Deceniul Incluziunii Rromilor

Deceniul Incluziunii Rromilor

Deceniul Incluziunii Rromilor pare a se confunda cu Deceniul Expulzarii Rromilor. Argumente in acest sens aduce Amnesty International, miscarea internationala demarata in anul 1961 de catre gruparile care militeaza pentru respectarea drepturilor universale ale omului, care cere autoritatilor italiene sa opreasca evacuarile fortate ale rromilor. "Planul nomazilor/ Nomad plan, initiat in iulie 2009 de catre primaria si prefectura din Roma si pus in aplicare incepand cu toamna anului trecut, prevede distrugerea a peste 100 de tabere considerate ilegale si mutarea a aproximativ 6 000 de rromi in 13 tabere situate la periferia orasului." Amnesty International a denuntat faptul ca demolarea locuintelor improvizate s-a facut fara consultarea si avertizarea din timp a familiilor de romi si fara a le asigura tuturor o locuinta in noile tabere, astfel incat ar putea ramane in strada peste 1 000 dintre rromii evacuati.

Asadar, acest program incalca drepturile rromilor de a avea o locuinta. Potrivit recensamantului efectuat de autoritatile din Roma in taberele de rromi in anul 2008, pe teritoriul capitalei Peninsulei traiesc circa 7 200 de rromi, dintre care o treime provin din Romania.

Expertii apreciaza ca numarul real al rromilor din Roma este mai mare, de circa 12-13 mii. Majoritatea rromilor din capitala italiana traiesc in tabere improvizate, doar cateva mii avand o locuinta permanenta.

Situatia rromilor din Italia, care "ramane un subiect fierbinte atat in Peninsula, cat si la Bucuresti, iar efectele sale incep sa cuprinda si structurile comunitare. Autoritatile italiene continua recenzarea in taberele de nomazi, iar la Bucuresti guvernul incearca sa-si protejeze cetatenii, prin demersuri diplomatice."[2]

Disputele in acest sens se poarta si in structurile europene, dar atitudinea discriminatorie la adresa rromilor continua. Membrii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) au fost in Napoli, Milano si Roma pentru a acorda mai multa atentie taberelor de nomazi aflate in apropiere de aceste orase. Hotararea oficialilor OSCE de a porni o ancheta in cazul tiganilor din Italia a fost luata datorita numarukui mare de incidente in care cei implicati au fost reprezentanti din aceasta minoritate. Scopul vizitei reprezentantilor a fost acela de a sesiza care este nivelul de trai si in ce mediu locuiesc tiganii din Peninsula. Ei ar trebui sa locuiasca intr-un mediu decent, cu un nivel stabil, altfel vor fi trebui sa paraseasca Peninsula daca nu indeplinesc acste conditii. Italia confruntandu-se cu o crestere semnificativa a infractionalitatii din cauza lor.

"Navi Pillay, Inaltul Reprezentant al Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului, a criticat modul in care Italia isi trateaza imigrantii. Domnia sa a mai declarat ca politicienii si mass media italiene ar trebui sa inceteze sa trateze imigratia ca pe o problema de mentinere a ordinii publice si sa se preocupe intai de integrarea sociala a noilor veniti. Primul ministru Silvio Berlusconi, care acuza stanga politica de sustinerea unei invazii a strainilor, a declarat ca respinge imaginea unei Italii multi-culturale. El a luat o pozitie dura antiimigratie inaintea alegerilor din 2008."[3]

In Slovacia, premierul Robert Fico propune ca solutie pentru problemele minoritatii rrome, plasarea copiilor romi in internate, detasandu-i, treptat, de viata pe care o duc in taberele de rromi.

Prin declaratia lui, si-a atras critici din partea militantilor pentru apararea drepturilor omului. Premierul slovac sustine ca: "neadoptand aceasta solutie, vom creste o alta generatie de oameni incapabili sa fie utili societatii" .

In Slovacia exista peste 600 de comunitati de rromi, care traiesc fara electricitate, canalizare si apa curenta. Majoritatea locuiesc departe de Bratislava, capitala tarii. Inaltul Comisar al Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, a criticat Slovacia, accentuand ca situatia rromilor s-a deteriorat. In timp ce UE si unele guverne ale statelor membre s-au straduit sa imbunatateasca situatia rromilor, in multe alte tari, dintre care Slovacia si Cehia, conditiile lor de viata par a se deteriora. Numarul oficial al rromilor care traiesc in Slovacia este de 89 000, dar numarul lor real ar putea fi de circa 350 000, conform specialistilor.

In Romania exista peste doua milioane de rromi, iar in Bulgaria, aproximativ 800.000. Dupa aderarea, in 2007, a acestor doua tari, Uniunea Europeana numara peste zece milioane de cetateni de etnie rroma, ei constituind, se pare, cea mai mare minoritate etnica. In Franta exista 400.000 de persoane inregistrate ca nomazi si rromi.

In acest context, perioada 2005 - 2015 a fost declarata de guvernele europene Deceniul Incluziunii Rromilor, acestea propunandu-si imbunatatirea statutului socio-economic si incluziunea sociala a rromilor. Problema incluziunii rromilor s-a aflat, si in dezbaterea Parlamentului European, reunit in sedinta plenara la Strasbourg.

Subiectul a fost abordat de catre europarlamentari impreuna cu reprezentanti ai Consiliului si ai Comisiei. Reprezentantii Comisiei si ai Consiliului au sustinut ca in cazul rromilor ar trebui realizate doua tipuri de activitati: pe termen scurt, la nivel local, prin implicarea autoritatilor si a organizatiilor rrome pentru accesarea fondurilor europene, iar pe termen lung sa fie luate masuri pentru accesul la educatie, locuri de munca si servicii publice si sa se actioneze impotriva discriminarii rromilor. "Potrivit Comisiei Europene, rromii sunt europenii cei mai expusi riscului saraciei si al somajului. Mai multe sondaje de opinie realizate la nivel european si national indica faptul ca un numar ridicat de locuitori ai Uniunii au o perceptie negativa cu privire la acest grup deseori datorita unor idei preconcepute sau prejudecati."

Datorita instabilitatii foarte mari in cazul atniei rrome, a familiei ca institutie, foarte multi copii rromi traiesc in familii monoparenatale, find ingrijiti de obicei doar de mama. Pentru foarte multi copii, tatal nu a locuit cu ei niciodata, ori s-a recasatorit, ori este plecat pentru perioade mai lungi de timp, fie la puscarie sau la lucru.

In familiile in care exista delicventi, unii copii de rromi sunt invatati de mici sa fure sau sa insele. Pentru toate problemele legate de socializarea cpiilor de rromi cat si pentru cele legate de violenta pe care unii dintre ei o suporta, un serviciu de asistenta sociala comunitara bine pus la punct ar fi extrem de benefic, o componenta de baza a lui urmad a fi Asistenta Sociala Obligatorie.

Ministrul italian de Externe, Franco Frattini, a anuntat intr-un interviu, ca Italia va cere de la Uniunea Europeana bani pentru programele de integrare sociala a rromilor, desi pana acum nu a facut acest lucru. "Guvernul Berlusconi va solicita fonduri imediat, asa cum a facut Spania care a obtinut 60 de milioane de euro in ultimii cinci ani a declarat Frattini, intr-un interviu acordat jurnalistilor care l-au insotit la summitul UE-America Latina de la Lima, preluat de La Repubblica. Seful diplomttiei italiene a precizat ca, in timpul unei discutii cu premierul Calin Popescu Tariceanu, l-a asigurat pe acesta ca Italia va respecta politicile europene in materie de imigratie." .

"Este vorba, pe viitor, de a intelege parti care nu au fost intelese ale directivelor europene si de a consolida colaborarea bilaterala cu statele comunitare de origine, a declarat Frattini, care a facut referire, mai ales, la patrulele mixte romano-italiene, la acordul dintre Roma si Bucuresti referitor la repatrierea celor care comit delicte si la aplicarea unei legi romane, in vigoare din 2005, in baza careia romanilor expulzati dintr-o alta tara comunitara li se poate limita dreptul de libera circulatie." In documentele privind problemetica minoritatilor si drepturilor omului, s-a pus accentul in general pe egalitatea in drepturi si nediscriminare, urmarindu-se protejarea etniei rome. Potrivit Documentului reuniunii de la Copenhaga din 1990 a Conferintei asupra dimensiunii umane a Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE) " Persoanele care fac perte din minoritati au dreptul de a-si exprima, mentine si dezvolta liber identitatea lor etnica, culturala, lingvistica sau religioasa la adapost de orice tentativa de asimilare impotrive voitei lor. Statele participante vor proteja identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a minoritatilor nationale de pe teritoriul lor si vor crea conditii pentru promovarea acestei identitati."

Obligatia statelor este de a recunoaste si proteja atat identitatea identitatea individuala a persoanei, ajungandu-se la libera exprimare a vointei acesteia de a apartine minoritatii, pe baza elementelor obiective cat si identitatea grupului minoritar.Acest lucru se refera in primul rand la obligatia de a nu lua si de a interzice masuri de orice fel, legiskative, administrative sau politice care ar duce la negarea identitatii grupului de cele generale, de discriminare sau de asimilare fortata, pana la atitudinile intolerante. Aceasta inseamna a privi persoana atat in contextul sau social, cultural, in cadrul si in raporturile cu grupul cu care impartaseste aceleasi valori culturale, foloseste aceeasi limba si prectica aceeasi religie ca cetatean al statului respectiv, cu drepturile si indatoririle lui, intr-o conceptie armoniaoasa, a celor doua ipostaze, care nu sunt si nu trebuie privite ca fiind opuse una celeilalte.