca unele modalitati de corectie a scorurilor brute, date in materialul testului.

Factorul anxietate si fatetele lui. Factorul anxietate este unul dintre factorii secundari ai personalitati, reprezentand o combinatie particulara a 5 dintre factorii primari: Q3 - Constiinta de sine, C - Forta eului, L - Propensiunea paranoida, O - Tendinta spre culpabilitate si Q4 - Tensiunea ergica.

Dintre componentele primare ale anxietatii Q3 si Q4 sunt cel mai direct legate si influentate de mediu iar C are o importanta contributie ereditara. Factorii O si L sunt cei mai stabili. Situatiile stresante determina o mai puternica presiune a pulsiunilor (Q4 ridicat) si tulbura un eu imatur (C scazut).

Cotele ridicate, incepand cu nota standard 7, indica instalarea anxietatii. Nivelul 10 pe o scala in 11 trepte indica necesitatea interventiei terapeutice. Nevroza, ca dimensiune independenta de anxietate, duce la cresterea scorului anxietatii, in unele stari nevrotice putand fi intalnite cresteri extreme ale anxietatii. Un nevrotic va avea in genere scoruri intre 7 si 8. De asemenea, nivelul scorului standard diferentiaza intre un diagnostic de isterie de angoasa sau nevoza de angoasa (75% dintre bolnavi au note peste 7) si normalitate (75% dintre "normali" au un scor sub 7). Starile psihotice determina de asemenea o crestere a scorurilor la anxietate mai accentuata decat la nevrotici (deci peste 8). Se poate distinge intre anxietate "normala", cand starea psihica este direct dependenta de o situatie existentiala stresanta (anxiogena) si anxietatea de tip patologic.

Notele foarte mici (0 - 1) sunt semnificative pentru lipsa de motivatie generala sau pentru starea de apatie. In acest sens, de exemplu, reusita scolara coreleaza cu anxietatea de nivel mediu.

Lector Univ. Dr. Urea Roxana