Eforturile romaniei pentru imbunatatirea situatiei rromilor

EFORTURILE ROMANIEI PENTRU IMBUNATATIREA SITUATIEI RROMILOR

In studiul de fata voi incerca sa abordez problema rromilor in societatea romaneasca. Acest studiu nu vizeaza un domeniu anume al vietii sociale, ci incearca sa prezinte aspectele multiple ale vietii minoritatilor etnice, precum si felul in care diferite nevoi se asociaza la nivel comunitar si national. Acesta cotureaza cadrul juridic international si national romanesc de protectie a minoritatilor, a minoritatii etnice rrome, proiectele si programele derulate pentru ameliorarea situatiei etnicilor rromi, rezultatele obtinute in urma activitatilor depuse dar si lipsurile, neajunsurile ce pot fi eliminate la timp.

Tematica acestei lucrari, perspectivele de abordare, proiectele si programele de emancipare, modernizare in vederea integrarii in societatea civilizata, realizarile, lipsurile si d ficientele acestui complex proces ilustreaza politica statului roman, privind ameliorarea situatiei etniei rrome, implicarea asociatiilor guvernamentale si neguvernamentale in facilitarea acestui proces, implicarea elitei rrome.

Situatia cu care se confrunta rromii din Romania nu eate una foarte buna, in pofida faptului ca sunt a doua minoritate nationla se cunosc foarte putine lucruri despre cultura si traditiile comunitatilor rrome care traiesc pe teritoriul tarii de sute de ani. "Cu toate ca nu exista surse documentare sigure despre modul in care au ajuns in aceasta parte a Europei, se poate deduce dupa unul din documentele vremii, datat in 1387, semnat de Mircea cel Batran, ca rromii au ajuns in Valahia cu cel putin un secol inainte de acea data." .

"Pana in secolul XVI, termenii de rob si tigan erau sinonimi cu sclav, desi ultimul a fost la origine un etnonim neutru aplicat de europeni primilor indivizi de etnie rroma. La inceputul secolului XIX s-a inregistrat o schimbare de atitudine. Noi idei se vehiculau in intreaga Europa. Printre acestea a fost si cea care sustinea ca slavia este un act de barbarism si ca trebuia stopata."

Constructia identitatii etniei rrome nu este o chestiune recenta. Comunitatile de romi au simtit un puternic sentiment al diferentei, inca din perioada primelor migratii. "Fenomenul migratiei antreneaza migrantul, in majoritatea cazurilor, in incorporarea si in interpretarea trasaturilor culturii, ea insasi diversa, plecand de la propriul sau context si propriile sale repere culturale ." Aceasta diferenta face referire la caracteristicile culturale specifice, fiind totodata un motiv al marginalizarii, discriminarii sau opresiunii cu care acestia s-au confruntat.

Pentru a pune capat acestor actiuni negative, care le influenteaza in mod direct stilul de viata, rromii au fost nevoiti sa dezvolte strategii de supravietuire proprii, fapt ce ii diferentiaza de indivizii dintr-o alta etnie.

"Experienta Porrajamos-ului - echivalentul Holocaustului in limba romani - a conferit rromilor sensul apartenentei la aceeasi comunitate, indiferent unde traiesc. "

Problema rromilor a reprezentat de-a lungul vremii, o adevarata provocare pentru societatea romaneasca actuala. Dupa anii 1990, modificarile care au afectat societatea au avut un puternic impact negativ referitor la situatia economica precara, generata de fosta economie centaralizata, de tip socialist. Rromii sunt o minoritate cu statut particular, nu doar in Romania ci si la nivel european. De- a lungul timpului ei au fost situati la limita inferioara a sociatatii si au fost mereu tinta unor prejudecati si obiectul unor stereotipuri puternice. Ei au reprezentat si inca mai reprezinta imaginea tipica a diferentei culturale.

Societatea romanesca se confrunta cu numeroase fenomene sociale negative, consecinte ale unor adanci crize morale, sufletesti. Atitudinea rasista fata de populatia rroma este unul dintre aceste fenomene. "Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica , de avere sau de origine sociala."

In decursul istoriei, multe state europene, chiar si Romania au formulat si au pus in pactica politici de excludere, de reprimare sau chiar de neutralizare a romilor, ca identitate culturala, ca grup etnic sau ca mod de viata. "Din perspectiva istorica, polulatia roma a avut o pozitie dezavantajata de-a lungul secolelor. Pana la sfarsitul secolului al 19 -lea, romii au fost scalvi ai mosierilor romani sau maghiari. In ultimele doua secole, aceasta populatie a trait o perioada de emancipare, scalvia a fost abolita in mod oficial in secolul al 19-lea, au primit drepturi egale cu majoritatea populatiei si loturi mici de pamant agricol." .

Situatia populatiilor de rromi s-a imbunatatit in perioada comunista. Cu toate astea, pentru a transforma populatia rroma dintr-o populatie nomada intr-o populatie stabila, puterea politica comunista a folosit forta.

"Rromii au facut fata acestei politici de asimilare mai greu decat alte minoritati, intrucat ei nu corespund criteriilor definitorii pentru o natiune: teritoriul, statutul, economia, limba."

"Rezultatele politicilor comuniste au fost : imbunatatirea nivelului de educatie si de implicare a rromilor in piata de munca formala. Tranzitia de la o economie planificata, la o economie de piata a provocat multe transformari. Cercetarile realizate in ultimii 15 ani indica o imbunatatire a calitatii vietii populatiilor de rromi din Romania. "

Somajul a avut un puternic efect negativ ori asupra participarii rromilor pe piata muncii, datorita mai multor factori precum: restructurarea economiei, lipsa capitalului uman sau discriminarea. Aceasta populatie se confrunta cu un nivel de trai foarte scazut, veniturile sunt scazute si se bazeaza pe activitati ocazionale cum ar fi: munca cu ziua in agricultura sau migratia in afara tarii. Situatia rromilor din punct de vedere economic este una precara, fiind considerata cea mai saraca din Romania. Lipsa banilor, este perceputa de populatia rroma lor ca fiind principala lor problema. Nivelul considerabil de saracie a acestui grup etnic este urmarea combinatiei mai multor cauze. Pe langa acestea, populatia rroma prezinta si un deficit de persoane in educatie si abilitati.

Membrii populatiei rrome sunt mai putin educati decat restul populatiei, iar participarea copiilor rromi la educatie este mult mai scazuta decat cea a altor grupuri etnice sau a romanilor. Accesul romilor la piata muncii formale este blocat de lipsa de educatie si ii tine prinsi in capcana saraciei.

Importanta pe care accesul la educatie o are este una foarte mare, avand in vedere ca in multe cazuri acesta este singurul mod prin care ei pot scapa din cercul vicios: saracie-dezinteres pentru scoala, analfabetism, lipsa unei profesii si a salariului. Lipsa unei identitati oficiale este sursa cea mai grava de excluziune a rromilor, ea atragand dupa sine si o serie de probleme pentru etnia rroma.

Aceasta problema a actelor de identitate este cauza legala a refuzului unor maternitati de a elibera adeverinta provizorie mamelor care nu au acte de identitate. Mai tarziu aceasta devenind foarte complicat sa obtina un certificat de nastere fara aceasta adeverinta.

Problema lipsei unei identitati oficiale exclude o persoana de la mai multe drepturi pe tot parcursul vietii, iar copiii de tigani par sa fie supusi intr-o masura mai mare acestui tip de excluziune.

Romania s-a confruntat de foarte multe ori cu problemele minoritatilor, in general, si cu cele ale rromilor in particular; din aceasta cauza, tara noastra s-a aflat in ipostaza de a implementa diverse actiuni, care sa vina in sprijinul rromilor la toate nivelurile posibile: economic, social, cultural si politic, dupa constituirea statului national unitar 1918.

Programul de Dezvoltare Comunitara Integrata initiat in 2005 de Fundatia Soros, in Romania, este unul ambitios care isi propune sa creeze modele de dezvoltare comunitara integrata in comunitati de rromi, vizand nu numai acoperirea unor nevoi comunitare, ci mobilizarea comunitatii locale in vederea rezolvarii propriilor probleme. Intaietate in abordarea obiectivelor o detine reglementarea juridica a identitatii, locuirii si proprietatii, urmate de masuri de imbunatatire in domeniile: educatie, sanatate, economie, locuire (terenuri pentru constructia locuintelor si atribuirea de teren agricol). Scopurile urmarite sunt: restabilirea imaginii colective de sine si a imaginii publice a populatiei de rromi, combaterea oricarei forme de discriminare a rromilor si promovarea unei atitudini colective suportive.

Se observa discriminarea si in domeniul serviciilor medicale, in scoli sau in asigurarea ajutoarelor sociale. Rromii sunt impiedicati sa scape de saracie datorita excluderii de pe piata muncii sau de la serviciile sociale de baza.

Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala sustine ca din punct de vedere juridic, la nivelul legislatiei internationale, discriminare rasiala este considerata, orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect de a distruge sau sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea in conditii de egalitate.

In acest sens comunitatea rroma ar trebui sa fie mult mai receptiva la proiectele de modernizare, sa se implice in ajutororarea celor care vor sa-si depaseasca conditia defavorizatoare, sa-si pastreze traditiile care nu le afecteze integrarea sociala, sa se implice in viata economica formala si la afirmarea Romaniei pe piata europeana a muncii, etc.

In Romania ca si in tarile capitaliste dezvoltate, intre rasa, pe de-o parte, si starile de saracie si excluziune sociala, pe de alta parte, exista o corelatie pozitiva, tiganii, negrii, hispnicii, indienii sau pakistanezii se afla in saracie si se auto-exclud in proportie mai mare decat restul populatiei. Nu se poate sustine ca etnia sau rasa reprezinta cauze directe ale excuziunii.

Aceasta realitate este datorata mai degraba istoriilor diferite ale etniilor, in discutie, culturilor diferite, care pe fondul sistemelor sociale capitaliste conduc la dezavantajarea unor etnii. Cel putin, in Romania, saracia si excluziunea sunt asociate si cu etnia. Potrivit cu prevederile Parteneriatului pentru aderare, Guvernul Romaniei a elaborat, impreuna cu Comisia Europeana - Directia Generala Ocupare si Afaceri Sociale, documentu in domeniul incluziunii sociale, ce pregateste deplina participare a Romaniei dupa aderare la coordonare in domeniul incluziunii sociale. Documentul prezinta principalele probleme in vederea saraciei si a excluziunii sociale, masurile politice majore luate de Romania, pe baza acordului, de a incepe transpunerea scopurilor comune ale Uniunii Europene in politicile nationale si identifica principalele metode pentru viitoarea monitorizare si revizuire a politicii.

Guvernul Romaniei a hotarat sa se implice in rezolvarea problemelor cu care se confrunta romii. Astfel a luat nastere Platforma de comunicare S.P.E.R, in anul 2007, fiind prima campanie nationala de informare si combatere a prejudecatilor structurale privind rromii din Romania, implementata de Guvernul Romaniei. Coordonarea metodologica este asigurata de Secretariatul General al Guvernului, prin fonduri Phare, iar Agentia Nationala pentru Rromi este beneficiarul final al campaniei. Rromii si-au inceput existenta pe teritoriul de azi al Romaniei ca sclavi.

Platforma de comunicare S.P.E.R sustine implicarea autoritatilor si a puterii politice in conturarea si imbunatatirea imaginii pe care o are etnia roma..Dupa sute de ani de robie, aceasa populatie a reusit sa scape de asuprirea la care au fost supusi in tot acest timp; trecerea de la vechiul statut la cel de cetatean al patriei s-a produs fara a avea parte de asistenta, care sa le asigure ascensiunea catre un statut social care sa impuna un anumit grad de respect, de egalitate si libertate asemanator cu cel al restului cetatenilor. Pentru ca acest proces sa aduca rezultate cat mai pozitive este nevoie ca rromii sa fie antrenati in activitati sociale care sa le permita sa fie priviti cu incredere si apreciere.

Procesul a demarat ca o solutie spontana, individuala: exista o masa de rromi care au reusit sa evadeze din cercul vicios si care duc azi o existenta comuna, muncesc, locuiesc la bloc, au venituri care le permit sa se gandeasca la viitor, au copii care fac studii universitare. Acest traseu a fost insa parcurs cu un important sacrificiu: ca sa se elibereze din cercul vicios, rromii si-au azvarlit peste bord identitatea de tigan. Ei au devenit rromi invizibili.

O astfel de forma de rezolvare a problemelor cu care se confrunta rromii este binevenita, insa poate fi nefasta pentru etnia insasi. Intr-o societate care pretuieste drepturile fundamentale ale omului, e nevoie de o interventie care sa faca din etnia rroma o etnie la fel de pretuita cum sunt celelalte care traiesc pe teritoriul Romaniei. Imbunatatirea situatiei acestora a devenit una dintre prioritatile Romaniei in procesul de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana. Exista probleme complexe de natura economica si sociala, marcate de o relatie dificila intre rromi si majoritatea populatiei. La baza acestei relatii se regaseste un ansamblu de stereotipuri si prejudecati, atat ale nerromilor fata de rromi, cat si ale rromilor despre majoritari sau despre ei insisi, ca minoritate.

In conditiile in care populatia rroma nu reprezinta, oficial, mai mult de 2,5% din populatia Romaniei, gradul de discriminare la adresa ei depaseste cu mult discriminarea suferita de oricare alt grup minoritar.

Platforma S.P.E.R. (stop prejudecatilor despre etnia rroma) a fost structurata in 3 campanii de comunicare pentru 3 grupuri tinta:

- prima campanie a fost campania media nationala impotriva discriminarii rromilor, adresata populatiei majoritare cu mesajul "Discriminarea rromilor se invata acasa. Cunoaste-i inainte sa-i judeci! "

- a doua campanie este campania media nationala de informare, constientizare si educatie, adresata populatiei rrome cu mesajul "Jan angle, romale!" (Fa un pas inainte!)

- in cele din urma, cea de-a treia campanie a utilizat strategii de relatii publice si a fost adresata liderilor de opinie (pentru modificarea mesajului public stereotip privind populatia de rromi) .

Aflata la cea de-a doua editie, platforma S.P.E.R. vizeaza grupuri tinta si activitati specifice: populatia majoritara, cu subgrupuri (lideri de opinie, jurnalisti, preoti, functionari publici si cadre didactice) carora le-a fost dedicata campania "Discriminarea rromilor se invata acasa. Cunoaste-i inainte sa-i judeci!" , evenimentele publice si actiunile de relatii publice intreprinse, la care s-au adaugat workshopuri, seminarii si distribuirea de materiale informative despre etnia rroma.

In ceea ce priveste populatia de etnie rroma careia i s-a adresat campania media "Jan Angle, Romale!", aceasta a avut parte de promovare prin intermediul unei emisiuni TV, a unei emisiuni radio si cu ajutorul unui buletin informativ distribuit in comunitatile de rromi, in taberele pentru copiii de etnie rroma, precum si printr-un manual al liderului rrom adresat formatorilor de opinie (reprezentanti ai administratiei, ai ONG-urilor sau lideri informali).

In cadrul campaniei de comunicare prin care se urmareste cresterea constientizarii situatiei rromilor, a incluziunii lor in societate si diminuarea discriminarii etnice, S.P.E.R. elaboreaza si distribuie o serie de materiale informative catre functionarii publici, alesii locali, liderii romi formali si informali, catre preoti, cadre didactice, mediatori scolari si sanitari, facilitatori locali romi, jurnalisti si activisti ONG pentru drepturile omului.

Scopul acestei actiuni de informare este familiarizarea liderilor si a formatorilor de opinie cu situatia cu care se confrunta etnia rroma, in vederea unei mai bune intelegeri a mecanismelor si premiselor care genereaza actualul context social.

Acest proiect de anvergura se bazeaza pe sprijinul tuturor persoanelor care detin puterea informationala si educationala a publicului larg in vederea popularizarii mesajului transmis de organizatorii campaniei S.P.E.R. Prin intermediul publicatiilor care se elaboreaza se urmareste sa se faca cunoscute elementele care stau la baza programului, si sa se propuna modalitati de abordare a problemelor, sub forma de idei, mijloace de actiune sau exemple de bune practici.

Acestea reprezinta instrumente simple, usor de adoptat pentru fiecare persoana cu initiativa civica. In viziunea programului guvernamental S.P.E.R., orice persoana bine informata poate contribui, prin adoptarea unor atitudini non-discriminatorii, la promovarea valorilor unei societati deschise, bazata pe libertate, responsabilitate si respect pentru diversitate.

Programul S.P.E.R. este implementat de Secretariatul General al Guvernului prin fonduri PHARE si are ca beneficiar Agentia Nationala pentru Rromi. Aceasta este prima campanie nationala de informare si combatere a prejudecatilor structurale privind rromii, initiata de Guvernul Romaniei.  Aflata la cea de-a doua editie, in 2009, platforma S.P.E.R. are ca grupuri tinta atat populatia majoritara, cat si cetatenii de etnie rroma.

Intre 2 si 14 august 2009, la Timisul de Sus, au fost organizate trei tabere pentru 400 de copii rromi cu varste cuprinse intre 10 si 16 ani. Scopul acestor manifestari a fost acela de a dezvolta stima de sine a copiilor de etnie roma prin accesul la informatii despre propria istorie, limba, port, muzica, meserii si traditii rome precum si prin activitatile anti-stigma organizate de catre cei 15 traineri specializati. Copiii au provenit din 25 de comunitati din Romania din judetele Salaj, Dolj, Giurgiu, Mehedinti, Ialomita, Galati, Olt, Iasi, Tulcea si municipiul Bucuresti si au petrecut impreuna cate 5 zile. Atelierele informative organizate pe echipe au avut o finalitate concreta si motivanta pentru copii: realizarea unui film. Fiecare dintre membrii celor cinci grupe ale unei serii au contribuit la filmul inspirat din istoria si traditiile rromilor.

Trainerii si voluntarii specializati in regie, scenariu, actorie, scenografie si editare de film au ajutat copiii sa creeze povestea, sa joace si sa produca materialul filmat. Rromii in Imperiul Bizantin, tranzactiile cu robi rromi, domnia lui Stefan Razvan (domnitor de etnie rroma al Moldovei) , holocaustul rromilor, rromii in comunism sunt cateva dintre temele abordate in filme. Rezultatele au fost impresionante: 15 filme scurte (produse unicat) realizate de copii, de la recuzita, costume si muzica, pana la replici si roluri.

O sectiune "speciala" in programul de tabara a fost reprezentata de exercitiul impus de stigmatizare: prin rotatie, pentru scurt timp, o treime dintre participanti era privata de anumite drepturi.

Cu aceasta ocazie, copiii au constientizat ce reprezinta discriminarea, iar prin jocurile anti-stigma ce au urmat si-au consolidat identitatea culturala si stima de sine. Conceptul de training al taberelor din aceasta editie a Programului reprezinta dezvoltarea pilotului de succes din tabara S.P.E.R. 1 de anul trecut, cand 100 de copii rromi au participat la atelierele de stima de sine, cultura si limba romani. Actiunea se adreseaza publicului tinta de etnie rroma, in special copiilor. Toate informatiile referitoare la aceasta platforma, au fost preluate de pe site-ul oficial al acesteia.

Studiul de caz, a fost elaborat in urma analizei situatiei actuale a problemelor cu care se confrunta minoritatea rroma. Intreaga istorie a etniei rrome a fost insemnata de discriminare, lucru care le-a cauzat membrilor comunitatilor numeroase impedimente. Treptat, ei au ajuns sa fie marginalizati si chiar exclusi din randul societatii. Dupa ani intregi de asuprire, poporul rrom a reusit , cu ajutorul organizatiilor guvernamentale si nonguvernamentale, sa dobandeasca o idenitate proprie, caracterizata de valori culturale impresionante, diferita de aceea pe care i-au conferit-o ceilalti membrii ai societatii.

CONCLUZII

Problema rromilor reprezinta o provocare pentru societatea romaneasca actuala, fiind perceputi ca pe un popor fara teritoriu, fara un stat de apartenenta, un popor apatrid, ce a trait mereu pe teritorii straine, confruntandu-se cu nationalismul altor etnii.

In lucrarea de fata, pornind de la diferitele definitii, oferite conceptului de etnie roma, am abordat viata sociala a rromilor, plecand de la evolutia lor si diferitele probleme cu care ei se confrunta si care ne afecteaza si pe noi, restul populatiei, pana la solutiile care s-au gasit pentru rezolvarea problematicii lor. Aceasta minoritate etnica este perceputa ca o victima a istoriei de marginalizare si discriminare negativa, victima ale saraciei extreme. Diverse situatii caracterizeaza in prezent comunitatile de romi din Romania, sunt comunitati care traiesc in mediul rural, altele in diferite cartiere din orase mari, exista comunitati care se confrunta cu un nivel ridicat de trai, sau dimpotriva, comunitati care duc o viata dificila, fara nici un fel de venit, traind din ajutor social si care nu au nici o perspectiva de imbunatatire.

Etnia rroma a fost dintotdeauna tinta contanta a unor prejudecati, fiind supusi direct sau indirect discriminarii. Omogenitatea etnica devenind segregare etnica atunci cand comunitatile si grupurile majoritar rome sunt supuse unui tratament inferior.

Lipsa capitalului uman si material face ca etnia roma si institutiile care le deservesc: scoala, dispensar, sa functioneze cu resurse reduse, intr-o continua situatie de criza. Problemele principale care afecteaza viata rromilor, raman cele legate de accesul al educatie, de accesul la formare in profesii moderne, la piata muncii, la locuinte si de conditiile de locuire decente.

Problema focalizarii masurilor de interventie pe comunitatile de romi, implica riscuri grave, rromii fiind afectati de saracie si excluziune sociala.

In vederea combaterii discrimilarii rromilor au fost eleborate documente care promoveaza eg alitatea in drepturi a minoritatilor nationale, documente la care si Romania a aderat si in raporort cu care si- a elaborat legislatia. Documentele adoptate vizeaza cadrul juridic general al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

In conformitate cu legislatia internationala si europeana, in intemeierea Constitutiei, Guvernul Romaniei si statul roman la fel ca si organizatiile nonguvernamentale ale etniei rrome au desfasurat si desfasoara in continuare programe de integrare in viata socio-economica, culturala si politica. Acestea alterneaza la margimalizare,izolare si discriminare.

Consiliul Europei a avut un rol funadmental in promovarea protectiei drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor nationale, care nu s-a limitat numai la dezbaterea politica a problemei ci si la concretizararea ei. Perspectiva Romaniei este aceea de a se integra in structurile Uniunii Europene prin promovarea valorilor ei: democratie, stat de drept, libertate, securitate, pace.

O initiativa, care din punctul meu de vedere, merita laudata, este cea a Guvernului Romaniei, care a implementat Platforma de comunicare S.P.E.R, prima campanie nationala de informare si combatere a prejudecatilor structurale privind rromii din Romania In opinia mea, aceasta platforma, a insemnat o adevarata reusita, intrucat a fost o reala mana de ajutor, care a venit in sprijinul etniei rrome.

Imbunatatirea situatiei rromilor din Romania se realizeaza prin institutionalizarea obictivelor politice asumate de Guvern cu privire la situatia rromilor si responsabilizarea autoritatilor publice centrale si locale in aplicarea masurilor concrete de imbunatatire a situatiei cetatenilor romani de etnie rroma. Sustinerea formarii si promovarii unei elite intelectuale si economice din randul rromilor este una din metodele de ajutorare a etniei rrome.

Pentru a nu mai incuraja discriminarea cetatenilor romani de etnie rroma fata de alti cetateni trebuie eliminate stereotipurile si prejudecatile la adresa lor. O alta modalitate de imbunatatire a situtiei rromilor este asigurarea conditiilor pentru sanse egale ale etnicilor rromi in vederea atingerii unui standard decent de viata. Daca analizam toate aspectele referitoare la acesta situatie a etniei rrome, am putea spune ca, Romania, ar reusi sa se debaraseze de imaginea pe care acestia au creat-o.

BIBLIOGRAFIE

Carti:

1. Andreescu, Gabriel, Notiuni si minoritati, Polirom, Iasi, 2004;

2. Binding, Rudolf, Protection of the rights of minorities in international and european law",in Ethnic relations in south eastern europe, (coord.Nikolai Genov), Berlin-Sofia, 2004;

3. Bourhis, Richard Y, Leyens, Jacques-Fhilippe, Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Polirom, Iasi, 1997;

4. Dasen, Pierre, Perregaux, Chhristiane, Rey, Micheline, Educatia Interculturala: Experiente, politici, strategii ,Polirom, Iasi, 1999;

5. Diaconu, Ion, Minoritatile.Identitate.Egalitate, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucuresti, 1998;

6. . Farcas, Alexandru, Maior, George, "Aspecte actuale privind sistemul de protectie a minoritatilor nationale in Romania", in Politici sociale : Romania in context european, (coord.Zamfir, Elena, Zamfir,Catalin ), Alternative, Bucuresti, 1995;

7. Gellner, Ernest, Natiuni si nationalism, Antet, Bucuresti, 1994;

8. Jianu, Cristina, Imaginea minoritatilor reflectata in presa timisoareana, Waldpress, Timisoara, 2002;

9. Jivan, Alexandra, Rus, Calin, Bota , Oana, (coord), Cu romi, despre romi si gadjii, in Periam si Satchinez, Institutul Intercultural, Timisoara, 2002;

10. Kovács, Petra, A comparative typology of ethnic relations in central and eastern Europe, CEU/OSI, Budapesta, 1998;

11. Macavei, Elena, Tiganii/ Romii realitati si perspective, Asociatiunii Astra, Sibiu, 2008;

12. Molnar, Maria, Saracia si protectia si protectia sociala, Fundatiei "Romania de Maine",Bucuresti 1999;

13. Mungiu Alina, Romanii dupa '89: Istoria unei neintelegeri, Humanitas, Bucuresti, 1995;

Munzberg, Olav, Drept international si minoritatile etnice. Evolutia drepturilor omului din 1945, Biblioteca Pedagogica Nationala I.C.Petrescu, Bucuresti, 1998; p. 23;

15. Nastase, Adrian, Drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale-Reglementari in dreptul intern al unor state europene, Regia Autonoma "Monitorul Oficial", Bucuresti, 1998;

. Preda, Marian, Grupuri sociale ignorate-excluse de politicile sociale in Romania, in Politici sociale in Romania:1990-1998 (Catalin, Zamfir, coord.), Expert, Bucuresti, 1999;

17. Preda, Marian(coord.), Riscuri si inechitati sociale in Romania, Polirom, Iasi, 2009;

18. Poledna, Rudolf, Ruegg, Franҫois, Rus, Calin, Intreculturalitate-cercetari si perspective romanesti, Presa Clujeana, Cluj-Napoca, 2002;

19. Rosanvallon, Pierre, Noua problema sociala, Institutul European, Iasi, 1998

20. Rus Calin, Educatia interculturala si problematica romilor: ghid pentru formatori, Institutului Intercultural, Timisoara, 2006;

21. Rus, Calin, Bota,Oana, (coord) Educatie interculturala in comunitati multietnice, Institutului Intercultural Timisoara, Timisoara, 2002;

22. Smale, Gerald, Tuson, Graham, Statham, Daphne, Social Work and Social Problems, Macmillan, Londra, 2000;

23. Stanculescu, Manuela, Sofia, Berevoescu, Ionica, Sarac lipit, caut alta viata! Fenomenul saraciei extremesi al zonelor sarace in Romania 2001, Nemira, Bucuresti, 2004;

22. Tarnovschi, Daniela, "Identitatea romilor construct istoric si mediatic" , in Interculturalitate : Cercetari si perspective romanesti, ( coord. Rudolf Poledna, Francois Ruegg, Calin Rus ) , Presa Universitara Clujeana , Cluj-Napoca, 2002;

23. Tesliuc, Cornelia, Mihaela, Tesliuc, Lucian, Pop, Emil, Daniel, Tesliuc, Saracia si sistemul de protectie sociala, Polirom, Bucuresti, 2001;

24. Tolcea , Marcel, Rus, Calin, Presa si toleranta, Institutul Intercultural, Timisoara, 1998;

25. Voicu, Malina, Nevoi si resurse in comunitatile de romi, Afir, Bucuresti, 2007;

26. Yyerbyt, Vincent, Yyerbyt, Schadron, Georges, Cunoasterea si judecarea celuilalt, Polirom, Bucuresti, 2002;

27. Zamfir, Elena, Zamfir, Catalin,(coord.),Politici sociale.Romania in context european. Alternative, Bucuresi, 1995;

28. Fraser, Angus, Tiganii. Originile, migratia si prezenta lor in Europa, traducere de Dan Serban Sava, Humanitas, Bucuresti, 2008;

29. Revista, Analele stiintifice ale Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", Sociologie- Asistenta Sociala, Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2008;

30. Revista, Anuarul centrului de studii rome I/2008, Universitatii din Bucuresti, 2008;

31. Colectie de documente, Romania si minoritatile, Pro Europa, Bucuresti, 1997;